SFANTUL EFREM SIRUL: Cuvant catre cei ce in fiecare zi pacatuiesc si in fiecare zi se pocaiesc

28-01-2013 Sublinieri

“Până când, o, prietene, fiind stăpânit de vrăjmaşul, plăcerea lui o săvârşeşti? Până când, iubitule, slujeşti patimilor trupeşti, celor aducătoare de moarte? Primeşte sfatul meu, că te face pe tine viu şi, curăţindu-ţi sufletul tău împreună cu trupul, apropie-te de Mântuitorul, Cel ce te vindecă pe tine, Care primeşte pe toţi cei ce se pocăiesc. Mântuire îţi va fi ţie dacă, deşteptându-te, nu te vei lenevi a veni la Dânsul. Că, dacă în unele zile greşeşti, iar în altele iarăşi zideşti, dacă pierzi, risipeşti şi iarăşi aduni, apoi asemenea eşti cu copiii. Cel ce singur se împiedică de o piatră, se poticneşte şi cade şi, dacă face a doua oară aşa, acela este orb şi fără minte. Deci, aceasta să o ai în inima ta şi aleargă la pocăinţă cu osârdie şi roagă-L pe Cel ce te-a zidit pe tine. Fii smerit şi umil, flămând şi în suspine pătimind durerea, pentru cele trecute păzindu-te şi luând aminte la cele de aici înainte ale vieţii tale.

Că aşa, oarecând şi Zaheu vameşul s-a mântuit, aşa iarăşi şi Matei, rob al lui Hristos s-a arătat. La fel şi desfrânata, căzând la picioarele Mântuitorului, şi-a dezlegat împletiturile părului şi i-a şters picioarele cu părul capului şi aşa a ieşit din groapa patimilor. Aşa şi tu, pleacă-ţi grumazul pe genunchi şi te arată umil, şi cu aceasta te vei mântui. Vezi cetatea Sodomei şi a Gomorei, a neamului celui nesupus şi spurcat. Fugi de acel neam necurat, asupra căruia Dumnezeu a plouat cu foc şi pucioasă şi a ars toată cetatea lor. Vezi limpezirea cetăţii Ninive şi înflorirea ei cea frumoasă. Că ea fusese plină de păcate şi de răutăţi, încât poruncise Domnul ca să o piardă, dar după ce a văzut pe niniviteni în saci şi în cenuşă umblând, în foamete şi în sete pedepsindu-se, tremurând şi de frică cuprinzându-se, din toate părţile în plângere, unul pe altul tânguindu-se, cei slobozi, cei robiţi, cei bogaţi, săracii, stăpânii şi dregătorii, bătrânii şi tinerii, împreună cu pruncii, S-a milostivit spre ei, i-a miluit şi i-a mântuit. Judecata, pe care o poruncise Domnul ca să o ia ei, a schimbat-o. Şi aşa, din cei păcătoşi, pe cei nesupuşi îi munceşte, iar pe cei ascultători nu-i lasă să piară fără cruţare.

Sârguieşte-te, deci, ca să te pocăieşti şi te vei mântui. Gata este Dumnezeu spre milă şi spre vindecare, grabnic spre ajutor, osârdnic spre izbăvire, celor ce cer le dă şi celor ce bat le deschide, celui ce se roagă îi dă iertare, tinde daruri celui ce-i trebuie şi nu le cruţă pentru acela ce caută, nu respinge pe cei căzuţi, ci spre mântuire îi trage. Dăruieşte dezlegare celor ce cer, ceartă pe cei ce nu ascultă.

Poticnitu-te-ai, deşteaptă-te; ai căzut, scoală-te; roagă-te şi cere; cazi, năzuieşte, caută pe Cel ce voieşte să te mântuiască, trezeşte-te, ca să nu cazi iarăşi, iar de vei şi cădea, să te scoli din nou. Doborât fiind, îndreptează-te, iar de ai greşit, întoarce-te. Iar după ce te-ai vindecat, poartă-te sănătos totdeauna, şi dacă te-ai mântuit, fereşte-te de boala de care ai fost biruit, ca să nu te ardă focul pe care abia l-ai stins. Să nu cazi în spurcăciunea din care te-ai ridicat. Să nu te asemeni porcilor, care se bucură de spurcăciune. Să nu te asemeni câinilor, care îşi mănâncă murdăriile. nimeni, punându-şi mâinile pe plug şi căutând înapoi, nu va fi îndreptat în Împărăţia cerurilor. Nimeni, după ce se spală şi iarăşi aleargă la spurcăciune, nu se face curat.

