CE AU SPUS, IN REALITATE, MARTURISITORII ROMANI INTERBELICI DESPRE PROBLEMA PASCALIEI SI A CALENDARULUI

97 Commentarii la “CE AU SPUS, IN REALITATE, MARTURISITORII ROMANI INTERBELICI DESPRE PROBLEMA PASCALIEI SI A CALENDARULUI”

VEZI COMENTARII MAI VECHI << Pagina 2 / 4 >> VEZI COMENTARII MAI NOI

admin

10-04-2010 15:43

@ Vasilica:

Si dv. incurcati lucrurile: s-a mai scris de cateva ori, dar repetam: Bisericile Rusa (de care tine si partea ortodoxa si canonica a Ucrainei), Sarba, a Ierusalimului, Sfantul Munte, etc. au tinut mai departe calendarul vechi, dar PASTREAZA COMUNIUNEA cu Bisericile care au trecut la calendarul nou (Romana, Greaca, Bulgara), ceea ce nu e cazul in legatura cu ZECILE de grupari stiliste care NICI INTRE ELE nu se recunosc (decat putine unele cu altele), fiecare considerandu-se cea mai corecta sau singura adevarata, si cu atat mai putin nu au comuniune cu Biserica Universala. Asta este rodul vizibil al “dreptatii” lor. Dar despre asta si Danion, si stilistii de la noi tac… cu zgomot. E propriul lor “mort din casa”, ca tot folosise Danion expresia. Si nici macar nu e singurul…

Deci Lumina si celelalte semne vin “pe vechi” acolo unde… se tine calendarul vechi, dar in biserici canonice, aflate in comuniune cu noi si fata de care stilistii sunt in ruptura! In schimb o alta minune, “uitata” de acestia, cea a “serpilor Maicii Domnului” se intampla in Grecia, in insula Kefallonia, pe calendarul nou, mereu intre acelasi date, modificate de “revizuirea calendarului” , adica intre Schimbarea la Fata si Adormirea Maicii Domnului, praznuite pe nou… fiindca asa se tine acolo. Iar inainte de schimbare veneau pe vechea data! E cea mai clara si imbatabila dovada!

Stilistii au tot interesul insa sa mentina confuzia si sa se legitimeze prin minuni care au loc in Biserici pe care, culmea, tot ei le considera apostate, pentru ca mentin comuniunea cu cei de pe nou si pentru ca recunosc ecumenismul, pentru ca nu sunt impotriva Patriarhului ecumenic Bartolomeu, etc.!

Cat despre dialog, asa este, ar trebui purtat, incercat macar. Dar asa cum s-a mai scris aici: si daca s-ar inampla, veti avea o surpriza, taman stilistii s-ar putea sa-l refuze. Fiindca la ei deja trufia “corectitudinii” tine loc de orice altceva.

ingrid

10-04-2010 15:46

@Ina
Sa lasam pacatele Bisericii Finlandei, ca nu sunt chiar mult mai grave decat cele de la noi. Mergem in aceeasi directie cu ajutorul UE. Erezia e erezie, problemele sexuale, deocamdata pe planul doi. Sa dau un mic exemplu. De curand Mitropolitul de aici (nu e vorba de vreunul din cei doi ierarhi problema) a venit in parohie la noi si intre altele a vorbit impotriva avorturilor. Bun, perfect. Dar se apuca sa spuna, ca iata, el are 35 de ani de pastorire si N-A AFLAT DECAT DE CURAND CA PILULELE CONTRACEPTIVE AR FI PACAT. Cu alte cuvinte, intelegeai foarte clar din predica lui ca pilulele au intrat in categoria pacatului numai de cand sunt avortive, ca inainte, ca simple contraceptive NU ERAU PACAT. Tot zilele acelea avusese loc din intamplare o discutie intre mine si un doctorand casatorit, care era aproape revoltat, cum pot sa-i zic ca metodele neavortive de contraceptie ar fi totusi pacat cand iata, el se spovedeste la IPS Mitropolit si i-a zis no problem. Cerul ii e asigurat. Se poate impartasi fara nici un canon. Eu am zis ca nu pot crede asa ceva despre Inalt Prea Sfintitul, dar din pacate, n-am avut dreptate. Mi-a dat Domnul sa aud blestematia si in Biserica. Daca o iau pe alta parte, sunt constienta ca majoritatea preotilor sunt in ultimul secol mai putin fertili, sau isi impun reguli de abstinenta mai serioase, ca sa rezistam vremurilor grele. Asemenea si credinciosii sunt foarte postitori, sau mai putin fertili, iar care nu intra in categorile acestea primesc canoane firesti, adecvate, pana la vindecarea de patimile in care au cazut.

Deocamdata in BOR se mai poate deschide gura impotriva pacatului homosexualitatii (pana apar noi legi de la UE. Protestantii mai traditionalisti din occident se plang ca nu pot face misiune in congregatile lor impotriva homosexualitatii din cauza legilor statului). Nu garantez ca Patriarhul nostru Daniel, care a avut o atitudine remarcabila in problema homosexualitatii, se va impotrivi mai vehement pe viitor.

Sa-i judec eu pe aceia din Finlanda ca ei nu deschid destul gura impotriva homosexualitatii sau a vreunui alt pacat, ca se impartasesc prea des si fara sa se cerceteze pe sine, sau sa zic vai si amar de noi.

Apoi indiferent cate pacate s-ar petrece in Biserica Finlandei, atata timp cat ma consider in comuniune liturgica cu ea, nu o pot socoti cazuta din har decat daca sunt sigura ca nici in restul Bisericii Ortodoxe n-ar mai fi har, sau daca m-as socoti pe mine mai presus decat toate patriarhiile ortodoxe la un loc, care au hotarat sa nu lepede inca mladita aproape uscata din Trupul Bisericii. Noi insine suntem vinovati de caderea in astfel de pacate a partii respective din Trupului Bisericii, ca nu ne-am rugat destul, ca n-am intervenit in nici un fel. Sa mai vorbim si de milioanele de avorturi, ca ne scaldam in atata sange, iar canoane dau din ce in ce mai putini preoti. Asta e realitatea. Duhovnicii cu frica de Dumnezeu de multe ori nici nu mai stiu cum sa procedeze, ca sa poata mantui pe cate unul… ca scopul e vindecarea, nu canonul. Influenta protestanta in Finlanda e mare, ortodocsii sunt minoritari, ce sa judecam. Probabil daca incerci sa deschizi gura la vreun pacat…intri direct la spitalul de nebuni.

