Profetia pustnicilor nemteni transmisa SFANTULUI VARLAAM, MITROPOLITUL MOLDOVEI (30 august) despre vremurile din urma si caderea Moldovei: “Vor pune biruri si pe aerul lasat de Dumnezeu”

30-08-2011 Sublinieri

(Document domnesc descoperit de Paul de Alep intr-un sipet al lui Duma Negru despre vremurile din urma ale Moldovei, de la Mitropolitul Varlaam)

“Dupa plecarea mitropolitilor fanarioti vor urma oameni nevrednici la scaunul Moldovei, care vor incerca sa vanda dreapta credinta. Amestecurile de credinta drept-maritoare cu cele papistasesti si paganesti nu vor mai fi (nu vor mai fi considerate ca) o uraciune si o urgie inaintea lui Dumnezeu. Oamenii se vor vinde intre ei, vor fi taieri de sabie intre frati pentru putere si ranguri pamantesti.

Moldova va fi rupta si impartita dupa bunul gust al puterii de la Rasarit, prin sfaturi marsave si ticaloase. La vremea din urma o hiara rosie cu multe capete va inghiti intreaga Europa crestina, iar oamenii se vor salbatici mai rau ca fiarele.

Oamenii se vor inrai si vor strica obiceiurile pamantului, inmultindu-se intre ei ca dobitoacele fara nicio nerusinare, lepadand Sfanta Taina crestina a nuntii. Vor defaima obiceiurile crestinesti dedandu-se la tot felul de obiceiuri straine, iar paganii se vor amesteca cu sange crestinesc. Mare urgie va fi atunci.

Domnii pamantului vor fi oameni vanduti satanei, care nu vor mai purta grija poporului drept-credincios. Mosiile stramosesti vor fi calcate cu japca si luate de straini dupa bunul lor plac, lucru nemaiintalnit in curgerea timpului in Moldova.

Biserica stramoseasca va fi rusinata de noile obiceiuri paganesti si papistasesti, aduse cu sila de vladicii lor cu apucaturi satanicesti. Oamenii afierositi lui Hristos cu slujba vesnica vor lepada sfantul chip si fagaduinta inaintea lui Hristos, dedandu-se la viata lumeasca de dinainte.

La vremea cea din urma, pamanturile nu-si vor mai da roada lor, padurile vor fi taiate, iazurile vor fi secate, oamenii vor vinde mosiile fara de rusine, uitand ca stramosii lor le-au pastrat cu sabia.

Legile crestinesti ale tarii vor fi lepadate, iar hrisoavele voievodale vor fi luate in ras, iar conducatorii netrebnici vor face legamant cu fiara apocaliptica. Vlastarele moldovenesti, urmasii domnilor si boierilor de demult, se vor deda la obiceiuri si apucaturi ieftine. Barbatii vor schimba obiceiul dumnezeiesc al demnitatii lor si se vor acoperi in straie femeiesti, iar femeile vor umbla precum barbatii. Adunarile din sarbatori si toate obiceiurile pamantului vor fi schimbate in obiceiuri si apucaturi salbatice, paganesti, aducand in Moldova in locul jocului de sarbatoare jocuri de la salbatici.

La vremea de apoi, pe pamanturile Moldovei va domni saracia, jalea, moartea, spaima, frica si omul nu va mai fi stapan in batatura lui. Vor pune domnii pamantului biruri si legi cum n-au mai fost de la intemeierea Moldovei. Vor pune biruri si pe aerul lasat de Dumnezeu.

Hiarele pamantului si pasarile si toate dobitoacele isi vor schimba firea lor si vor aparea alte feluri de dobitoace, iscodite dupa mintea omului, care vor fi slabe la trup si fara de folos.

La vremea cea din urma, oamenii se vor strange unii langa altii in tot felul de nascociri, lepadand truda satului, munca va fi o rusine, rusinea va ramane un obicei, iar cei drepti vor fi considerati nebuni. Se vor insela unii pe altii crezand ca asta e legea lui Dumnezeu.

Si, in cele din urma, ultima randuiala a pamantului: se vor dezgropa oasele parintilor si stramosilor nostri, vor fi daramate bisericile, vor fi lepadate randuielile crestinesti si vor iesi un soi de oameni care, tot in numele lui Dumnezeu, vor face biserici fara cruce, vor nesocoti Sfanta Jertfa si, in cele din urma, o vor amesteca in slujire cu paganii.

Asa arata Apocalipsa Sfintei Carti a Scripturii, ca la vremea din urma, cand veti vedea uraciunea pustiirii in locul cel sfant, razboaiele pe alocurea, urgiile si uciderile intre oameni, lepadarea pruncilor din pantecele femeiesti si oameni cautand linistea de la un capat al altuia al pamantului, cand graiurile se vor amesteca ca alta data in Babilon, si sfarsitul va fi aproape.

Moldova cea frumoasa si bogata, plina de daruri dumnezeiesti, plina de locasuri sfinte, plina de oameni harnici si credinciosi, va cadea in mainile paganilor si a necredinciosilor, iar caderea ei va fi mai grea decat caderea Constantinopolului din vremea maritului nostru domn Stefan cel Mare si Sfant.

Binecuvantat a fost pamantul Moldovei si nerusinata a fost ocara oamenilor, care, prin faptele si apucaturile lor stricate, vor intoarce pe voievozi in morminte si vor face pe stramosi sa lacrimeze sub glie, stand cu fruntea plecata in fata Marelui Stapan Hristos pentru rusinea lasata de urmasii lor“.

