TANARUL BOGAT. Predica Sfantului Luca al Crimeei despre cei bogati si despre saracii care ravnesc la placeri si averi. CE VREA DE LA NOI HRISTOS?

3-09-2011 Sublinieri

“Ati ascultat astazi pericopa evanghelica despre tanarul bogat, care n-a dorit sa isi imparta averea pentru a mosteni Imparatia cerurilor.

Atunci Domnul a spus ca este mai greu pentru un bogat sa intre in Imparatia cerurilor decat o camila prin urechile acului.

Parca nu mai este oportun sa vorbim despre avere, fiindca in tara noastra nu mai sunt bogati, ci toti sunt egali. Totusi cred ca, ascultand cuvantul meu, veti vedea ca intotdeauna si in toate timpurile este momentul sa vorbim despre bogatie.

Inainte sa va talcuiesc cuvintele lui Hristos adresate tanarului bogat, fiti atenti la ceea ce a scris Sfantul Apostol Iacov despre cei bogati:

Ascultati acum voi bogaţilor: plângeţi şi vă tânguiţi de necazurile ce vor să vină asupra voastră. Bogăţia voastră a putrezit şi hainele voastre le-au mâncat moliile. Aurul vostru şi argintul au ruginit, şi rugina lor va fi mărturie impotriva voastră, şi trupurile voastre ca focul le va manca: aţi strâns comori în vremea din urmă. Iată, plata pe care voi aţi oprit-o, lucrătorilor ce v-au secerat ţarinile strigă, şi strigătele secerătorilor au ajuns la urechile Domnului Savaot. V-aţi desfătat pe pământ şi v-aţi dezmierdat; v-aţi imbuibat inimile în ziua înjunghierii. L-ati osândit pe cel drept si L-ati omorât; El nu va tine piept“. (Iacov 5, 1-6)

Vedeti ce cuvinte cumplite a spus Sfantul Apostol Iacov despre cei bogati, cat de infricosator i-a zugravit? Si ce poate fi mai cumplit decat cuvantul Domnului Iisus Hristos despre faptul ca bogatului ii este greu sa intre in imparatia lui Dumnezeu?

De ce este asa? In acele timpuri, cand Domnul a venit pe pamant, in sanul poporului israelit era dominanta parerea ca bogatia reprezinta binecuvantarea lui Dumnezeu: bogatii erau cinstit, respectati, li se acorda o deosebita cinstire.

Cand Domnul a spus aceste cuvinte uimitaore despre bogatia care impiedica intrarea in Imparatia lui Dumnezeu, ucenicii Lui cu mirare au intrebat:

Atunci cine poate sa se mantuiasca?

Doar si ei ii considerau pe bogati binecuvantati de Dumnezeu, prin urmare, daca bogatii nu se vor mantui, atunci cine? Domnul le-a spus:

Aceasta e cu neputinta la oameni, dar la Dumnezeu toate sunt cu putinta“.

Sa patrundem sensul acestor cuvinte. Cand tanarul si-a exprimat dorinta de a-L urma pe Domnul, acesta l-a intrebat:

Dar stii poruncile?

Da – a spus el -, desigur, stiu toate poruncile, toate acestea le-am pazit din copilarie!

Insa Domnul i-a aratat lui si tuturor ca nu este de ajuns doar sa indeplinesti poruncile Vechiului Testament, acele zece porunci pe care si voi le cunoasteti.

De ce nu este deajuns? Doar evreii gandeau ca totul se reduce la aceasta, ca cel care le indeplineste va fi curat si sfant si va intra in Imparatia lui Dumnezeu. Iar Hrisots le-a spus ca lucrurile nu stau chiar asa.

Ce recomanda poruncile Vechiului Testament? Prima porunca recomanda sa ne inchinam unui singur Dumnezeu si doar pe El sa-L cinstim; ea intrzice sa cinstim oricare alti dumnezei, cu exceptia Dumnezeului celui adevarat. Cea de-a doua porunca interzice sa te inchini idolilor. Dar cei care nu se inchina idolilor si zeilor sunt cumva sfinti si curati? Doar noi toti Il cinstim pe Unul Dumnezeu, nimeni dintre noi nu se inchina la idoli!