Sa revin. Am citit acum cu atentie ce am gasit pe scribid (Problematica legata de calendarul Bisericesc, articole de Nae Ionescu si Mircea Vulcanescu). Din alte surse stiam ca schimbarea datei Pastelui intra la ceea ce Biserica a numit dupa Sinodul I Ecumenic erezia quartodecimanilor, din acest document inteleg ca intra si in categoria marcionism, iar in cazul serbarii de doua ori a Pastelui in acelasi an o putem asimila si cu origenismul. Vorbind despre erezii, sa nu creada fratii administratori ca am aruncat pe loc Biserica Finlandei in iad, sau cum zice un frate administrator: “Dar, dincolo de aceasta, nu stim, pentru ca nu suntem competenti, sa ne pronuntam asupra harului… “. Daca din motive de erezie marcionita sau quartodecimana, punem harul Bisericii Finlandei la indoiala, atunci nu e gresit sa punem si harul BOR la indoiala din cauza problemei monofizite. Pe multe bloguri se scrie asta: cine stie care din Bisericile ortodoxe autocefale mai au har. Domnul va descoperi la timpul potrivit, care si cum. Cu adevarat, toate problemele ecumenismului sunt foarte foarte grave si Ortodoxia sufera, dar cel putin dupa mintea mea neghioaba si mult prea toleranta, nadajduiesc ca inca n-am pierdut harul. Cu adevarat cei din perioada interbelica au fost cu mult mai putin toleranti decat mine. Tremurau de frica de a nu-si piarde cumva mantuirea din cauza ereziei marcionite pe care o implica data Sfintelor Pasti, si se strangeau si adunau mii de semnaturi. Dar sa vedem exact ce zice documentul. Situatia in sate era dramatica: “Petitia este deja tiparita, ceea ce insemneaza ca asemenea hartii circula pe o raza mai intinsa in tara. Mi se afirma ca actiunea impotriva noului calendar are impunatoare proportii. Treizeci de comune din acel colt de Moldova nu maimergeau la Biserica pt ca preotii slujesc dupa noua oranduiala a Sf Sinod. Unii din ei se duc Duminica, dar lucreaza in zilele de sarbatoare dupa stilul nou. Altii ocolesc Biserica chiar in zilele de Duminica pt ca …se calca legea.” La oras, lumea era mai indiferenta. Oricum, tulburarile erau mult prea mari, iar intelectualii sunt preocupati de linistirea multimii. Nu sunt versati nici in chestiuni astronomice, nici in cele bisericesti. Tipareau din multele documente si petitii primite de la poporul razvratit si doreau in primul rand linistirea lor: “Asta insemneaza ca nici pana astazi opera de lamurire a credinciosilor, pe care am cerut-o staruitor in urma neindemanaticei reforme a calendarului si care, pe alocurea chiar a fost initiata, nu si-a facut efectele…”. Asadar, daca poporul nu se razvratea, intelectualii ar fi stat cuminti, si am fi sarbatorit Sf Pasti impreuna cu Finlanda. Acum poporul tace, nu strange nici semnaturi nici petitii impotriva actului aceluia monofizit, sabia este deasupra capului, iar intelectualii, doctoranzii si masteranzii nici nu stiu, nici nu-i intereseaza. Teologii nostri care sunt in strainatate sunt preocupati de Appolinarie si de Nestorie, cum sa-i scoata din erezie, “ca de fapt au spus si ei ceva bun”…Daca poporului nu-i pasa, nici la noi, nici la greci, nici la rusi, nici la sarbi, etc…suntem pe cale sa primim Antihristul. Nu are sens sa rupi comuniunea cu cutare sau cutare ierarh. Si aceia au fost obligati politic sa semneze ce au semnat, dar e nevoie de reactie in popor, daca ne pasa de mantuire cum le-a pasat acelora!!! Sunt sigura ca peste 90% din ortodocsii care freventeaza Biserica, daca intra pe Site-ul Patriarhiei si citesc documentul nici nu-si dau seama ce-i acolo.

Care era necazul in popor?

admin

10-04-2010 16:00

@ Paul:

N-a fost bine, pentru ca s-a facut deja un mic, dar semnificativ pas inainte catre uniatie. Urmatorul pe agenda e Pastile comun.

Fanatismul majoritatii stilistilor a ingrozit pe orice traitor autentic, oricat de multe indoieli ar fi avut el insusi fata de schimbarea calenadrului. Dar modul in care ei efectiv IDOLATRIZEAZA calendarul, au creat o tema obsesiva – aproape la modul clinic – din aceasta, asa cum scrie si saccsiv, pentru ei asta tinand loc de orice alta virtute, si de rugaciune, si de fapte, si de smerenie (cea mai dispretuita virtute la ei!), si de dragoste, si de orice altceva… arata ca acolo e o grava problema, ceva ce seamana a psihoza colectiva. Iar roadele lor o dovedesc cu varf si indesat.

Dar ajung la concluzia – de altfel comuna – ca cei care se folosesc de asemenea nuante pentru a provoca schisma sunt cei mai periculosi oameni. Si de aici se naste o alta discutie: cum vedem un om cu anumite calitati si eventual cu o viata indreptata spre trairea crestina, avem tendinta sa-l punem pe un piedestal. Ceea ce ii face rau si lui, dar, prin ricoseu, si Bisericii. Danion Vasile e doar un exemplu, sunt altele mult mai ilustre. Poate se cuvine discutat si pe acesta tema un pic mai detaliat.

De acord cu fratia ta. La noi e mare ispita idolatrizarii omului si, pentru el, cea de a se simti foarte rapid si prematur o “vedeta”, un “erou”. Fara smerenie sincera si fara sfatuire permanenta si ascultare, dreptatea noastra se duce drept in prapastie, iar “eroii” singulari risca sa-si predea multii talanti in mainile vrajmasului.

Practic, slava de la oameni este cea mai mare povara pe care o poarta toti “marturisitorii” (mai ales cei relamente curajosi, care ies inainte cu numele lor) si care le ingreuiaza extrem de tare razboiul nevazut, de care multi dintre ei nici nu (mai) sunt constienti. Ajung atat de infierbantati si de plini de constiinta valorii lor, incat devin taiosi la maximum, aroganti si nu mai accepta niciun cuvant critic de la nimeni, nici macar de la prieteni, se despart de toti care nu-i aproba neconditionat, ba chiar ajung sa-i dusmaneasca! Asa s-a intamplat sau se intampla, in diferite forme sau grade, cu multi din “elita” noastra intelectuala ortodoxa, traditionalista, cu multi dintre editori sau conducatori de reviste, de asociatii, conferentiari, scriitori, bloggeri si chiar cu destui preoti ajunsi mari… vedete (“de la miezul noptii” sau nu), din pacate 🙁 Nu stiu cum e la altii, dar romanii sunt faimosi in toata lumea pentru dezbinarile pe care le creeaza din cauza mandriei si ambitiilor fiecaruia 🙁

Sa nadajduim si sa ne rugam ca Danion – care ar mai avea multe lucruri bune (si echilibrate) de spus si de dat DACA ar accepta sa nu mai iasa din ascultare si s-o ia inainte cu ideile proprii – va putea fi recuperat totusi si ca nu este deja total captiv grupului (pro)stilist care i-a suflat puternic in panze si l-a impins inainte.

Cel caruia i se pare ca sta, sa ia aminte sa nu cada. Incepand cu noi, cei care scriem aici. AMIN!