(Document din Moldova dat de Mitropolitul Varlaam Mitropolitului Macarie cu prilejul calatoriei prin Moldova, adus de la pustnicii de la schitul lui Zosima din tinuturile Neamtului – cu titlu l „Proorocii despre vremurile din urma si caderea crestineasca a Moldovei”)

(Sursa: Profetii si marturii pentru vremea de acum)

VIAŢA ŞI NEVOINŢELE

Sfântul Mitropolit Varlaam a păstorit Mitropolia Moldovei între anii 1632-1653, în timpul domnitorilor Alexandru Iliaş, Miron Barnovschi, Moise Movilă şi Vasile Lupu. Provenind dintr-o familie de răzeşi, care se numea Moţoc, din Borceşti, sat dispărut situat lângă Târgu-Neamţ, Mitropolitul Varlaam s-a născut în jurul anului 1590. Numele său de botez a fost Vasile. Din tinereţe şi-a îndreptat paşii spre Schitul Zosim de pe valea pârâului Secu, unde a învăţat carte şi limbile slavonă şi greacă. Pe aceeaşi vatră, Vornicul Nestor Ureche şi soţia sa Mitrofana au ctitorit în 1602 Mănăstirea Secu în care a început să funcţioneze şi o şcoală. Tânărul Vasile Moţoc a intrat în obştea noii mănăstiri, unde a fost călugărit cu numele de Varlaam. Fiind bun povăţuitor, a fost numit egumen al mănăstirii. Cu multă osârdie, cuviosul Varlaam s-a adâncit în tainele cărţilor, traducând Scara (Leastviţa) Sfântului Ioan Scărarul (1618). Apoi, pentru strădaniile şi virtuţile sale el a fost cinstit cu rangul de arhimandrit.

Ajungând sfetnic de încredere al domnitorului Miron Barnovschi, în anul 1628, arhimandritul Varlaam este trimis la Kiev şi Moscova în vederea cumpărării de icoane pentru mănăstirile Dragomirna şi Bârnova şi pentru biserica ctitorită de domnitor în Iaşi. Săvârşind aceasta, Varlaam s-a întors în ţară, dar primind vestea morţii Mitropolitului Anastasie Crimca (1629) şi pe cea a înlăturării domnului Miron Barnovschi, s-a retras la Mănăstirea Secu.

În anul 1632, în timpul domniei voievodului Alexandru Iliaş, prin lucrarea lui Dumnezeu, arhimandritul Varlaam a fost chemat să păstorească Mitropolia Moldovei în locul Mitropolitului Atanasie (1629-1632), care s-a mutat la cele veşnice şi a fost înmormântat la Mănăstirea Bistriţa, Neamţ.

Noul Mitropolit unea învăţătura cu rugăciunea şi cuvântul înţelept cu fapta cea bună. În timpul păstoririi învăţatului Mitropolit Varlaam, Mitropolia Moldovei s-a bucurat de mult ajutor din partea binecredinciosului domnitor Vasile Lupu. Sprijinit şi de Sfântul Mitropolit Petru Movilă al Kievului, Mitropolitul Varlaam a înfiinţat prima tipografie românească din Moldova, în anul 1640, pe care a instalat-o la Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi. Înţelept apărător al dreptei credinţe şi al unităţii Bisericii Ortodoxe în vremuri tulburi, Mitropolitul Varlaam s-a ocupat îndeaproape de organizarea Sinodului de la Iaşi din anul 1642, care a îndreptat şi aprobat Mărturisirea de credinţă alcătuită de Mitropolitul Petru Movilă al Kievului în 1638, pentru a da clerului şi credincioşilor ortodocşi o călăuză în lupta lor împotriva rătăcirilor de la Sfânta Tradiţie a Bisericii.

Vrednicul Mitropolit Varlaam al Moldovei era preţuit atât în ţară, cât şi în afara ei. Astfel, pentru evlavia şi înţelepciunea sa, Mitropolitul Varlaam s-a numărat, în anul 1639, între cei trei candidaţi propuşi pentru ocuparea scaunului de Patriarh ecumenic al Constantinopolului. Ca un păstor bun şi harnic, Mitropolitul a tipărit la Iaşi mai multe cărţi de slujbă şi de apărare a credinţei ortodoxe, şi anume: Cazania, Cele şapte taine, Răspunsul împotriva catehismului calvinesc, Pravila, Paraclisul Născătoarei de Dumnezeu şi altele.

Lucrarea sa intitulată Cazania sau Carte românească de învăţătură la duminicile de peste an, la praznice împărăteşti şi la sfinţi mari (1643) a fost prima carte românească tipărită în Moldova, numărându-se până astăzi între cele mai de seamă scrieri din istoria vechii culturi româneşti. Ea s-a răspândit în toate provinciile româneşti, dar mai ales în Transilvania, unind în cuget şi credinţă pe românii locuind de o parte şi de alta a munţilor Carpaţi.

În timpul păstoririi Mitropolitului Varlaam al Moldovei a fost zidită frumoasa biserică a Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, ctitoria cea mai de seamă a domnitorului Vasile Lupu. În această biserică, sfinţită în anul 1639, Mitropolitul Varlaam slujea adeseori şi binevestea Evanghelia lui Hristos cu râvnă şi înţelepciune. În anul 1641, în această biserică, evlaviosul Mitropolit Varlaam a aşezat moaştele Cuvioasei Parascheva, dăruite domnitorului Vasile Lupu de Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, în semn de recunoştinţă pentru ajutorul oferit de el acesteia, în vremea Patriarhului ecumenic Partenie.