Prin Moise, Dumnezeu a poruncit sa-i cinstesti pe tatal si pe mama ta, sa nu-i superi. Oare suntem noi sfinti daca ii cinstim pe parintii nostri, nu-i suparam si nu-i alungam din casa la batranete? Oare doar aceasta ne indreptateste in fata lui Dumnezeu?

Moise a poruncit sa nu desfranam, sa nu ucidem, sa nu furam, sa nu dam marturie mincinoasa, sa nu invidiem pe aproapele nostru si sa nu pofitm sotia aproapelui nostru.

Dar daca noi nu suntem ucigasi, nu suntem hoti, nu suntem martori mincinosi, nu suntem desfranati, daca nu rapim din invidie averile fratilor nostri, oare suntem sfinti, oare suntem curati in fata lui Dumnezeu?

Toate poruncile Vechiului Testament au o exprimare negativa: nu fi asa, nu fi altfel. Dar ele nu spun cum trebuie sa fim. Ele doar interzic cele mai grave pacate. Au fost destinate unui popor barbar, care urma sa fie indreptat in cele elementare.

Domnul nostru Iisus a spus despre Sine ca nu a venit sa strice Legea, ci s-o implineasca. Iar cuvantul “a implini” in limba slavona are doua semnificatii – “a implini” si “a plini“.

Domnul nostru Iisus Hristos ne-a adus Legea Noua, desavarsita fata de Legea Veche a lui Moise. El ne-a dat poruncile mantuirii, ne-a lasat Fericirile. A spus ca cei blanzi, sfinti si curati inaintea lui Dumnezeu vor mosteni Imparatia cerurilor, iar nu cei care nu sunt hoti, ucigasi, care au implinit poruncile Legii din Sinai, ci aceia care au desavarsirea duhovniceasca, cei care sunt plini de smerenie, ai caror ochi varsa rauri de lacrimi de umilinta in fata acelor orori care ne impresoara tot timpul vietii noastre.

El a vorbit despre fericirea celor blanzi si a celor care flamanzesc si insetoseaza de dreptate. El a vorbit despre fericirea celor milostivi si facatori de pace. El a fagaduit Imparatia cerurilor celor care au suferit prigoana pentru dreptate, care au fost izgoniti si ocarati, care au fost defaimati din pricina numelui Lui. Iata cine este sfant si curat – cel care are desavarsirea duhovniceasca. Domnul cere de la noi toti sa fim desavarsiti, precum Tatal nostru Cel ceresc desavarsit este”

Domnul, in predica sa de pe munte, a dat astfel de prescriptii, incat inima noastra se cutremura. Cum sa nu ne ingrijim pentru ziua de maine, cum sa ne iertam dusmanii, cum sa-i iubim, cum sa dam camasa de pe noi? Dar toate acestea trebuie sa le indeplinim ca sa putem fi desavarsiti.

Domnul Iisus Hristos i-a spus tanarului care cauta desavrsirea si care implinise toata Legea cea Veche:

Daca vrei sa fii desavarsit, du-te, vinde-ti averile, da-le saracilor si vei avea comoara in cer, si vino de-Mi urmeaza Mie!

Si a plecat tanarul bogat cu tristete, pentru ca era mare averea lui si nu putea sa indeplineasca aceasta cerinta a lui Hristos.

De ce anume i-a prezentat o astfel de cerinta Domnul? De ce a cerut El ca baiatul sa vanda totul si sa imparta saracilor?

Deoarece a avea mare bogatie este incompatibil cu implinirea poruncilor lui Hristos. Oare poate omul, ai carui ochi izvorasc lacrimi la vederea necazurilor si a amarului fratilor sai, oare poate cel milostiv si smerit sa vada toate acestea si in continuare sa-si inmulteasca averea, sa construiasca casa, sa stranga bani, sa cumpere cai si obiecte luxoase care nu-i sunt necesare?