Vasile

10-04-2010 16:21

Ingrid, in Finlandia situatia e putin diferita. Luteranii reprezinta 80,4% din populatia si ortodocsii doar 1,1%! Din motive practice, ei folosesc pascalia gregoriana!

Bineinteles ca se face cu o mare iconomie, insa daca nu gresesc, Patriarhia Sarbilor n’a prea fost de acord cu aceasta decizie!

Cat despre problema monofizita, eu vad aici clar lucrarea Domnului! Pe ultima suta de metri, monofizitii nu au fost de acord asa ca comuniunea cu ei a sarit! Sa multumim Domnului!

Dupa cum am mai zis si o voi repeta intotdeauna, HRISTOS este capul Bisericii! El de acolo de sus isi conduce Biserica Sa! Anumite persoane insa, uita asta si incearca sa rezolve problema “apostaziei”, dand nastere schismelor si gruparilor stiliste! De ce crezi ca acestia sunt impartititi in vreo 15 grupari in Romania si Grecia? Pentru ca fiecare vrea sa “apere” Adevarul, desi acesta e Unul!

Sa nu uitam ca Hristos este Capul Bisericii sale!

31. Pingback: Noua conflagrație ”stilistă” blogală. Asta ne trebuie acum? « Mărturie creștin-ortodoxă
Bogdan

10-04-2010 17:37

Hristos a Inviat !
Da’ chiar că multă gălăgie se tot face pe problema calendarului.
În fine, articolul este binevenit, pt că mulţi (inclusiv eu) aveam ceva nedumeriri.
Întrebări mi-am pus şi eu dar nu m-am gândit vreodată că Aghiasma sau Sfânta Împărtăşanie sau Sfântul Botez, etc nu ar fi ceea ce sunt.
Pare destul de clar: adoptarea calendarului actual nu a fost oportună, mai ales în condiţiile de la noi – adică impusă politic.
Soţia mea a fost acum câţiva ani în pelerinaj în Ucraina şi acolo era atunci Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. Erau călugări sau mireni care ştiau română şi care le spuneau că “acum, în ceruri, este post”.
O astfel de atitudine mi se pare nu numai ridicolă dar şi jignitoare.
Personal, nu m-am gândit vreodată că Biserica Rusă ar fi decăzută din Har dacă a rămas pe vechi sau că noi am fi decăzuţi din Har că am trecut pe nou.
Calendarul este într-adevăr o problemă dar nu una de dogmă.
Dacă martirii din Aiud, (Gherla, Piteşti – păcat că de la Piteşti nu sunt încă moaşte – Salcia, Canal, Peninsula, etc., atc., etc.) au ajuns în ceata sfinţilor, dovada fiind mirul izvorât din moaştele lor, ce rost mai are să ne punem “întrebări” ?
Păcat că fratele Danion a căzut în această capcană. Să nu-l uităm în rugăciunile noastre !

Antonia

10-04-2010 19:36

Sa fiu sincera, si mie mi se pare ciudat ca nu sarbatorim Boboteaza concomitent cu minunea de la Iordan. Ba mai si lucram, caci conform calendarului nou, atunci nu e nicio sarbatoare. O simt ca pe o rana proprie, caci fac parte din BOR. E ca si cum as merge la nunta cu doua saptamani inainte de data anuntata in invitatie, adica o forma de neascultare. Mirele imi primeste darul, dar se intristeaza ca nu sunt si eu alaturi de invitati la data stabilita. Dansul si muzica vor fi la data stabilita, totusi.

Deci nu consider BOR ca lipsita de Har. Cine s-a straduit sa ne dezbine atunci ne intinde suficiente curse si celor de pe stil nou si celor se pe stil vechi. Grav este ca putem sa ne obisnuim cu neascultarile si sa acceptam si alte inovatii din ce in ce mai nocive. Sa ne fereasca Dumnezeu.

MM

10-04-2010 21:01

@Paul Slayer (pun textul pus si pe blogul celalat unde ai scris):
Paul, conteaza schimbarea pascaliei fara sinod panortodox. In momentul in care spargi unitatea de cult a Ortodoxiei si incalci o multime de Sinoade care au hotarat mai inainte sa nu se umble la data Pastelui, este nevoie tot de un sinod panortodox, nu de comitete si comitzii de tip protestant, fara reprezentabilitate la nivel panortodox (se stie prea bine ca la Constantinopol nu au fost toti prezenti si nu a fost sinod, ci o biata adunare consultativa, din care unii s-au si retras pe parcurs, tocmai din aceasta cauza si pentru ca vedeau cum se pune problema). Apoi, de ce adaosul Teopashit, care poate fi foarte bine interpretat si ortodox, a fost combatut cu vehementa de Sf. Parinti? Pentru ca era sustinut si interpretat eretic de monofiziti. Deci, conteaza cine face o schimbare in Biserica, cum o face si in ce scop. Asa cum s-a spus deja de atatea si atatea ori, cei care au schimbat calendarul au spus pe față ca o fac din motive ecumeniste, iar masoneria s-a laudat cu aceasta „realizare”. Se stie si ca au fost primiti bani si chiar avantaje de alt tip (titlul de Patriarhie etc; cam tot cu astfel de santaje s-a trecut pe ciclul mineatic pe nou si in Bulgaria in ani ’60). Cum spune si Nae Ionescu, liberalii, placa turnanata a masoneriei, au impus cu forta si viclesug schimbarea la noi. N-auzi ca zice ca vladicii din Sinod nici nu voiau sa schimbe, ci cu forta s-a facut. De ce, daca voiau asa de mult, aceiasi ierarhi ai Sinodului condamnasera cu 20 de ani inainte, sinodal, schimbarea calendarului? Nu vezi in asta o imixtiune a politicului si lumescului in Biserica si problemele ei interne, inclusiv in deciziile sinodale? Nu ti se pare nimic grav? Diavolul se foloseste de asa zise motive binecuvantate pentru a aduce dezbinarea in Biserica. Nu era mai bine sa nu se schimbe sau sa se revina, pentru ca sa se vindece ranile? Cui i-a folosit, in final, schimbarea, care numai paguba duhovniceasc si eclesiala a adus? Crezi ca sfintii si vladicii care au trait pe atunci si s-au opus nu intuisera asta? Urmareste si tu ce s-a spus pe diferitele bloguri, vezi ce a mai spus si Danion, ca sunt destule adevarate si pe acolo.
Ar fi de vazut, in afara de par. Cleopa, ce spun si alti mari duhovnici contemporani si chiar sfinti din acea perioada si de dupa, care semnaleaza problema. Tu de ce crezi ca a fost asa de mare tulburare atunci? De ce niste minti luminate, nu niste inculti, sa zicem, au spus ca este gresit si rau ce se face? Dar de parintele Dionisie Ignat de la Colciu, la care se spovedea si Geronda Iosif si se sfatuia si Printul Charles si-l aveau de mare geronda toti in Grecia, dar care plecase din Romania tocmai din cauza schimbarii calendarului, si care explica de ce rau s-a facut schimbarea ce zici? El a murti in comuniune cu Biserica, insa spunea ceea ce spunea!
Te intreb, pentru ca incerc si eu sa ma lamuresc, de ce Quartodecimanii, care tineau predania de la Sf. Ap. Ioan (deci, aveau, cumva, un soi de dreptate de partea lor etc etc), au ajuns sa fie primiti cu mirungere in Biserica? Pentru ca in timp Biserica a primit soborniceste (la Sinodul I), sa praznuiasca altfel Pastele. In plus, erau iudaizanti (din cate inteleg eu). De aceea, cel ce schimba data Pastelui nesoborniceste si din motive eretice (ecumenismul si relativismul dogmatic si eclesial – care unora dintre cei prelucrati de Noua Ordine si de „unitatea transcendanta a religiilor” propvaduita de new-age-isti de ieri si de azi poate parea bun, dar nu este), rau face, chiar si daca intentia era buna.
Indrepteaza-ma, daca gresesc. Eu asa am inteles treaba asta pana acuma. Deci, astept feed-back.
Hristos a inviat!
Marian M
PS: este foarte obositor faptul ca unii revin la probleme deja discutate si cat de cat lamurite pe pagini si commenturi anterioare. Asa cum este obositor faptul ca UNII dintre cei care il acuza pe Danion (unele dintre acuza sunt simple sentimentalisme) au vanat doar chestii cu care sa-l incrimineze, dar nu au verificat daca datele prezentate de el sunt adevarate si nici nu au retinut anumite problemele REALE ridicate de el. Cu atat mai putin au urmarit cu atentie obiectiile ridicate de cei care s-a intamplat sa fie mai cunoscatori. Oricum, cel putin pe aceasta pagina imi pare ca nivelul discutiilor a devenit mai elevat si ma bucur.
Pana la urma, toata acestea vor scoate la iveala multe date si probleme teologice care trebuia sa fie discutate candva. Cea mai dureroasa este tocmai aceea a raportarii la anumite greseli ale sinoadelor locale sau ale comisiilor interortodoxe (ale caror decizii se cam bat cap in cap nu numai cu Parintii, dar chiar intre ele, de la an la an). SI mai mult, modul in care trebuie sa reactioneze ortodocsii, simpli credincioși sau clerici, la aceste decizii, modul in care pot fi prezenti si pot influenta in bine deciziile si, nu in ultimul rand, modul in care este sau nu binecuvantat sa intrerupi pomenirea unui episcop. Din punctul meu de vedere de acum, in cazul concret al lui Corneanu, preotii pot sa nu-l mai pomeneasca daca este adevarat ca nu s-a pocait intre timp. Si cum nu stiu de vreo retragere oficiala a declaratiei sale data dupa judecata Sinodului BOR, declaratie din presa din strainatate in care spunea ca nu se pocaieste pentru cele facute…
Ramane intrebarea: cat timp nu-l pomenesc, pe cine pomenes? Pe nimeni sau pe superiorul imediat al lui Corneanu (adica pe PF Daniel) sau, ca in cazul vacantei episcopale, pe membrii sinodului mitropolitan sau al BOR? Sau cum se face? Cine stie randuiala de aplicare a canoanelor (de ex. !5 de la I-II Constantinopol) in aceste cazuri?
Indreptati-ma unde gresesc!