Prin evlavia sa, Mitropolitul Varlaam a sporit mult în rândurile credincioşilor cinstirea Sfintei Cuvioase Parascheva. Pentru a întări credinţa ortodoxă şi a-i lumina pe tineri, Mitropolitul Varlaam l-a îndemnat pe domnitorul Vasile Lupu să întemeieze la Iaşi, în anul 1640, prima şcoală de grad înalt din Moldova, după modelul Academiei duhovniceşti de la Kiev, înfiinţată acolo de Sfântul Ierarh Petru Movilă. Noul aşezământ de cultură din Moldova, în care se preda în limbile greacă, slavonă şi română, se afla în incinta Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, având la început şi profesori trimişi de Mitropolitul Petru Movilă al Kievului, ca semn că nu şi-a uitat patria sa, Moldova.

După ce domnitorul Vasile Lupu a pierdut scaunul domnesc în anul 1653, Mitropolitul Varlaam, dornic de linişte şi de rugăciune, s-a retras la mănăstirea sa de metanie, Secu, după cum mărturiseşte cronicarul Miron Costin. Vrednicul Mitropolit a mai trăit patru ani, în smerenie, în rugăciune şi în vieţuire sfântă, strămutându-se la veşnicele locaşuri către sfârşitul anului 1657. Toate cele agonisite în timpul vieţii sale le-a dăruit Mănăstirii Secu. Marele Mitropolit Varlaam al Moldovei a fost înmormântat în zidul de miazăzi al bisericii Mănăstirii Secu.

Pentru râvna sa în apărarea dreptei credinţe, pentru vieţuirea sa sfântă şi pentru lumina duhovnicească pe care a dăruit-o poporului român dreptcredincios, la propunerea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, în data de 12 februarie 2007, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a înscris în rândul sfinţilor din calendar pe învăţatul Mitropolit Varlaam al Moldovei, cu zi de pomenire la 30 august.

Cu ale lui sfinte rugăciuni, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi.

Sursa: Sfinţii ocrotitori ai Moldovei

***

IPS BARTOLOMEU ANANIA: Varlaam, contemporanul nostru

 

Sunt emotionat amintindu-mi si de faptul ca, de multi ani, aproape in fiecare vara, ma opresc la manastirea Secu, in fata zidului de miazazi al bisericii; acolo se afla o firida sub care se odihnesc osemintele mitropolitului Varlaam: pun acolo o floare si un gand inflorit.

Varlaam nu este inmormantat nici in biserica, sa se impiedice de el cei vii, nici in afara bisericii, sa se impiedice de el cei ce o inconjoara la Inviere sau la Prohod; este ingropat in zid, in interior, asa ca nu stanjeneste pe nimeni. Ii stanjeneste doar, in schimb, pe oamenii de stiinta, pe lingvisti, pe filologi, pe istoricii literari… si se vede ca i deranjeaza teribil, de vreme ce se pune problema daca el este sau nu autorul unei opere care, “totusi“, este.

In ce ma priveste, mi-as lua libertatea de a gandi nitelus mai altfel, intrucat eu nu sunt nici istoric si nici critic literar, nici om de stiinta, nici om de catedra (am trecut doar meteoric, candva, pe la o catedra de teologie), dar ma gandesc cu foarte mari emotii si cu mare evlavie la acest Varlaam, care, intr’adevar, s’ar putea sa nu fi fost un carturar in sensul clasic al cuvantului, sa nu fi avut studii sistematice de filologie, teologie, filosofie, asa cum cunoastem ca le-a avut, de pilda, Constantin Stolnicul Cantacuzino; s’ar putea ca Varlaam sa fi fost ceea ce se cheama un autodidact. Ei si? Ce-i cu asta, ca adica a fost un autodidact, ca nu a absolvit o academie in Bologna, la Padova, la Venetia… Sadoveanu nu avea decat liceul; Arghezi avea tot numai liceul; Eminescu si Creanga, nici atat; Vasile Voiculescu nu a facut studii de litere si filosofie, ci numai de medicina. Totusi, fiecare din ei a fost ceea ce stim ca este! Da, e posibil ca acest Varlaam – un calugar smerit si un vladica tot atat de smerit – sa fi fost un autodidact, si e posibil sa fi… compilat! Ei si? Nu trebuie neaparat sa presupunem ca el a primit o comanda de la Vasile Lupu sau de la Miron Barnovschi sau de la un altul: “Asculta, Varlaame, de maine te asezi la masa de scris si-mi vei scoate o Cazanie pe limba romana!“ si ca i s’au pus in fata niste carti, ca omul le-a citit – presupunem ca stia greceste si slavoneste -, si a facut fise, le-a asternut pe masa si a zis: “Aici traduc exact, aici mi se pare ca trebuie sa schimb…“.

Inalt Prea Sfintitul Antonie nu are dreptate cand crede ca ipoteza sa este subreda; nu e subreda deloc! “A talmaci“ inseamna, intr’adevar, “a traduce“, dar e mai mult decat “a traduce“. “A talmaci“ e un cuvant pe care l-a preferat Arghezi: o traducere trebuie sa fie mai mult decat o transpunere dintr’o limba in alta. Arghezi l-a tradus pe La Fontaine (stia bine frantuzeste), dar a tradus din Krilov fara sa stie o boaba ruseste si a tradus din Berthold Brecht fara sa stie deloc nemteste. Zaharia Stancu a tradus din Esenin fara sa stie limba rusa; Sadoveanu a tradus Psaltirea lui David fara sa stie o boaba de ebraica. Ei, Doamne! fiecare din ei, ce talmaciri splendide au facut! Un La Fontaine al lui Arghezi e mai mult decat La Fontaine, un Krilov e mai mult decat Krilov, iar Esenin tradus de Zaharia Stancu e incomparabil mai frumos decat cel tradus de George Lesnea, care stia bine limba rusa. Succesul nu tine atat de filolog, cat de scriitor. Or, se vede cat de colo ca Varlaam e un mare scriitor!