Desigur, nu poate, pentru ca in cazul in care acesta este milostiv, el va da totul. Iar daca pastraza pentru sine bogatia sa, inseamna ca se iubeste pe sine mai mult decat pe aproapele sau, iar Domnul ne-a poruncit sa-l iubim pe aproapele nostru ca pe noi insine. Daca ii vom iubi pe apropiatii nostri astfel, oare nu vom da celui care are nevoie si celui flamand tot ceea ce avem? Oare vom putea trai cu acea viata necrestina, cu care traiesc miliardarii americani, care au depozite pline cu aur? Pe luxul nebun isi risipesc aceste bogatii, pe distractii absurde, revoltatoare isi risipesc banii dobanditi cu sudoarea si sangele celor care au muncit pentru ei. Iar Domnul ii pedepseste pentru aceasta prin copiii lor, pentru ca stim din cartile miliardarilor ca nu exista oameni mai dispretuiti, mai neinsemnati in ochii oamenilor decat fetele si fiii lor – aceste starpituri, acesti oameni pervertiti, care nu au niciun ideal inalt, ocupati doar cu distractiile si cu placerile de care s-au plictisit, de care s-au saturat. Iata ca si Domnul Iisus Hristos spune ca, daca nu vrem sa ne despartim de bogatia noastra, atunci nu vom putea intra in Imparatia lui Dumnezeu, fiindca ramanem cruzi la inima, egoisti si aspri.

Dar este oare locul unora ca acestia in Imparatia lui Dumnezeu?

Aflam ca-i este mai usor camilei sa treaca prin urechile acului decat unui bogat sa intre in Imparatia cerurilor.

Ce legatura au aceste cuvinte ale lui Hristos, toate aceste lamuriri, cu noi, cei care nu avem bogatii? Raspunsul este: una directa.

Observati ce dauneaza sufletului celor bogati. Le dauneaza faptul ca bunurile pamantesti, placerile, luxul sunt puse mai presus de orice, mai presus decat bunurile duhovnicesti pe care le apreciaza oamenii care nu au bogatii pamantesti, materiale, dar care sunt bogati de dragostea de Dumnezeu, de dragostea de aproapele.

Cine este stapanit de bunurile pamantesti, cine cauta placerea, sufera tocmai de pacatul care il impiedica sa intre in Imparatia lui Dumnezeu.

Dar putini sunt oare printre noi cei care nu au bogatii, care traiesc in mizerie sau care au un venit mediu – oare putini sunt printre noi cei care inseteaza dupa bunurile materiale, distractii si placeri, cei care nu se fac vinovati de pacatul bogatilor pentur ca n-au bogatie, dar daca ar avea-o, ar pacatui la fel ca si acel bogat la portile caruia statea saracul Lazar?

Daca noi, care nu avem bogatii, insetam dupa placeri, daca ne stabilim ca scop al vietii noastre bunastarea pamanteasca, daca toate gandurile noastre sunt indreptate spre aranjarea cat mai comod a vietii pamantesti, daca tindem spre aceasta, atunci, cu siguranta, suntem departe de ceea ce ne-a poruncit Domnul Iisus Hristos. Pentru ca oamenii care tind spre curatia inimii, oamenii cu inimile pline de indurare doresc sa comunice cu Dumnezeu, cer harul si dragostea Lui, vor sa fie frati si surori in Hristos.

Cel mai necajit sarac, care nu are vreo avere pamanteasca, dar care Ii slujeste lui Dumnezeu, de multe ori se arata mai bogat decat cei mai bogati oameni din lume. Cu harul lui Dumnezeu, cu cainta inimii, cu dragostea si compasiunea pentru cei flamanzi si necajiti, cu acestea este el bogat, dar mai intai de toate cu dragostea fierbinte fata de Dumnezeu Mantuitorul.