MM

10-04-2010 21:12

@Bogdan
Interesant si bine semnalat absurdul afirmatiei. „In ceruri este post!”…
Ma intreb cum si cine tine post in ceruri… Dar ni-e teama ca raspunsurile nu pot fi decat blasfemiatoare.
I-ai intrebat cum adica? Poate voiau sa zica altceva si nu intelegem.
Chiar ca e multa ingustime la unii…
Pana la urma, stiti cine serbeaza primii Învierea Domnului? Ortodocșii din Japonia sau din insulele Pacificului, nu? Pana face ocolul Pamantului in Kamceatka sau California trec 20 de ore. Cum o fi în ceruri, la ce ora exactă? S-a renunțat la veșnicie acolo sus? Pentru ca, de fapt, din „Bucuria cea Vesnica” a „Pastelui nostru, Hristos” se imparasesc permanent si cei din Ceruri si cei de Pamant, la praznice si oricand.. Ca nu doar, degeaba, ziceau Parintii ca cine se Impartaseste praznuieste si zilnic Pastile si Invierea Domnului.

MM

10-04-2010 21:18

PS: voiam sa zic Alaska, nu Kamceatka. Oricum, cei de acolo, saracii, daca trec repede marea aceea stramta, pot praznui desavarsit corect de doua ori Invierea. Cam asa, nu? Si daca stai intr-un avion caer se deplaseaza cu viteza de rotatie a pamantului, dar in sens invers, praznuiesti timp de 24 de ore continuu chiar momentul/seunda Invierii. Si tot asa.
Genul acesta de prostioare (cu data exacta din Cer) combate si parintele Epifanie Teodoropoulos in cartea sa…

MM

10-04-2010 21:26

PPS: eu nu am cercetat, dar tare mi-e teama ca in Statutul BOR sunt statutate ce stampile si de ce forme trebuie folosite si alte asemenea, dar nu se explica ce trebuie facut canonic, concret in cazul in care un episcop propovaduieste erezia cu capul descoperit, care este regimul intreruperii comuniunii etc. Iar de aici, multe abuzuri pot iesi (caterisirea su prigonirea in alte feluri a preotilor care opresc pomenirea). Iar abuzurile le face cel care are puterea. Insa tot el este cel care este in discutie (erezia etc). Si tot ei sunt cei care compun Statutul. Nu?! Gresesc? Unde este statutat si ce se spune concret?

admin

11-04-2010 00:00

este foarte obositor faptul ca unii revin la probleme deja discutate si cat de cat lamurite pe pagini si commenturi anterioare

Exact. Din acest motiv, fiindca noi efectiv am ajuns iar la oboseala si saturatie maxime, nu vom mai publica si nici raspunde la acele comentarii care reproduc la nesfarsit niste idei fixe si ilogice, pe care le-am tot demontat in acest articol si in comentarii (inclusiv la postarea de la pagina de stiri). Unii oricum se pare ca nu pricep limba romana sau limba… argumentelor clare si a gandirii duhovnicesti si stau agatati obsesiv de niste clisee si prejudecati. Bine, atunci, sa mearga sanatosi! N-au decat sa ne si acuze de cenzura, dar avem si noi o limita de suportabilitate. Acolo unde lipseste bunavointa de a intelege si chiar buna-credinta, nu are sens sa batem apa in piua.

Cu cei care considera ca ori noi, ori parintele Eftimie Mitra, am reactiona la aberatiile stiliste ale lui Danion din motive de…. ecumenism chiar nu avem ce sa mai dialogam, deoarece asa ceva reprezinta deja o ticalosie atat de grosolana si de patenta, ca face imposibil orice dialog. Dar nu ne mai mira nimic. Nici macar la oamenii care se pretind cautatori sinceri ai adevarului si care denunta ipocrizia.

