AVEM… VINA IUBIRII DE ORTODOXIE
..: † :.. Avem o tara! ..: † :..
Avem o ţară unde au stăpânit odată
Vitejii daci, bărbaţi nemuritori.
Şi unde stau de veacuri laolaltă,
Izvoare, văi şi munţi cu fruntea-n zări.
Avem troiţe sfinte, altare şi icoane
Şi candeli ard cu mii de pâlpâiri;
Avem atâtea lacrimi şi prigoane
Că ne e plin pământul de martiri.
Avem la Putna, Sfânt şi viu cu duhul
Pe cel ce-a stat Ortodoxiei scut;
Şi azi de-l vom chema să-nfrâng-apusul,
Va răsturna cinci veacuri de pământ.
Avem pe Brâncoveanu pildă tare,
Căci pruncii lui sub sabie-au căzut;
Ca să păzească fără de schimbare
Credinţa dreaptă-n care s-au născut.
Avem Ardealul sfânt, pământul răstignirii,
Cu tunuri sfârtecat de cel viclean;
Avem ierarhii sfinţi, pe Iancu şi martirii,
Pe Horia tras pe roată pentru neam.
Azi iaraşi te-au suit vrăjmaşii tăi pe cruce,
Ardeal cu trei culori împodobit;
Scriind deasupra vina ta cu sânge,
Aceea că, ortodoxia ai iubit.
Avem un Rai de sfinţi în temniţi daţi la moarte
Şi aruncaţi în groapa neştiuţi;
Dar astăzi dând pământul la o parte
Ies moaşte sfinte-n zeghe grea de deţinuţi.
E jertfa lor de veacuri mărturia
Ce strigă din morminte pân’ la noi:
Să apărăm cu râvnă Ortodoxia
Şi-acest pământ, de Sfinţi şi de eroi!
Draga Mihaela – i-am raspuns lui Jean de la Botosani cum mi-a venit pe moment…stiu cine e Jean Valjean , “Mizerabilii” lui Hugo fiind una dintre
marile capodopere care mi-au marcat copilaria…nu este momentul acum si aici , dar m-am format – in mare parte – la scoala lui Dostoievski ,
Dickens , Esenin , Eminescu , Hugo…apoi m-am contopit cu marile romane istorice ale lumii si ale noastre …si am coborat in timp pana dincolo
de preistorie …abia la maturitate , pe la sfarsitul lui ’87 , am deschis prima data Biblia …primii pasi la Sfanta Liturghie…si cat de tarziu mi s-a parut , cand , prin ’94 – am inteles momentele desfasurarii
Sfintei Liturghii si frumusetea Psalmilor…si cat am regretat si regret si acum intarzierea cu care am inceput citirea cartilor sfinte si
a Literaturii Patristice [ inca nu in intregime , mult , foarte mult mai am…] …oricat regret ca nu sunt capabila sa ma exprim scurt si concis atunci cand doresc sa spun ceva – asta sunt si gata…probabil ca
i-am raspuns asa lui Jean de la Botosani , fiindca , de fapt , m-a durut
propria mea incapacitate …BISERICA NOASTRA SE AFLA INTR-UN MOMENT ATAT DE GREU , INCAT MA TEM CA SE VOR INTAMPLA LUCRURI SI MAI GRAVE …si am dorit , fierbinte , sa-mi exprim punctul de vedere , acelasi
cu al Magdei , dar in felul meu …mi-a urat sa fac ciorne , ca sa-mi iasa “retorica” bine …scriu ce-mi vine , in felul meu personal…
iarta-ma ca ti-am raspuns aici , ocupand spatiul frontului de pe Razboi intru Cuvant , dar unde as fi putut ???
Draga Magda – multumesc lui Dumnezeu pentru ceea ce mi=ai scris si apoi si tie …esti spontana , sclipitoare , concisa …FIIND UN MOMENT ATAT DE
GREU PENTRU BISERICA NEAMULUI NOSTRU , SA NE AJUTE DOMNUL SA FIM ADEVARATI MARTURISITORI AI SAI …
Sa ne dea Domnul putere sa ne reamintim de strabunii nostri si sa le urmam, cat putem, exemplul de demnitate si de curaj! (Aseara am revazut filmul “Mihai Viteazul” si m-am rusinat vazand diferenta dintre prezent si trecut:-()
Cantecul acesta poate fii imnul Romaniei.
Cantecul este minunat si imaginile pe masura…mare bucurie pentru duminica chemarii primilor apostoli si a sfintilor romani.
Intr-adevar cantecul poate fi unul din imnurile Romaniei…noi avand multe cantece frumoase…problema e ca nu stiu ce ne mai poate trezi, misca, atinge inimile….caci ce vrem mai mult decat chemarea “Desteapta-te romane” si noi tot dormim…
Ne iubim tara si neamul doar asa, teoretic, dar problema noastra e ca nu ne iubim cu adevarat aproapele. Suntem doar niste rataciti cu idei marete…