Acum este de inteles raspunsul Domnului la intrebarea ucenicilor Sai uimiti:

Doamne, dar cine poate sa se mantuiasca?

El le-a raspuns:

La oameni aceasta este cu neputinta, la Dumnezeu insa este cu putinta“.

La Dumnezeu totul este posibil. Lui Dumnezeu ii este cu putinta sa lipseasca de bunurile duhovnicesti pe cei nemilosi si aspri. El poate sa dea cea mai mare bucurie saracilor nenorociti si nefericiti, care mor de foame.

Dumnezeu ii poate mantui pe toti. El il poate mantui si pe cel bogat – in cazul in care acesta se pocaieste, isi dispretuieste bogatia si indeplineste cuvintele lui Hristos:

Du-te, vinde averea ta si da-o saracilor si vino si urmeaza-Mi Mie!

Astfel a procedat unul dintre cei mai mari sfinti, Cuviosul Antonie cel Mare. El si-a pierdut la varsta de 20 de ani parintii, de la care a mostenit o impresionanta avere. Odata a auzit in biserica cuvintele Evangheliei:

Daca vrei sa fii desavarsit, du-te, vinde-ti averile, da-le saracilor si vei avea comoara in cer, si vino de-Mi urmeaza mie!

Aceste cuvinte l-au uimit pe Antonie si au patruns adanc in inima lui, cuprinzandu-i pe deplin gandurile. Asa ca a mers, si-a vandut averea, a impartit-o saracilor, apoi s-a retras in pustia africana indepartata, in care a trait pana la adanci batraneti, renuntand la bunurile pamantesti, dar primind o bogatie duhovniceasca nemasurata de la Dumnezeu.

El a devenit vazator cu duhul, facator de minuni, a devenit frate si prieten al lui Dumnezeu.

Toti ar trebui sa cugetam la cuvintele lui Hristos despre faptul ca ii este mai usor camilei sa treaca prin urechile acului decat celui bogat sa intre in Imparatia cerurilor.

Sa indepartam de la noi alipirea de bunurile pamantesti!

Sa tindem doar spre un singur lucru – spre a deveni prieteni ai lui Dumnezeu, frati ai lui Dumnezeu, care Il iubesc pe Hristos, spre a fi iubiti ai Lui”.

(Din: Sfantul Luca al Crimeei, Predici, Ed. Sophia, Bucuresti, 2009)


Categorii

Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Sfantul Luca al Crimeei, Talcuiri ale textelor scripturistice, Tanarul bogat

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

26 Commentarii la “TANARUL BOGAT. Predica Sfantului Luca al Crimeei despre cei bogati si despre saracii care ravnesc la placeri si averi. CE VREA DE LA NOI HRISTOS?

  1. O,bogăţie bogăţie,
    Cum furi din inimi darul sfânt
    Şi înrobeşti o lume’ntreagă
    Şi-o ţii în jug pân’lamormânt ?

    Cum ştergi din inimă şi suflet,
    Cel mai de preţ odor –iubirea-
    Şi-aduni, şi-aduni şi tot n-ajunge,
    (C’avră-i nemilostivirea).

    Puţini bogaţi au fost pe lume,
    Curaţi şi ne’nrobiţi de tine,
    (Când lumea era mai smerită
    Şi la tot pasul găseai bine).

    Şi’atunci erai mare ,,virtute’’
    Şi îndrăgită şi curtată,
    Dar azi conduci şi’nrobeşti lumea
    Cum n-ai făcut-o niciodată.

    Acum ai mijloace moderne,
    Şi’acoperiri desăvârşite
    Şi căi ce par în ochii lumii,
    Curate, demne şi cinstite.

    Ai calea nalt’a instruirii
    Ai bogăţia cunoştinţei,
    Şi–a informaţiei moderne
    Nu sărăcia nevoinţei.

    De tânărul din evanghelii,
    Nu ne’ndoim c-a fost cinstit,
    Dar tu nu i-ai permis sporirea,
    Şi de Hristos la-i despărţit.