Pe de alta parte, cred ca nu vom lamuri noi, rational, cu mintea noastra limitata si cazuta, toate problemele si dilemele astea teologice, istorice, ecleziologice, s.a.m.d.

Haideti sa mai citim pe parintele Seraphim si poate totusi intelegem cam ce vrea sa ne spuna si in ce duh sa abordam totul:
http://www.cuvantul-ortodox.ro/2010/04/08/o-astfel-de-%e2%80%9ecorectitudine%e2%80%9d-va-produce-mereu-numai-schisme-si-in-cele-din-urma-ajuta-numai-miscarea-ecumenica/
http://www.cuvantul-ortodox.ro/2009/09/04/despre-sectarismul-ortodox-si-inselarea-dreptilor-hipercriticisti-pur-si-simplu-actual-iii/
Sa mai punem si genunchii si inimile JOS, la rugaciune! Pana nu “ruginesc” 🙂

Hristos a inviat!

MM

11-04-2010 04:41

Desigur, Ioan, foarte importanta deosebirea intre problema ciclului pascal, care a ramas neschimbat si in unica ecumenicitate reala, cea panortodoxa, si problema ciclului mineatic, care nu este reglementata de vreun sinod Ecumenic. 🙂
Importanta lupta dinlauntru, dar trebuie sa ne cunoastem si armele. Lansasem niste intrebari mai sus.
La ce va referiti cand spuneti: „Ce distanta intre atacurile bezmetice si ignobile la adresa arhiereilor nostri, intre meschina sapatura dupa semnaturi puse cu ani in urma pe o serie de acte care oricum nu sunt sinodale, si aceasta pilda a dreptului marturisitor…” ?

MM

11-04-2010 04:42

Adevarat a inviat!

ingrid

11-04-2010 16:06

Care era necazul in popor?
Poporul de rand nu stia calcule, dar in 1929 s-a confruntat cu problema ca ori sunt obligati sa incalce canoanele cu privire la sarbatorirea datei Pastilor, ori pe acelea legate de Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel. „Omul purtator al petitiei, de care vorbeam se arata foarte ingrijorat de faptul ca asezarea praznuirii Sfintelor Pasti in 1929 reduce pana la desfiintare Postul Sfintilor Petru si Pavel. „Ne-a taiat Postul Sfintilor Apostoli, domnule profesor. Apoi, asezare e asta, ori stricare de lege?”…
De aceea ei cereau prin petitii revenirea pe stil vechi. „Un satean din fundul Moldovei m-a cercetat acasa. El imi aducea o petitie semnata de cateva mii de oameni, pecare eu trebuia sao prezint ministrului Cultelor si prin care crestinii cer Ministerului sa-i lase sa-si praznuiasca sarbatorile dupa stilul vechi”. Petitionarii nu faceau diferenta: aici e erezie, este marcionism, aici e doar incalcare de canoane. Se mai poate trece cu vederea, desi nu este bine. Pentru popor, si unele si altele erau anateme. Nae Ionescu si ceilalti intelectuali in articolele sale, la sfatul ierarhilor a caror optiune o aparau, asa incearca sa abordeze problema: rele sunt incalcarile de canoane, dar mai rau este sa intram direct in erezie. Sa ne impotrivim cu totul puterii politice care impune schimbarea calendarului este aproape imposibil. Iar la urma mai importanta este pacea si linistea in tara. Sa facem tot ce este omeneste posibil. Sa urmam macar exemplul Greciei care n-a indraznit sa se apropie de ciclul sarbatorilor pascale, ca intram in erezie cu buna stiinta. Biserica pe stil vechi nu exista in 1929, desi erau cativa preoti care slujeau pe ascuns pe calendarul vechi, iar cei pe calendarul nou, schimbau calendarul in fiecare luna, ca Sinodul nu se putea hotari cu Sf Pasti: pe 31 martie sau pe 5 mai.
Nu numai in popor exista aceasta dilema: Sarbatoarea Pascala sau postul Sf Apostoli Petru si Pavel si celelalte canoane cu anatemele lor. Chiar si Sinodul nu stia ce sa aleaga si cum s-o scoata la capat. In mod sigur, nu poporul care in mare parte nici nu stia sa citeasca raspandisera in tara Sigilionul de la 1583 si canoanele cu privire la Sf Pasti, postul Sf Apostoli Petru si Pavel, tipicul caderii sarbatorilor celor 40 Mucenici, Bunavestire, etc, ci preotii si calugarii (manastirilor Moldave in special). Existau destule capete luminate in Sinodul Bisericii din 1929, mai luminate chiar decat grupul intelectualilor, si cu totii erau in mare dilema. Marturisitorii de la Aiud nu sunt singuriele pozitii de marturisire vrednice de urmat, situatia se complica destul de tare ca avem cazul Sf Ioan Iacob Hozevitul, care in mod limpede a fost toata viata zelot, avem pozitia Sf Ioan Maximovici, care a hirotonit episcopi pentru Sinodul de rezistenta din Grecia, avem crucea care s-a arata pe cer, etc (toate celelalte lucruri care il framanta pe Danion Vasile si pe care noi nu le luam in seama). Deci Domnul si Mantuitorul nostru care este Capul Bisericii, care nu face politica, i-a aratat sfinti nu numai pe cei de la Aiud care s-au multumit sa lupte doar pentru evitarea ereziei marcionite si quartodecimane, ci si pe zelotii ce au aparat intreg calendarul. De ce ii vom reprosa mai rau lui Danion Vasile pozitia lui eclesiologica, de ce va veni cu mai multe argumente si dovezi de la stilisti si nu i se va putea linisti constiinta pana nu-l vom lamuri adecvat teologic si eclesiologic cum stau lucrurile. Daca el e teolog si doctorand, nu inseamna ca poate rezolva singur o problema atat de dificila. Nici nu i se poate impune din exterior, cu forta, o pozitie eclesiologica pe care constiinta sa n-o poate primi. Noi toti suntem vinovati daca il aruncam in bratele la cine stie care grupare stilista! Anul trecut, cand s-a lepadat de acuzatia ca ar fi stilist, era mai putin documntat decat acum! El este deosebit de sincer in marturisire, constiinta ii este sincera inaintea lui Dumnezeu, nu doreste sa sminteasca pe nimeni, este preocupat cu adevarat de mantuire! Poate pozitia noastra intransigenta si dispretuitoare referitoare la moastele zelotilor care s-au sfintit cu adevarat, ca si ale celor de la Aiud, ca si a nu stiu caror din ROCOR (care erau in comuniune cu grupari moderate din cei de stil vechi), ca si a Sf Nicolae Velimirovici, Iustin Popovici (care au ramas in Biserica Ortodoxa oficiala in comuniune cu cei care au schimbat calendarul, desi nu stiu care spunea ca si Velimirovici a protestat pe problema calendarului), poate aceasta pozitie intransigenta a noastra il face pe Danion Vasile sa uite pozitia moderata a lui Serafim Rose, a Sinodului ROCOR (care tinand cont de situatia extrem de grea, de ocupatie comunista a majoritatii statelor ortodoxe,(nici acum nu suntem independenti politic), nu a dat anatemei decat in cadrul eparhiei sale punctele eretice ecumeniste; si desi erau in comuniune cu Biserici ortodoxe de stil vechi au sustinut cu tarie ca si Biserica oficiala in comuniune cu cei de pe stil nou, cu abateri ecumeniste, ARE HAR! Au combatut pozitii stiliste total extremiste, care nu recunosteau harul la cei de pe stil nou. Nu s-au apucat sa judece si sa discrediteze fiecare preot, episcop care n-a fost destul de ferm si a cedat semnarii unor acte compromitatoare pentru Ortodoxie; in Rusia, dupa ridicarea Anatemelor dintre Patriarhia de Constantinopol si Vatican preotii si arhiereii cedasera atat de rau unor presiuni neavenite, incat impartaseau si se impartaseau pe la catolici, Biserica Ortodoxa n-a fost de acord, dar a trecut peste samd). Comportamentul lui Danion Vasile de la ultima conferinta a fost deplasat, dar nu pot sa arunc cu pietre. Pe cei de la Slatioara personal nu-i apar pentru ca nu le stiu foarte clar pozitia eclesiologica, in orice caz ierarhii de acolo ar trebui sa-si potoleasca credinciosii, nu sa-i instige sa faca situatia celor din BOR mai grea decat este. Daca ei urmeaza inca invataturii sanatoase, sa poarte de grija de mantuirea lor. Sa inteleaga ca este o oarecare intelepciune de marturisire in Biserica Ortodoxa, (pe care Domnul nostru Iisus Hristos o confirma suficient, inclusiv prin minuni, moaste si sfinti), care nu tine cont la milimetru de canoane referitoare la apostazia unui ierarh sau a altuia, intrucat tinta noastra este mantuirea celor putini care in ziua de astazi mai doresc sa se angajeze pe calea cea dreapta, nu suprimarea completa a Ortodoxiei in eparhia lui Nicolae Corneanu sau a lui Sofronie Drincec.
Orice duhovnic cu experienta stie ca nu implinirea idioata si fara logica a canoanelor mantuieste pe om, ci intelepciunea cu care este condus un suflet la mantuire!
Sunt multi credinciosi, prunci in cele ale credintei, pe care unii preoti dreptcredinciosi din eparhia lui Nicolae Corneanu sau a lui Sofronie Drincec ii conduc cu intelepciune la calea placuta lui Hristos. Marturii si documente apostate sunt destule in multe eparhii, si pe la Patriarhia ecumenica, si pe la noi. Ecumenismul este o boala grea, care nu se poate vindeca in 5 minute!