Unul este Hristos, una credinţa, unul este darul, una este Patima, una Moartea, una Învierea. Şi nu se cade Celui ce S-a junghiat, iarăşi să se mai jertfească, nici altă izbăvire să se mai facă pentru tine. Slobozitu-te-ai, apoi nu te mai face rob prin voia ta. Spălatu-te-ai, nu te mai spurca iarăşi. Peste fire, în păcate aflându-te, să nu deznădăjduieşti nicidecum, fără numai să te pocăieşti şi te vei mântui. Întru Iisus Hristos, Domnul nostru, a Căruia este slava, acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin”.

(din: Cele sapte plansuri ale Sfantului Efrem Sirul, Editura Bizantina)

Legaturi:


Categorii

"Concentrate" duhovnicesti, Cum ne iubeste Dumnezeul nostru, Pocainta, Sfantul Efrem Sirul

Etichete (taguri)


Articolul urmator/anterior

Comentarii

14 Commentarii la “SFANTUL EFREM SIRUL: Cuvant catre cei ce in fiecare zi pacatuiesc si in fiecare zi se pocaiesc

  1. Mare este Dumnezeu!Spre rusinea mea,nu am stiut,sau am uitat, ca astazi e praznuit Sf.Efrem Sirul,din ale carui “Plansuri”ma regasesc si eu zilnic,dar aseara am scris o fraza din cartea sa,un mic mesaj…si atat,de dragul lui…si al Bunului Dumnezeu!El si Sfintii Sai nu ne uita niciodata!

  2. “Fericit lucru,cu adevarat,este a nu pacatui,iar daca vreunii vor pacatui,sa nu deznadajduiasca,ci sa planga pentru cele in care au pacatuit,ca prin plans,iarasi sa dobandeasca fericirea.”
    (Sf. Efrem Sirul)
    “Din lacrimi punem pod genunii,
    Din lacrimi inviem mereu,
    Si impletind din lacrimi funii,
    Ne priponim de Dumnezeu!”
    Radu Gyr

  3. Am citit si eu putin din acesti Sfinti iubiti Parinti,si am ramas meditand asupra unei invataturi mult folositoare fara de care nu putem inainta.In cuvantul 50 al Partii intai,referitor la judecata aproapelui,Sfantul Isaac ne invata asa:
    “Adu-ti aminte aceasta despre Cel ce poarta toate faptele fiecaruia sunt inaintea ochilor Lui si stralucesc inaintea Lui mai tare decat soarele,si daca vrea poate nimici pe oricine cu suflul gurei Lui.TU INSA NU AI FOST RANDUIT SA VESTESTI RAZBUNAREA pe faptele celor ce le-au facut ,ci ca sa chemi peste lume mila,sa veghezi pentru mantuirea a toate si ca sa te unesti cu suferinta fiecaruia ,a dreptilor si a pacatosilor”.
    Proprie crestinului nu e chemarea razbunarii,ci a milei si compatimirea cu suferintele oricarui om.Tot in aceast capitol,Sfantul Isaac are o pagina de mare intensitate dramatica in care descrie limpede care sunt consecintele acestei logici a abtinerii de la orice judecata.Crestinul e cel care se lasa persecutat fara sa persecute;care se lasa rastignit fara sa rastigneasca;care se lasa jignit fara sa jigneasca;care e “pasnic si nezelos”.El trebuie sa urmeze binele ,si nu “dreptatea”,pentru ca dreptatea “e straina vietuirii crestinismului”intrucat”nu se vorbeste despre ea in invataturile Lui Hristos”.
    De asemenea propriu crestinului este sa se bucure cu cel ce se bucura,sa planga cu cel ce plange,”sa se uneasca in suferinta cu fiecare” si “sa nu mustre pe nimeni”:
    “Nu mustra pe nimeni si nu osandi nici chiar pe cei foarte rai in vietuirea lor.Intinde haina ta peste cel ce a gresit si acopera-l.Si daca nu poti lua asupra ta greselile lui si nu poti primi si certarea si rusinea in locul lui,rabda-l macar si nu-l rusina”.
    Concluzia acestui text,pare sa interzica orice forma de corectie ,iar in alte locuri,precizeaza ca acest lucru este cu putinta in anumite conditii:
    “Cand vrei sa indemni pe cineva la bine,odihneste-l intai trupeste si cinsteste-l cu cuvinte de iubire .Pentru ca nimic nu-l indupleca pe om la cuviinta si nu-l face sa treaca de la cele rele la cele bune,ca bunatatile trupesti si ca cinstea ce o vede din partea ta.Apoi sileste-te sa fii tu insuti pentru el o priveliste vrednica de lauda”.
    Primul instrument de mustrare si indreptare este iubirea care se exprima,nu oprimandu-l pe cel care deja este apasat/bolnav si care deja sufera pentru pacat.Cine indreapta pe cineva trebuie sa ia seama asupra sentimentelor din inima sa si asupra modului in care se apropie de el,caci din starea inimii putem intelege daca este vorba de o adevarata corectie evanghelica sau mai degraba de razbunare,sentiment care se ascunde in spatele falsului vesmant al indreptarii.Unul “indreapta cu iubire”,iar altul “cauta” in indreptare “RAZBUNAREA”.Sfantul Isaac mai insista si pe discretia indreptarii,deoarece numai in intimitate si nu facut public,ranile pot fi descoperite si ingrijite.Cine indreapta,sufera impreuna cu cel care greseste si suferinta lui,este primul remediu impotriva raului si prima alinare oferita bolnavului.Si cand indreptarea nu-i facuta cu iubire si suferinta,este doar din patima mandriei si razbunarii si ea insasi poate deveni o patima(a indreptarii)pentru cel care o face.
    “Iar daca tu insuti esti bolnav,atunci nu ai leac”.Greu cuvant!