    Cum vei putea permite astăzi,
    -Când pân la cer urcă mândria-
    Câd lăcomia n-are margini ?
    S’aduci bogaţii la Mesia ?

    Cum vom sluji oare credinţei
    (Nici nefăţarnic nici legaţi,
    De lanţurile lui Mamona)
    Noi înrobiţii cei bogaţi ?

    Mamona şi-a găsit portiţa
    Şi a convins că-i cu putinţă
    Să îi slujim şi lui cu râvnă,
    Şi lui Hristos într-u credinţă.

    Se vinde azi orice pe piaţă.
    Copii, trupul, preoţia,
    Iar – mai subtil-însăşi credinţa,
    Când nu ni-i ţintă veşnicia.

    Se predică cultul unirii,
    Pentu o viaţă mai bogată,
    Pentru dreptate pământeană,
    Şi-o,, dragoste’’ unificată.

    Puţini ne sunt ambasadorii
    Şi diplomaţii cei cereşti,
    Ce’administrează veşnicia
    Şi’averile duhovniceşti.

    Maria-i tot cenuşăreasă,
    Roasă de dor duhuvnicesc,
    Şi-nstrăinată de metoda
    Prin care banii se’nmulţesc.

    Sfinţii părinţi spun cu tărie,
    Că bogăţia pământească,
    Unde-i prezentă şi stăpână
    I’absentă cea duhovnicească

    Dreptatea lumii-i tot coruptă
    Şi tot de partea celor mari,
    Bogţii tot aceiaşi oameni
    Sau poate’acum și mai avari.

    Bogatul cel din evanghelii
    Era cinstit şi credincios,
    Dar câţi mai sunt ca el azi oare
    Apreciaţi și de Hristos ?

    Şi chiar deși’mplinise legea,
    A plecat singur şi mâhnit,
    Că n-a putut să îl urmeze,
    Fiindcă-l ţineai înlanţuit.

    Câţi oare plini de bogăţia
    Cuvântului duhovnicesc,
    Tot pentru tine, bogăţie,
    Sub înșelare îţi slujesc ?

  2. Oricât Ţi-aş împlini porunca
    Şi Te-aş iubi Doamne Iisus,
    În viaţa asta trecătoarea
    Ştiu bine că n’ar fi deajuns.

    Orcât de’naltă vieţuire
    Aş dobândi întru credinţă,
    Tot păcătos voi fi pe lume
    Şi-n omeneasca neputinţă.

    Oricât aş fi de plin de daruri
    Şi de dobânzi duhovniceşti,
    Tot sub ispită rămân Doamne
    Şi sub pornirile-mi fireşti.

    Oricât aş fi de’adânc în cuget
    De netrupesc şi de smerit
    Tot nu voi reuşi Iisuse
    Să fiu în trup, desăvârşit.

    Aşa au cugetat părinţii
    Trăind în sinceră căinţă
    Şi-n vredicia ortodoxă
    Cea dobândită prin credinţă.

    Dar eu cel plin de tot păcatul
    Cum voi trăi pe viu credinţa
    De nu urmez aceiaşi cale
    Trăindu-mi sincer pocăinţa ?

    C’ortodoxia mea-i în vorbe
    Şi-n faptele exterioare,
    Care mă’nalţă în mândrie
    Şi-n sentimente’nşelătoare.

    Duhovnicia mea râvneşte
    Tot cele bune (din pământ),
    Ce’mpovărează trup şi suflet
    Prin cele fără Duhul Sfânt.

    M’avânt cu duhul în adâncuri
    Prin slovele filocaliei
    Prin iscusinţa instrurii
    Fără dovezile trăirii.

    Bunăvoirea mea şi mila
    Poartă pecetea umanistă
    Iar dragostea -din ea- mă duce
    La bucuria sincretistă.

    O dragoste ce nu respinge
    Prezenţele necurăţiei
    Şi iartă fără îndreptare
    Întreg păcatul ereziei.