Despre respectarea canoanelor si buna intelepciune a celui duhovnicesc, doresc sa citez ceva din Sf Ioan Gura de Aur, Tratatul despre preotie, Buc. 1987, pp. 37-39:
„Fiica lui Saul n-a putut scăpa pe David, bărbatul ei, din mâinile lui Saul altfel decât înşelându-şi tatăl” (1 Sam. 19, 9-17). La rândul său Ionatan, fratele ei, vrând să mântuie pe cel salvat de sora lui, pe David, ajuns iarăşi în primejdie de moarte, s-a folosit de aceleaşi arme ca şi femeia (1 Sam. 20, 4-42) […] Prin înşelăciune fericitul Pavel a adus la credinţă multe mii de iudei. Cu acest gând a tăiat împrejur pe Timotei (Fapte 16, 1-3), el care îi ameninţa pe galateni că Hristos nu le va folosi la nimic dacă se vor tăia împrejur (Gal. 5, 2). Tot cu acest gând s-a supus legii (Fapte 21, 23-36), el care socotea că este o pagubă să mai cauţi să te îndrepţi prin lege, odată ce ai crezut în Hristos (Fil. 3, 7).
Mare este puterea înşelăciunii! Cu o singură condiţie, să nu fie făcută cu gând viclean. Dar mai bine spus o astfel de înşelăciune nici nu trebuie numită înşelăciune ci bună rânduială, înţelepciune, meşteşugeală în stare să te ajute să găseşti multe ieşiri acolo unde nu-i ieşire şi să îndrepţi un suflet de păcate. Eu n-aş putea să numesc pe Finees ucigaş cu toate că a omorât doi oameni cu o singură lovitură (Num. 25, 1-18), nici pe Ilie, cu toate că o ucis o sută de ostaşi cu căpeteniile lor (2 Rg. 1, 9-12), cu toate că a făcut să curgă sânge junghiind pe preoţii idolilor (1 Rg. 18, 40). Dacă am face asta, dacă am judeca faptele oamenilor în ele însele, independent de intenţia cu care oamenii le-au săvârşit, atunci am putea osândi pe Avraam ca ucigaş al propriului său copil (Fc. 22, 1-10), iar pe Iacov, nepotul lui Avraam, şi pe Moise, strănepotul lui Avraam, i-am putea învinui de viclenie şi de şiretenie. Că unul Iacov a pus mâna pe dreptul de întâi născut (Fc. 27, 1-29), iar altul Moise a adus în tabăra israeliţilor bogăţia egiptenilor (Ieş. 12, 35-36). Dar lucrurile nu stau aşa! Departe de noi această cutezanţă! Nu numai că nu le aducem acestor bărbaţi nici o vină, dat îi mai şi admirăm pentru faptele lor, pentru că şi Dumnezeu i-a lăudat. Da, este drept să fie numit înşelător acela care se foloseşte cu gând rău de înşelăciune, dar nu şi acela care face asta cu gând curat. De multe ori trebuie să înşeli ca, prin acest meşteşug, să poţi fi de mare folos; că dacă lucrezi pe faţă poţi pricinui mare rău celui pe care n-ai vrut să-l înşeli”