(…)Discutiile sunt extrem de interesante, si asupra lui Varlaam ca persoana, si asupra lui Varlaam carturarul, autodidactul, traducatorul, talmacitorul – cum i se spune -, dar eu as impinge ipoteza de lucru ceva mai departe: procesul elaborarii trebuie sa fi fost mult mai indelungat si, practic, aceasta Carte romaneasca de invatatura a fost rezultatul unei indelungate activitati predicatoriale pe care el, cel ajuns mitropolit, va fi desfasurat-o. Cat despre pasajele “suspecte“ din carte, pare evident ca acolo unde a tradus sau, sa zicem, a prelucrat, autorul nu a facut altceva decat sa-si rememoreze niste pasaje: a scos cartea din firida si a zis: “Aici oare-mi aduc eu bine aminte?...“ si din fuga condeiului a tradus sau mai degraba a parafrazat.

Mie mi se pare mult mai important faptul ca Varlaam a scris o Carte romaneasca de invatatura si ca aceasta carte exista, ca aceasta carte a cunoscut un destin glorios, ca aceasta carte a circulat si continua sa circule in toata suflarea romaneasca. (…)

… Mai mult: Varlaam trebuie sa devina – sau sa redevina – contemporanul nostru, dar, domnilor, nu pentru a demonstra ca noi, romanii, am fost unitari in credinta si limba si ca prin el noi avem inca un argument... Iertati ma, onorata asistenta: m’am saturat de argumente prin care noi, romanii, trebuie ca’n veci sa demonstram ca suntem la noi acasa! Suntem la noi acasa, iar aceasta nu se demonstreaza: este un adevar axiomatic, evident prin sine insusi! Faptul ca eu, roman, sunt acasa si in Moldova, si in Transilvania, si in Banat – de la Nistru pana la Tisa – nu poate fi sustinut prin argumente “stiintifice“: argumentul este fiinta mea, ca sunt aici, ca asa cum am trait intotdeauna si asa cum voi trai in vesnicie; eu am sentimentul eternitatii mele ca roman. De aceea, nici pe Varlaam nu-l pun pe masa negocierilor si argumentelor “stiintifice“; nu am nevoie de el in aceasta ipostaza; Varlaam imi este scump prin altceva: prin actualitatea lui (…)”.

Vezi integral la SURSA

Legaturi:

***


Categorii

IPS Bartolomeu Anania, Portile Iadului, Profetii si marturii pentru vremurile de pe urma, Sfintii - prietenii lui Dumnezeu, prietenii nostri, Sfintii romani, Vremurile in care traim

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

24 Commentarii la “Profetia pustnicilor nemteni transmisa SFANTULUI VARLAAM, MITROPOLITUL MOLDOVEI (30 august) despre vremurile din urma si caderea Moldovei: “Vor pune biruri si pe aerul lasat de Dumnezeu”

  1. va multumesc f mult pt aceste postari ! IPS Anania a fost un mare duhovnic si intelept crestin ortodox, sa dea Dumnezeu sa mai avem arhierei ca el !

    motivul principal pt care va scriu este legat de “Profetia pustnicilor nemteni transmisa SFANTULUI VARLAAM, MITROPOLITUL MOLDOVEI”; iertati-mi ignoranta, habar n-am avut de existenta acestui document cu totul extraordinar; am o rugaminte la Dvs, sper sa va fie posibil: as vrea sa imprim originalul documentului sa-l afisez in birou la mine; Dvs afirmati ca este vorba de un “Document domnesc descoperit de Paul de Alep intr-un sipet al lui Duma Negru” deci banuiesc ca aveti o fotocopie a originalului (poate in culori…), probabil in romaneste cu caractere slavone; ati putea sa-l publicati pe situl Dvs web sau sa mi-l trimiteti prin email, desi cred ca prima varianta ar fi cea mai utila pt ca dupa mine ar trebui sa fie multi care sa vrea acest lucru…

    Dumnezeu sa va binecuvinteze si pe Dvs si misiunea (ascultarea) crestin-ortodoxa pe care v-a incredintat-o !

  2. Fiind crestini putem birui lumea si schimba cursul evenimentelor. Sta in puterea noastra ca prin pocainta si rugaciune, individuala si la biserica, sa Îl induplecam pe Hristos sa faca inca odata pogoramant cu noi si sa ne dea – chiar noua, celor atat de stricati si “papistăşiţi” – păstori vrednici si drepţi în fapta si in credinta. Sunt convins ca pentru astfel de crestini care s-au pocait si care s-au rugat pentru iertarea pacatelor proprii si ale semenilor, Hristos a amanat daca nu a Doua Venire, atunci cel putin, semnele premergatoare.

  3. @ Iulian:

    Si noi va multumim pentru cuvintele de binecuvantare… Dar va dezamagim. Departe de noi de a avea documentul fotocopiat. Am precizat care este sursa (cartea) din care am extras acest text, inclusiv cu acea mentiune, nici acolo nu apare fotocopia, insa nu avem dubii ca este ceva autentic, pentru ca sursa este una foarte serioasa, a aparut de mult si nimeni nu a infirmat sau nua pus la indoiala. Desigur, merita si mers pe fir pentru cei interesati de cercetarea istorica.