    Şi’ortodoxia mea Isuse
    Trăită-n astfel de gândire
    M’arată bun, profund şi vrednic,
    Pătruns de sinceră iubire.

    Dar umanismul oare face
    Pe ortodox desăvârşit,
    Şi toleranţa împlineşte
    Iubirea cum ne-ai poruncit ?

    Prin faptele exterioare,
    Prin instruire şi cultură
    Cum pot să izgonesc păcatul
    Şi să mă izbăvesc de ură ?

    Ori lume va ajunge bună,
    Prin cele din filantropie
    De nu se luptă să ajungă
    Prin Dunezeu la curăţie ?

    Tehnologia şi păcatul
    Ne vor mai mândrii, mai trupeşti
    Dorind să schimbe chiar şi rostul
    Virtuţilor duhovniceşti.

    Trăind acestea unii astăzi
    Se socotesc intru dreptate,
    În adevăr şi în lumină,
    Bazându-se pe aceste fapte.

    Alţi se cred fără geşeală
    Şi neatinşi de înşelare,
    Şi vin să ne impună schisma
    Ca fiind unica salvare.

    Învăţători, plini de putre
    Cu multe studii în apus,
    Ne mână astăzi (prin “iubire”)
    Spre ,,noua ordine’’ Iisus.

    Apocalipsa stă deasupra
    Cu cele ameniţătoare,
    Dar în credinţă, pocăinţa
    E pururi unica salvare.

    Că’n greul vieţii de pe lume
    Doar Tu ne ocroteşti Iisus
    Nu ,,instituţia”, nici statul
    Şi nici puterea din apus.

    Tu ne ajuţi pe fiecare
    Când Te chemăm cu pocăinţă
    Şi ne păzeşti de înşelare
    De suntem sinceri în credinţă.

    Căinţa sufletelor noastre
    Ne duce sigur către Tine
    Prin pocăinţă şi prin Taine
    Să mergem ne’nşelaţi în bine

  3. Se spune că în acele vremuri exista în Ierusalim o poartă îngustă numită „Urechile Acului”, iar când cămilele care cărau poveri grele treceau prin această poartă, trebuiau să îngenunchieze ca să li se dea jos poverile, pentru a putea încăpea prin această poartă şi pentru a trece mai departe. Aşa şi cu oamenii care trec şi ei print-o poartă din lumea aceasta în cea viitoare, trebuie să se smerească şi să-şi lase poverile bogăţiilor lor, care oricum nu le vor mai fi de niciun folos, bogăţii la care au ţinut atât de mult în această viaţă.

  4. Predica a parintelui Holbea la Tanarul bogat, pe internet:
    http://www.trilulilu.ro/eusiatat/0c1ab186e289c9

    Am gasit-o acum; vad ca mai exista si alte link-uri catre alte predici.

  5. @ Romeo:

    Sunt urcate de noi si le gasesti si aici (link si pe sidebar, unde e poza parintelui):

    http://www.cuvantul-ortodox.ro/2009/10/07/doua-predici-ziditoare-de-ascultat-si-de-urmat/

  6. Am prins si eu o idee frumoasa din predica de duminica.
    Mantuitorul ii face tanarului bogat o “oferta” pe care numai apostolii au primit-o:”Vino dupa mine!”.Dar desi tanarul era un implinitor strict al literei legii,inima lui nu era a lui Dumnezeu,caci comoara spre care nazuia era aici pe pamant.
    E de prisos sa amintim cat ne bucuram si noi la primirea unei sume de bani.E o bucurie pe care din pacate nu o egaleaza spovedania sau impartasania.