ECLESIOLOGIC, MAI ALES CA ACUM ESTE STARNITA PROBLEMA, SE PUN TOTUSI INTREBARI PRECUM:
Recunoastem sfintenia Sf Ioan Maximovici care a murit in 1963 in comuniune cu cei de pe stil vechi, canonizat de Bisericile in comuniune cu gruparile stiliste moderate? Recunoastem sfintenia altui ierarh de al lor cu moaste Filaret, decedat in 1985? Erau sfintele lor Taine valabile? Erau sfintele noastre Taine ale Bisericii Ortodoxe oficiale (cu moaste, minuni, inclusiv Sf Lumina) valabile? Am fost noi sau ei lipsiti de har? Au fost doua Biserici, doua trupuri ale lui Hristos? Sau suntem impreuna o singura Biserica, pentru care Domnul Dumnezeul nostru marturiseste in ambele parti? Din ce moment, din 1963, din 1985, din 1990 sau cand anume si-au pierdut gruparile stiliste MODERATE harul si pe ce motive canonice? Poate si pozitia noastra intransigenta fata de ei este tot la fel de incorecta ca si pozitia sectiunilor stiliste care nu recunosc harul Bisericilor Otodoxe oficiale. Spre exemplu Il acuzam pe Danion ca citeaza pe Par. Paisie Aghioratul, dar nu tine cont de eclesiologia sa. Dar acelasi Danion citeaza si propune ca model de sfintenie si pe Sf Ioan Maximovici din ROCOR, si pe Sf Ioan Iacob Hozevitul. Atitudinea lui Paisie Aghioratul fata de ROCOR o cunoastem. Cenzura pe care o practica Biserica Ortodoxa nu este sub nici o forma metoda cea mai buna de pastrare a unitatii, de evitare a schismei. Ca acum cei de pe stilul vechi ataca rau si dau pe fata toate gunoaiele de sub pres ale Ortodoxiei oficiale!!! Cenzura practicata in Biserica oficiala, in acest moment de rascruce in care suntem atacati in egala masura si de ecumenisti si de fratii nostri stilisti poate avea urmatoarele consecinte extrem de grave: fiii cei mai iubiti si mai sinceri si mai devotati ai Bisericii vor fi atat de dezamagiti cand vor afla un adevar sau altul (care nu convine Bisericii oficiale), incat vor rataci pe la toate factiunile stiliste, cautand pozitia eclesiologica placuta lui Hristos. Vor crede si cine stie ce lucruri neadevarate, cu totul mincinoase, pe care le sustine nu stiu care grupare stilista extrem de zelotista. Sa nu patim ca in pilda Domnului: „Botezul lui Ioan de unde a fost? Din cer sau de la oameni? Iar ei cugetau intru sine, zicand: De vom zice , ne va spune: De ce, dar n-ati crezut lui? Iar de vom zice: , ne temem de popor, fiindca toti il socotesc pe Ioan de prooroc. (Mt 21, 25-26).
Ca cei sinceri nu pot nega lucrarea harului la unul ca Ioan Maximovici, spre exemplu. Daca ascundem adevarul ca harul lui Dumnezeu a lucrat si in Sfintele Taine pe care le-a savarsit Sf Ioan Maximovici, de teama sa nu ne fuga credinciosii la stilisti, poporul sincer va fi de partea Adevarului, nu de partea noastra.
Fratii administratori povestesc ca ar trebui sa judecam o grupa de stilisti de la Slatioara ca s-au impartasit la Sf Inviere, la Ierusalim, de la ierarhul nostru IPS Teofan, pe care slatiorenii il considera cazut din har, iar pe BOR o socotesc cu Sf Taine nevalide. Dar eu oare nu se cuvine sa ma smintesc ca IPS Teofan s-a apucat sa-i impartaseasca pe cei pe care fratii administratori ii socotesc cazuti din har? Se joaca IPS Teofan cu Sf Impartasanie?
Biruinta este a lui Hristos, El este Judecatorul constiintelor noastre, El arata Adevarul, SA NE RUGAM MAI MULT, CU MAI MULTA SMERENIE, nu sa ne spurcam unii pe altii, in Saptamana Patimilor si in Saptamana Luminata, STILISTII NE ACUZA DE CENZURA SI CITARE TRUNCHIATA, FRATII DE PE RAZBOI IN CUVANT II ACUZA PE STILISTI DE CITARE TRUNCHIATA, iar dragostea, smerenia si trairea ortodoxa nu este nicaieri. Pozitia eclesiologica corecta, placuta Domnului sincer nu o stiu, dar socotesc ca se apropie mai mult de pozitia Pr. Vasile care mai intervine pe acest site si pe altele…… (nu stiu cine este acest Pr. Vasile). Sa ne rugam mai mult. Este mult prea multa patima!

CARE SUNT DATELE PROBLEMEI CALENDARULUI, DIN P. D. V. STIINTIFIC SI CANONIC?
Este posibila realizarea unui calendar care sa corespunda canoanelor de la Niceea si urmatoarelor Sinoade, dar totusi sa se apropie mai mult de lungimea anului tropical, cum cere calendarul gregorian?
„Prea Sfintitilor, liberi sunteti sa adoptati orice sistem de calculare a vremii: pagan, crestin, stiintific sau nu; al lui Sosigene, Aximene, Lilio, Coculescu, Chiricescu ori Ghenadie Niculescu – Pastile cele sfintite insa, Pastile cele Mari, Pastile Domnului trebuie sa se serbeze asa fel incat sa fie respectata Traditia bisericii ortodoxe de pretutindenea, care cere ca:
1) să nu se serbeze o dată cu Paştile evreilor;
2) să se serbeze după Paştele evreilor;
3) să se serbeze totdeauna în zi de duminică;
4) să se serbeze de către toţi creştinii ortodocşi deodată.“

Ne vom folosi in calcule de lucrarea de pe scribid „ce este calendarul bisericesc”, pentru alte aspecte, se poate cerceta ce scrie pr. Badulescu, si tot ce se mai gaseste pe net.
Vom observa un lucru elementar. Anul mediu Iulian este mai lung decat anul mediu evreiesc, iar anul mediu evreiesc este mai lung decat anul mediu gregorian.
De unde stim acest lucru? Nu se poate calcula decat pentru 19 ani. Anul evreiesc incearca sa fie cat mai fidel fazelor lunii si respecta o lungime a lunii de aproximativ 29,53057. In 19 ani ei au 235 de luni. Anul Iulian are 365,25 zile. Anul Gregorian are 365,2425 zile. Daca vom socoti pentru 19 ani, vom ajunge la urmatoarele cifre:
Ani Iulieni. 19×365,25=6939,75 zile
Ani evreiesti lunari 235×29,53057=6939,68395 zile
Ani gregorieni 19×325,2425=6939,6075 zile
Anul Bisericesc era o imbinare intre calendarul solar Iulian si calendarul lunar evreiesc, astfel incat pascalia ce urmeaza calculul lunar se pliaza pe lungimea anului iulian. De aceea pascalia ce tine cont de calendarul iulian progreseaza fata de pascalia iudaica, iar pascalia gregoriana ramane in urma fata de pascalia iudaica. In anul iulian data conventionala a echinoctiului progreseaza proportional cu lungimea medie a anului, la fel data echinoctiului in calendarul evreiesc proportional cu lungimea anului mediu evreiesc. Astfel, echinoctiul teoretic al evreilor a progresat cu 5-6 zile fata de cel real, iar echinoctiul calendarului Iulian cu inca 8 zile. Calendarul evreiesc, de 2000 de ani reuseste sa fie fidel fazelor lunii si pana astazi n-o ia inainte, nici nu ramane in urma. Anul iulian, fiind mai lung decat cel evreiesc cu 0,06 zile in 19 ani, a progresat si cu 4-5 zile fata de fazele lunii.
Lungimea anului tropical este mai mica decat lungimea anului sidereal. Anul gregorian doreste sa se apropie mai mult de anul tropical, fara sa tina cont de lungimea medie a anului lunar evreiesc sau de lungimea anului sidereal. Anul Iulian este o medie intre anul tropical si anul sidereal, mai mare cu f. f. putin decat anul mediu lunar evreiesc.
Anul tropical are ca pct de referinta inclinarea axei pamantului fata de ecuatorul soarelui. Se stie ca echinoctiul si solstitiul e variabil in fiecare an, cu toate masuratorile lor, intrucat nici axa pamantului nu sta pe loc. Descoperirile arheologice demonstreaza ca la un moment dat pe la poli a existat vegetatie ecuatoriala, iar la ecuator ghetari.
Daca dorim sa impacam si capra si varza, daca vrem sa scurtam anul si sa-l apropiem de lungimea anului tropical, ar trebui sa-i rugam pe rabinii evrei sa-si scurteze si ei lungimea medie a anului, ca sa nu incalcam noi canoanele Sinoadelor Ecumenice cu privire la Sf Pasti.
PENTRU A IMPLINI CONDITIA ESENTIALA CA SF. PASTI CRESTINE SA SE PRAZNUIASCA MAI TARZIU DECAT CELE IUDAICE, TREBUIE CA LUNGIMEA MEDIE A ANULUI CRESTIN SA FIE CEL PUTIN EGALA, SAU MAI MARE DECAT A ANULUI MEDIU IUDAIC.
Ceea ce avem noi este o nebunie, nu calendar! Sarbatorile cu data fixa calatoresc spre Sfintele Pasti, pentru ca anul mediu gregorian este prea scurt! Sarbatorile ce tin de ciclul pascal isi pastreaza distanta canonica fata de pasha iudaica pentru ca se calculeaza dupa anul Iulian, care este mai lung, iar carpeala gregoriana a restului anului este o curata gugumanie.
Toata lumea este constienta ca numai revenirea la calendarul vechi poate face sa functioneze din nou asezamintele liturgice ale Sf Parinti. „P.S. Vartolomeu arată toată necazurile ce ar decurge din rămânerea la stil nou cu sărbătorile fixe şi la stil vechi cu Pascalia. Între altele, ne pune înainte perspectivele serbării, în anul 9942, a Sfintelor Paşti la 29 iunie, adică la Sfinţii Apostoli, iar la anul 31070, as fi ajuns chiar la 25 decembrie, adică chiar în ziua de Naşterea Domnului. După vechiul nostru „calendar bisericesc”, aceasta însă nu s-ar putea întâmpla în veac. Care trebuie să fie acum grija Bisericii? Să renunţe la reforma calendarului sau la Pascalia Ortodoxă? Altă ieşire nu există. Renunţând la prima, dogmele, canoanele, Tradiţia Bisericii (ce formează patrimoniul bisericesc) nu sunt întru nimic lovite. Renunţând la Pascalie, acest tezaur e călcat în picioare.”