  4. Fratilor, ma gandeam(ma si rugam pentru intarirea credintei, pentru ca sunt semne de sfarsitul veacurilor) ce as putea face eu un mare pacatos pentru apararea ortodoxiei(mentionez ca de curand m-am inscris in fundatia crestina Arsenie Boca si asociatia Pro Vita, filiala Craiova) si-ntr-o seara, din senin, un gand mi-a fost trimis…ce ar fi fratilor ortodoxi sa aparem cu tricouri la Sfanta Liturghie, pe strada si unde mai putem, Ortodox nu ecumenist si cu doua imprimari pe fata si verso al tricolui cat mai sugestive ca sa atragem atentia?? Satanistii tot umbla cu Satana imprimat, noi chiar asa putin credinciosi suntem? Sa atragem atentia oamenilor, ii putem “impinge” sa se documenteze sa analizeze si ei gravitatea pericolului ce ne paste! Poate alta persoana va fi inspirata de har Dumnezeiesc si va receptiona o idee mai buna, consider ca trebuie sa facem ceva, am putea lua legatura si cu alti frati ortodoxi din Rusia, Grecia, Serbia, Bulgaria(am inteles ca si-n Finlanda) etc, asemenea voua cred ca trebuie sa ne mobilizam si sa-l marturisim pe Hristos si legea SA nu doar pe net si-n rugaciune!

  5. @ Robert:

    Nu impartasim aceste idei. Nu e nevoie de ostentatie agresiva (efectele vor fi cele inverse), e nevoie sa marturisim insa prin felul nostru de viata…. si asta sa nu ramana doar vorba! Si sa spunem celor care chiar vor sa auda, fara sa-i fortam, fara sa ne credem noi mari misionari care pot invia din morti sufletele cele ratacite… Daca nu avem MARE durere in inima insa, e in zadar. E clar insa ca nu trebuie sa ramanem pe net, ci sa TRAIM crestineste.

  6. am niste probleme cu conexiunea internet si am pierdut textul primului mesaj, asa ca mai incerc odata…

    Va multumesc f mult pt promptitudinea raspusului Dvs ! Sa va binecuvinteze Dumnezeu in toate cele si sa continue sa va inspire/ajute in misiunea crestin-ortodoxa l-a care v-a chemat care este de mare utilitate si celor mai stiutori, si mai ales celor mai putin stiutori dar dornici de a invata despre adevarata credinta, cu care Dumnezeu ne-a imbogatit, un dar minunat dar care si obliga !

    Departe de mine de a ma indoi de autenticitatea documentului, cu atit mai mult cu cit situl web al dvs l-am gasit via blogul unei personalitati crestin-ortodoxe pe care o respect f mult. Dorinta mea este de a pune in birou, lipita pe perete, o copie a documentului original care sa-mi aduca “aminte”, prin formatul si aspectul sau, de vechimea lui. Profetia pustnicilor nemteni este exceptionala ! Nu am nici un fel de ginduri ascunse. Mi-am zis ca dvs trebuie sa cunoasteti autorii cartii, care ei au avut acces daca nu la original, macar la o fotocopie, care ar putea-o impartasi cu altii…

    Oricare ar fi deznodamintul – eu ramin totusi optimist ! – ramin un cititor fidel al postarilor dvs din car invat multe lucruri, si sa va binecuvinteze Dumnezeu cu toata bogatia darurilor Sale !

  7. Sa împlinit și se’mplinește
    Întocmai cum sfinţii au spus
    (Despre Moldova ortodoxă)
    Îndepărtarea de Iisus.

    Sa stins evlavia și râvna
    Și s-a pierdut cinstea creștină,
    Viaţa curată, virtuasă
    Dorul de sfânt și de lumină.

    Nu mai vorbim ortodoxește
    Și căutând să ne smerim,
    (În duhul dragostei și-al milei)
    Ci căutând să strălucim.

    Nu mai iubim astăzi pe nimeni
    Precum ne cere Dumnezeu,
    Ci doar cât vrea și cum îi place
    “Iubirii” noastre pentru “eu”.

    Nu mai mărturisim credinţa
    Prin ce suntem, prin ce trăim,
    Ci doar, ce pătimaș în “ego”
    Ne apărăm și ne iubim.

    Nu ne mai place viaţa sfântă
    Smerenia, munca cinstită.
    Vrem numai rodul ei și’averea
    Cât mai ușor agonisită.

    Nu ne atrage’nţelepciunea
    Nici Adevărul Lui Iisus,
    Ci diplomaticul minciunii
    Și duhul slavei din apus.

    Nu ne mai place anonimul,
    Nici binele’n taină făcut,
    Ci slava titlului de “nobil”
    Și-n tot și-n toate cunoscut.

    Că-n tot ce spunem, (în ce scriem)
    Și’nfăptuim întru Iisus,
    Ne căutăm cinstea și slava
    Cât mai adânc, cât mai ascuns.

    Moldova nu mai spune astăzi
    Ortodoxește ce a spus.
    Nu mai trăiește nici iubirea
    Nici dorul pentru Iisus.

    Tot ce-i valoarea și virtute
    E’n vechi, în ziduri, sub pământ.
    C’acestea sunt azi mărturia,
    A ce’a avut ea drag și sfânt.