  7. m-am gindit de foarte multe ori , ma gandeam si ieri la slujba si dupa aceea … expresia ” om bogat ” este atat de relativa . Cine este bogat si cine sarac , unde este limita dintre cei doi ? Eu unul nu o vad atat de sus incat sa pot spune ca doar miliardarii planetei sau doar multimilionarii aparuti dupa `89 la noi sunt bogati si noi suntem saraci , ba dimpotriva , proportia este exact pe dos : foarte multi bogati si foarte putini saraci . Personal , ma consider un bogat pentru ca am haine care-mi prisosesc si care stau in dulap , incaltari deasemenea , lucruri care nu sunt de stricta necesitate , ba unele sunt pentru relaxare , am mult prea multa mancare in frigider , s.a.m.d. Iata , puteti sa ma contraziceti si sa spuneti ca nu sunt bogat ? Si-mi doresc eu cu adevarat sa fiu desavarsit ? Nu , ca altfel as renunta la tot ceea ce-mi prisoseste ( alt concept foarte relativ si pentru care fiecare dintre noi cautam indreptatiri dupa indreptatiri ) . Dar iata ca nu o fac … astazi . Poate maine … Poate … Iata ca am incalcat si prima porunca si nu-l mai iubesc pe Domnul Dumnezeul meu din toata inima mea si din tot sufletul meu si din tot cugetul meu pentru ca Domnul meu mi-a spus ca daca il iubesc doar pe El si vreau sa-l urmez , atunci ACUM as renunta la TOT avutul pentru a implini porunca Lui . Nevrednic mai sunt , Doamne ! Dar mila Domnului a avut grija si de acest moment de slabiciune al nostru si ne mangaie si ne scoate din prapastia deznadejdii pentru ca ” la Domnul toate sunt cu putinta ” si prin voia Sa va face sa atingem mantuirea , toti cei care ne-o dorim . Slavit fie Domnul pentru adanca Sa intelepciune !

    Doamne , ajuta -ne !

  8. @fane:

    Si Apostolii aveau destul de putine, daca ne gandim, niste plase de pescari si colibe. Dar, cum explica Sf. Ioan Gura de Aur, nu conta atat ca nu aveau multe, ci ca ce aveau era tot, si am adauga noi, tot ce stiau ei si tot ce insemnase viata se materializaze in acele colibe saracacioase si in plasele respective. Asadar, a renunta la tot insemna practic a o rupe total de viata dinainte, viata veche, la tot ceea ce agonisisera nu neaparat doar ca posesiuni, ci ca asezare a vietii.

  9. Acel tanar bogat din Evanghelie a renuntat pana ja urma la bogatie si a devenit urmator lui Hristos (nu mai stiu unde am citit aceasta).
    La inceput e greu sa renunti la placerile si siguranta materiala, nu toti pot face imediat aceasta trecere. Uneori, in timp intervine indepartarea de cele desarte ale acestei lumi, aceasta cu cat ne apropiem mai mult de Dumnezeu, simtind bucuria trairii in Hristos.

  10. da , admin , intr-adevar , ” neaparat de recitit ” ceea ce a indicat fratia ta . Mai mult chiar : neaparat de recitit ZILNIC , ca poate tot recitind si recitind , se mai lipeste cate ceva si reusim sa punem inceput bun , candva .

    Cu multumiri , din nou , pentru materiale . Trebuie sa fi avut o stare deosebita in momentele cand ati scris acel articol din 15.08.2010 . Aveti ceva din franchetea , hotararea , simplitatea exprimarii de la Sf. Ioan Gura de Aur . Cred ca ceva va marcat si sunt convins ca nu va trebuit prea mult sa scrieti acele cuvinte , ci totul … ” a curs ” , pur si simplu . Dumnezeu sa va rasplateasca inzecit munca !

    Doamne , ajuta-ne !

  11. Stiti cumva daca este adevarat, cum ne-a spus parintele in parohie duminica, ca totusi acest tanar bogat s-a intors la credinta crestina si chiar a ajuns episcop? Parintele a zis ca asa a ramas in traditie undeva.

  12. @ svm:

    Nu stim asta. Poate fi ceva apocrif. Dupa atitudinea Mantuitorului din pilda si dupa comentariile Sfintilor Parinti pe care le-am citit, mai degraba inclinam spre nu.