  4. Pingback: SPICUIND SI TALCUIND FILE DE “EVERGHETINOS” SPRE FOLOSUL CELOR DE AZI, CU PROFESORUL ION PATRULESCU – conferinta Timisoara, 2008 (partea a II-a) -
  5. Pingback: “INVREDNICESTE-MA, DOAMNE, SA TE BUCUR SI EU CU INTOARCEREA MEA!”. Cand uitam ca suntem fii risipitori sau uitam cum ne iubeste si ne asteapta Tatal… ISPITELE CRESTINULUI – INTRE OBRAZNICIE SI DEZNADEJDE -
  6. Pingback: Predica puternica a Parintelui Longhin de la Banceni (2011, video): LUATI-L PE HRISTOS IN VIATA VOASTRA, IN FAMILIA VOASTRA, IN DUREREA VOASTRA! -
  7. Pingback: Cuvant dintre cele mai miscatoare si puternice despre POCAINTA si MILA FATA DE FRATII CARE CAD IN PACATE, al episcopului Asterie al Amasiei -
  8. Pingback: Gheronda Iosif Vatopedinul: UNDE DUCE ADEVARATA POCAINTA? DE CE AVEM NEAPARAT NEVOIE DE SPOVEDANIE SI DE PLANS? -
  9. Pingback: INVATATURI FUNDAMENTALE PENTRU MANTUIREA SUFLETULUI (V). Pocainta sincera pentru propriile pacate. INDRUMAR DUHOVNICESC PENTRU CERCETAREA DE SINE de la Parintele Valentin Mordasov -
  10. Pingback: POCAINTA – inceputul propovaduirii Domnului. AVVA EFREM FILOTHEITUL despre POCAINTA si MARTURISIRE: “Lacrimile spala greseala, oricat de rea, de murdara, de dusmanoasa, de urata si de varsatoare de sange ar fi fost” -
  11. Pingback: FIUL RISIPITOR. IUBIREA LUI DUMNEZEU si TAINA POCAINTEI. Predici strapungatoare de inima si pline de putere ale Staretului Efrem Filotheitul -
  12. Pingback: CUVIOSUL NIKON VOROBIOV: “Dumnezeu Iubire ESTE, nu doar ARE iubire. Cea mai mică întoarcere spre Domnul, cea mai mică hotărâre de a merge către El stârnesc deja bucurie în cer, ajutor şi iertarea fărădelegilor” | Cuvântul Ortodox
  13. Pingback: CAMARA TA, MANTUITORULE…. Femeia pacatoasa care a spalat cu lacrimi picioarele lui Iisus – pilda luminoasa de POCAINTA si de INCREDERE in adancul indurarilor Domnului: FARA DEZNADEJDE! | Cuvântul Ortodox
  14. Pingback: Din SCRISORILE SFANTULUI NECTARIE catre ucenicele sale monahii – pilde de IUBIRE SI GRIJA PARINTEASCA PLINA DE DISCERNAMANT: “Cu trupuri bolnavicioase nu se poate ajunge la sporire duhovniceasca pentru cei care nu s-au desavarsit. Voi AVETI NE
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Articole Recomandate

Carti recomandate