    Sa implinit și se’mplinește
    Întocmai, ce sfinţii ne’au spus,
    Azi când avem și libertate
    Și ușurinţă în Iisus.

    Moldova nu se adâncește
    În Adevăr și lumină
    Ci (încă liber și de voie)
    În cele mai pline de vină.

  8. Raman la parerea ca putem face mai mult, nu ducem o viata de Sfinti sau calugari ca sa aducem pe cei din jur la dreapta credinta, prin exemplul personal, e de datoria fiecaruia sa faca mai mult pentru aproapele care e prins in menghina tv-internet-ziare! George de la filiala Pro Vita Craiova e un tip modest, are undeva la 37-40 de ani, traieste undeva in afara orasului intr-un sat are un tico vai de el , impresioneaza prin marturisirea lui ortodoxa. Se duce la orfelinate si boteaza copii(au ajuns sectarii sa-i converteasca pe cei din orfelinate), face sute de copii de dvd-uri cu articole despre anticonceptionale, etnobotanice, vietile Sfintilor, filmulete ortodoxe, avorturi, etc incearca sa ajunga cu ele in licee prin intermediul profesorilor de religie. Macar 50-100 de dvd-uri daca am da fiecare unor tineri, sunt convins ca macar unul din ei s-ar indrepta si scopul ar fi atins! Cred ca acest subiect ar merita un topic separat, sunt convins ca multi de pe acest site ar vrea sa se implice mai mult!
    Va rog sa reflectati mai adanc, daca v-am deranjat cu tonul, imi cer iertare, munca dvs e de laudat.
    Doamne scoate din inimile noastre, ce nu e voia TA!

  9. Deja se pun taxe pe emisiile de dioxid de carbon. Cine stie, poate aerul va ajunge atat de poluat incat cei care vor trai in zonele mai respirabile vor trebui sa plateasca taxa.

    La vremea cea din urma, oamenii se vor strange unii langa altii in tot felul de nascociri, lepadand truda satului

    Cam asta se intampla dupa primirea ajutorului social, multi dintre tarani stau la carciuma si pamanturile stau nemuncite.

    Hiarele pamantului si pasarile si toate dobitoacele isi vor schimba firea lor si vor aparea alte feluri de dobitoace, iscodite dupa mintea omului, care vor fi slabe la trup si fara de folos.

    Probabil incrucisari genetice sau injectari cu hormoni care slabesc organismul acestora.

    Domnii pamantului vor fi oameni vanduti satanei, care nu vor mai purta grija poporului drept-credincios. Mosiile stramosesti vor fi calcate cu japca si luate de straini dupa bunul lor plac, lucru nemaiintalnit in curgerea timpului in Moldova.

    Biserica stramoseasca va fi rusinata de noile obiceiuri paganesti si papistasesti, aduse cu sila de vladicii lor cu apucaturi satanicesti. Oamenii afierositi lui Hristos cu slujba vesnica vor lepada sfantul chip si fagaduinta inaintea lui Hristos, dedandu-se la viata lumeasca de dinainte.

    La vremea cea din urma, pamanturile nu-si vor mai da roada lor, padurile vor fi taiate, iazurile vor fi secate, oamenii vor vinde mosiile fara de rusine, uitand ca stramosii lor le-au pastrat cu sabia.

    O parte semnificativa a acestor profetii vedem ca s-au implinit deja.

    Inca nu se slujeste in biserici impreuna cu paganii (doar cazuri rare cu papistasii), probabil chiar in vremurile cele mai de pe urma.

  10. @ Robert:

    De acord cu asta, chiar cu multa tarie. Ideea aceea cu tricourile imprimate nu ne suradea. Oamenii, mai ales tinerii, trebuie abordati cu multa dragoste, apropiindu-te de ei si plecand de la problemele si durerile lor. MULTE trebuie facute, cu adevarat, daca am avea durerea inimii pentru fratii nostri si daca am fi uniti, dar toate cu discernamant si cu sfatuire si binecuvantare. Secerisul este mult, este imens, iar suferintele si foametea oamenilor de dragoste ADEVARATA, de cuvant lin de har, de nadejde si de lumina este si ea la cote uriase… dar nu prea mai are cine sa iasa la seceris. Cele mai eficace lucrari se pot face tot in biserica, cu preotul/preotii implicati, fiindca ei au si mai multa autoritate, si au si mijloacele de a aduna resursele si oamenii. O lucrare individuala a unui mirean poate usor sa fie suspectata de sectarism, si de asta el nu prea are trecere, decat in mediile unde este cunoscut si acceptat. Si in orice caz, mai subliniem o data ca este esential sa fim si noi insine exemple vii, pe cat putem. Sau macar sa nu smintim.

    Exceptionala rugaciunea scurta din incheierea mesajului fratiei tale!

  11. La vremea cea din urma, oamenii se vor strange unii langa altii in tot felul de nascociri, lepadand truda satului

    Aici e aproape sigur vorba despre televizor. Care a ajuns sa faca ravagii si in obiceiurile si mentalitatile taranilor nostri… Carciuma exista de cand lumea (vorba vine), insa nascocirea nociva a vremurilor din urma este TV-ul…

    http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2011/08/29/integrarea-internetului-cu-televiziunea-dorita-de-seful-google-sa-ne-amintim-profetiile-sfintilor-legate-de-televizor-si-aparitia-antihristului/

  12. Inca nu se slujeste in biserici impreuna cu paganii (doar cazuri rare cu papistasii), probabil chiar in vremurile cele mai de pe urma.