  13. Pingback: DREGATORUL BOGAT SI PAZIREA PORUNCILOR. Radicalismul Evangheliei lui Hristos. Crestinismul nu este ceva comod
  14. Pingback: Predici audio pline de seva si putere duhovniceasca la DUMINICA TANARULUI BOGAT: “Toata viata noastra lui Hristos Dumnezeu sa o dam!” -
  15. Pingback: Iconomii bogatiei si pregatirea pentru viata vesnica. Din PREDICILE Parintelui ARSENIE BOCA si ale Mitropolitului AUGUSTIN la TANARUL DREGATOR BOGAT -
  16. Pingback: DUMNEZEU NU ESTE IN CAMPANIE ELECTORALA! Fortam, menajam sau lingusim credinciosii pentru a avea cantitate in Biserica?/ PREDICA ASPRA A IPS NICOLAE CONDREA CATRE ROMANII DIN AMERICA: “Biserica nu este un club, o asociatie! Nu putem sa ne strecuram
  17. Pingback: PAZIREA PORUNCILOR: Ce este iubirea de Dumnezeu si ce inseamna cu adevarat iubirea fata de om? SFANTUL IUSTIN POPOVICI despre dragostea mincinoasa si ucigasa VS. iubirea izvorata din Hristos -
  18. Pingback: DUMNEZEU NU ESTE IN CAMPANIE ELECTORALA! Fortam, menajam sau lingusim credinciosii pentru a avea cantitate in Biserica?/ PREDICA ASPRA A IPS NICOLAE CONDREA CATRE ROMANII DIN AMERICA: “Biserica nu este un club, o asociatie! Nu putem sa ne strecuram
  19. Pingback: PREDICI AUDIO ale PARINTELUI CIPRIAN NEGREANU care aduc in actualitate Evanghelia despre TANARUL BOGAT: “NOI suntem FARISEII. Primim incercari si ispite LA MASURA LA CARE NE-AM FATARNICIT sau AM JUDECAT PE ALTII” -
  20. Pingback: SA FIM ATENTI LA CHEMARILE LUI DUMNEZEU DIN VIATA NOASTRA! Predica (si audio) a parintelui NICHIFOR HORIA la Evanghelia tanarului bogat (2014) -
  21. Pingback: “PROVOCAREA” LUI HRISTOS şi ÎNTRISTAREA BOGATULUI “NEPREGĂTIT” DIN NOI: “Oamenii sunt foarte trişti când nu reuşesc în proiectele lor, în programele lor. Ei bine, această tristeţe vine tocmai pentru că OMUL NU CONC
  22. Pingback: Dregatorul bogat – paza poruncilor. PREDICI AUDIO SI VIDEO: “Suntem robiti de cotidianul efemer, traim in aceasta alergatura bezmetica si nu mai reusim sa ne bucuram de ceea ce Dumnezeu ne-a daruit” | Cuvântul Ortodox
  23. Pingback: DUMNEZEU, CERŞETORUL DRAGOSTEI NOASTRE… “A, Tu eşti Doamne? Un moment, mai aşteaptă puţin… am atâtea treburi de făcut…, treburi, griji, interese!” | Cuvântul Ortodox
  24. Pingback: Duminica a 12-a dupa Rusalii: IUBIREA BANILOR și FORMALISMUL RELIGIOS – piedici in legatura vie cu Dumnezeu si in urmarea lui Hristos. OMUL, INTRE ECONOMIE SI ICONOMIE, INTRE LOGICA LEGALISMULUI SI LOGICA DARULUI | Cuvântul Ortodox
  25. Pingback: Duminica a 12-a dupa Rusalii: IUBIREA BANILOR și FORMALISMUL RELIGIOS – piedici in legatura vie cu Dumnezeu si in urmarea lui Hristos. OMUL, INTRE ECONOMIE SI ICONOMIE, INTRE LOGICA CASTIGULUI SI LOGICA DARULUI, INTRE LEGALISM SI HAR | Cuvântul Or
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Articole recomandate

Rânduială de rugăciune

Articole Recomandate

Carti recomandate