    Da, dar au intrat deja destule ‘obiceiuri paganesti si papistasesti’, adica influente ale duhului venit din aceste directii, ale duhului lumesc, ale celui occidental in vietile ortodocsilor, in biserici, etc.

  13. La biserica unde merg preotul pomeneste la iesirea cu sfintele daruri pe papa Ioan Paul al II-lea.

  14. @ Cristi_g:

    Foarte grav 🙁

  15. @ Cristi_g:

    Nu puteti merge la alta biserica in zona? Ar fi poate si un semn pentru preot ca nu sunteti de acord cu ce face …

  16. Rugaciunea am asmilat-o de la George a fost ca un cutremur cand am auzit-o! Daca nu ma insel, i-a spus-o parintele Iustin Pirvu, cand s-a dus la Sfintia Sa pentru ca diavolul isi bagase coada si nu mai avea tragere de inima pentru lucrarea ortodoxa.
    Ce cuprinde dvd-ul:

    Adevarul despre anticonceptionale(16 fisiere doc)
    Biblia
    Ce este avortul, cu 5 filmulete care sigur ar razgandi multe femei insarcinate sa mai avorteze
    Copii avortati, poze care iti zdrobesc sufletul
    Educatia sexuala in scoala, un fisier doc
    Etnobotanicele, un film si 3 documente
    Filme artistice(Ostrov, recomandat de parintele Tanase de la Valea Plopului care a fost blocat prin Franta si de atunci nu se mai difuzeaza, Bella , A Walk to remember si Viata Parintelui Arsenie Boca
    Intamplari adevarata, 11 fisiere doc cu marturii ale oamenilor care s-au apropiat de credinta(in functie de posibilitati, acestea se fac pliante si se distribuie in biserici)
    Pasi de copil
    Pentru tineri
    Vaccinurile si autismul(filme)
    Prezentare Pro Vita, Valea Screzii

    (…)

    Ar trebui luat atitudine fata de preotii care preamaresc papistasi, o sa-mi intreb duhovnicul care este cea mai buna atitudine (la mintea mea as intrerupe slujba si as pleca).

    Doamne scoate din inimile noastre, ce nu e voia TA!

  17. @svm , @Cristi_g ,

    sau poate ca ar trebui sa-l intrebati , discret , pe preot , de ce face acest lucru ? Intrebandu-l , poate ii veti da de gandit mai profund asupra temei si se va lamuri si pocai si n-o va mai face ( cine poate sti caile Domnului ? ) Pentru propria liniste sufleteasca , intra-devar , este mai simplu sa mergeti la alta biserica , dar in biserica din care plecati va raman frati care inca nu au sesizat , poate , eroarea preotului ( si poate nu singura ) si este pacat sa nu ii ajutati si pe ei . Stiti cum se spune : ii ceri fratelui iertare o data , apoi inca o data si-nc-o data , daca nu te iarta mai iei cu tine un frate care sa intareasca spusele tale si tot asa . Nu renuntati din prima niciodata . De-asta si suntem indemnati la rabdare , pentru ca rabdarea naste incercare , incercarea naste …

    Si mai ales nu trebuie sa uitam ( in primul rand eu ) ca SI PREOTII SUNT TOT OAMENI .

    Doamne , ajuta-ne !

  18. @ Robert:

    Da, poti sa lasi DVD-urile unde ai spus. Multumim!

    (la mintea mea as intrerupe slujba si as pleca).

    In niciun caz asta.

  19. @cristi_g,

    E de mirare că se întâmplă aşa ceva, mai ales că un preot are o pregătire dogmatică pe care un om obişnuit nu o are.
    Parintele Cleopa a explicat cele ZECE DIFERENŢE care există între Biserica Ortodoxă şi cea Catolică:

    – Există purgatoriu, precum zic catolicii ?
    – Purgatoriu nu este. Catolicii zic că între Rai şi iad ar fi un foc mare, unde merge sufletul câteva sute de ani şi se curăţă acolo, apoi trece în Rai. Nu există aşa ceva. Noi avem Evanghelia Judecăţii, pe care o au şi ei, dar nu arată trei locuri, ci numai două – raiul şi iadul. Mântuitorul, când va sta pe scaunul slavei Sale şi va aduna toate popoarele de la zidirea lumii să le judece, îi va desparţi pe dânşii, precum desparte păstorul oile de capre. Şi va pune pe drepţi de-a dreapta Sa şi pe păcătoşi de-a stânga Sa … Şi vor merge păcătoşii în munca veşnică, iar drepţii în viaţa veşnică.
    Deci nu putem zice că sunt trei locuri, ci numai două : munca veşnică sau viaţa veşnică. Cei mai mari duşmani ai catolicilor sunt protestanţii şi calvinii. Ei s-au rupt de Biserica Catolică la anul 1517, prin Martin Luther, fiind urmat de Zwingli, Calvin şi Hus. Care sunt punctele principale care ne despart de catolici ?

    Invăţăturile principale care ne despart dogmatic şi canonic de catolici sunt :

    1 – Întâi este filioque. Ei zic că Duhul Sfânt purcede şi de la Tatăl şi de la Fiul. Această greşeală dogmatică este cea mai grea. Sfântul Evanghelist Ioan spune că Duhul Sfânt purcede de la Tatăl şi este trimis în lume prin Fiul. ( Ioan )

    2 – Al doilea este supremaţia papală. Papa este considerat de ei capul suprem al Bisericii creştine, adică locţiitorul lui Hristos pe pământ! Mai mare decât toţi patriarhii! Ceea ce n-a făcut Biserica Universală. Mândrie drăcească. Papa se numeşte urmaşul Sfântului Petru!

    3 – Infaibilitatea papală. Ei zic că Papa nu poate greşi ca om, în materie de credinţă, când predică el, ceea ce este iarăşi o dogmă nouă respinsă de Biserica Ortodoxă.

    4 – Al patrulea este purgatoriul. Ei zic că între Rai şi iad ar fi un foc mare unde stă sufletul câteva sute de ani şi se curăţă, apoi se duce în rai. Nu scrie în Sfânta Scriptură aşa ceva; nu-i prevăzută nicăieri această învăţătură.

    5 – Azimile. Ei nu slujesc cu pâine dospită, ci cu azime, ca evreii.

    6 – Catolicii mai au o dogmă nouă : imaculata concepţie. Ei zic ca Maica Domnului ar fi născută de la Duhul Sfânt. Nu-i adevărat. Este născută în chip firesc din dumnezeieştii Părinţi, Ioachim şi Ana, ca rod al rugăciunii.

    7 – Au substanţialitatea. La sfinţirea Sfintelor Daruri, catolicii nu fac rugăciunea de invocare a Sfântului Duh, cum facem noi la Sfânta Epicleză. Ei zic ca Darurile se sfinţesc singure, cand se zice : Luaţi, mâncaţi … şi celelalte. Nu au rugăciunea de pogorâre a Duhului Sfânt, peste Daruri.

    8 – Celibatul preoţilor; preoţii catolici nu se căsătoresc. Sunt celibatari, împotriva Sinoadelor Ecumenice, care au hotărât ca preoţii de mir să aibă familie.

    9 – Ei au şi indulgenţele papale. Altă rătăcire. Papei, dacă îi dai parale multe, poţi să faci oricâte păcate, te iartă, te dezleagă. Sfinţii lor au prea multe fapte bune, n-au ce face cu ele, le dau papei, iar el vinde aceste merite prisositoare spre iertarea păcatelor oamenilor care nu au destule fapte bune.

    10 – Si mai este un punct important: mirungerea. Catolicii nu miruiesc copiii imediat după Botez, ci la şapte-opt ani şi numai arhiereii îi miruiesc. Noi avem liturghiile constantinopolitane ale Sfântului Vasile cel Mare, Grigore Dialogul şi Sfântul Ioan Gură de Aur, iar catolicii au liturghia romană şi cea ambroziană.

    Iata acestea sunt punctele dogmatice şi canonice principale care despart Biserica Ortodoxă de cea Romano-catolică. Iar cu protestanţii nu avem nimic în comun. Ei au reformat total dogmele stabilite de Sfinţii Părinţi şi au renunţat la cele şapte Sfinte Taine. Ei nu au ierarhie şi taine şi nu se pot mântui. Din cele şapte Taine mai au doar două: Botezul şi Euharistia, pe care o fac cu pâine nedospită ca şi catolicii. Din protestanţi s-au născut toate sectele neoprotestante care atacă ţările ortodoxe astăzi.

    http://www.crestinortodox.ro/carti-ortodoxe/ne-vorbeste-parintele-cleopa-vol-3/

    http://www.crestinortodox.ro/carti-ortodoxe/ne-vorbeste-parintele-cleopa-vol-3/diferentele-dintre-biserica-ortodoxa-cea-catolica-81209.html

  20. Stau la tara si nu mi-e usor sa parasesc Biserica satului.
    Episcopul locului e ecumenist convins,asa ca prea putin conteaza parerea mea pentru pastorul satului.Oricum sunt privit ca “fundamentalist”.
    Nu ma spovedesc in sat,ci chiar la Episcopie unde duhovnicul meu are o cruce grea.

  21. Pingback: RUGACIUNEA SFANTULUI GHENADIE LA CADEREA CONSTANTINOPOLULUI. “Daca te avem pe Tine, Doamne, nimic n-am pierdut”. -
  22. @cristi_g
    de acord cu fane, trebuie sa iti exprimi dezamagirea, chiar daca vei fi considerat “fundamentalist”… dar sa o faci cu sensibilitate (mai bine de cum am facut-o eu mai jos) poate il dai de gandit parintelui…

    Am trecut printr-o situatie similara acum vre-o cativa ani, la biserica la care mergeam, cand preotul intr-o predica la sarbatorea inaltarii sf cruci, a afirmat ca nu exista diferente in a-ti face semnul sf cruci intre catolici si ortodocsi – (de la est la vest sau de la vest la est, sa-l citez intocmai) si a inceput sa se inchine si ortodox si catolic… nu pot sa-ti spun cum m-am simtit, Domnul m-a tinut sa nu izbucnesc imediat, m-am calmat ceva si dupa sf litughie la parastasul ce se facuse dupa, i-am atras atentia preotului de fata cu toata lumea. Parintele a devenit f defensiv (nu cred ca s-a asteptat) la inceput dupa aceeea a mai dreso, cam scuzandu-se, cam motivandu-se ca nu asta a fost intentia, etc… Erau de fata si cativa teologi care au tacut ca mormantul, si si-au pus capetele in jos… m-am simtit ca un “stranger” acolo si-am plecat, nu stiu daca am facut bine atragandu-i atentia asa cu tota lumea de fata, dar mai bine n-am putut atunci.
    Dupa aceea mi-am sunat duhovnicul din tara, om cu viata sfanta, si mi-a zis sa nu regret nimic, sa ma rog pt acel preot si sa sa merg la alta biserica daca continua.

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Articole Recomandate

Carti recomandate