S-a facut totusi enorm . Biruinta a fost mare, ca n-am intrat in erezia marcionita sau quartodecimana!!!!!!!!!!! Ce faceau marcionitii? Negau “noutatea si continuitatea Bisericii de la inceputul pana la sfarsitul vremii”. Asadar, sarbatorind Sf Pasti dupa pesahul iudaic, marturisim noutatea Bisericii!!!!! Precum in cadrul zilei, Liturghia este ca a 8-a lauda, cununa laudelor savarsita o singura data in zi, in cadrul saptamanii, Duminica, ziua Invierii cade intotdeauna in ziua a 8-a, dupa ziua de odihna iudaica, la fel Pastile annual se praznuieste o singura data in an, dupa pesahul iudaic.
Dar mai avem si alte simboluri dogmatice in randuielile noastre liturgice.
Spre exemplu, octava de saptamani a Penticostarului (din Duminica Invierii pana in Sambata dinaintea Duminicii Tuturor Sfintilor ), ca si Duminica in raport cu restul saptamanii simbolizeaza “starea care se va arata dupa acest timp, ziua cea fara de sfarsit, care nu cunoaste seara nici a doua zi, acel veac netrecator si fara sfarsit. […] Viata viitoare, despre care credem ca va avea loc in veacul viitor este simbolizata de toata perioada Cinzecimii” (Sf Vasile cel Mare, PSB 12, p. 81)
De aceea marturisind un adevar dogmatic, eshatologic, referitor la viata de dupa invierea de obste, Biserica a hotarat sa nu postim in Penticostar, cum nu postim nici Duminica. De aceea nici unul din cele 4 posturi nu are ce cauta in Penticostar. E o perioada de bucurie a invierii, in care postul nu-si are locul. Tot din acelasi motiv, Biserica a randuit sa cinstim invierea cu rugaciuni stand in picioare. Ca ingenuncherea simbolizeaza faptul ca “datorita pacatului am cazut la pamant, insa datorita iubirii de oameni a Celui care ne-a creat, am fost chemati la cer”. Astfel ca toata perioada Cinzecimii, Biserica sfatuieste pe cei ce pot si sunt sanatosi sa cinsteasca invierea stand in picioare. La fel era randuiala si pentru Duminici, in vechime, aratandu-se deosebirea dintre ce simbolizeaza aceasta si celelalte zile lucratoare.
Cand postul Sf Apostoli Petru si Pavel se suprapune din cauza dereglarilor calendaristice peste Penticostar, marturia dogmatica referitoare la viata vesnica si invierea de obste a tuturor celor obligati sa tina acest calendar mixt nu este cea adevarata. Ca altceva este ca X sau Y nu poate sa posteasca, sau nu poate sa stea in picioare, si altceva este sa se respinga cu totul aceste traditii pecare nici nu le mai stim, nici nu le mai intelegem.
Oricum, la urma urmei ne impiedicam de nimicuri, ca in ziua de astazi, cine mai posteste? Sunt prea putini fiii Bisericii care mai postesc, dar si mai putini cei interesati sa stie ce inseamna un post sau altul , de ce uneori e harti, ce este „zi aliturgica” si de ce a fost ea asezata acolo, ce simbolizeaza rugaciunea in genunchi, in picioare, dece sunt 11 Evanghelii, voscresne, luminande ale invierii, de ce sunt asezate in ordinea respectiva, la fel glasurile, samd. Calendarul bisericesc este de mult timp o necunoscuta pentru credinciosi!!! Simbolurile dogmatice din el nu ne folosesc absolut la nimic daca nu le si intelegem! Este idolatrie sa tii mortis sa posezi ceva (fie el si calendar bisericesc), daca si asa nu te intereseaza ce-i in el, si de fapt nu este util.

Pe de alta parte sunt prea multe voci care, la schimbarea calendarului au ajuns la concluzia ca se implineste proorocia apocaliptica a proorocului Daniel: „Si va grai cuvinte de defaimare impotriva Celui Preainalt si va asupri pe sfintii Celui Preainalt, si isi va pune in gand sa schimbe SARBATORILE si LEGEA, si ei vor fi dati in mana lui o vreme si vremuri si jumatate de vreme.” (Dan. 7, 25).
Daca este asa, daca Domnul ne-a dat in mana celui ce si-a „pus in gand sa schimbe SARBATORILE si LEGEA” , atunci ne zbatem in zadar, facem si noi ce este omeneste posibil ca sa tinem Legea in conditiile imposibile de astazi, cu credinta ferma si nadejdea ca biruinta este a lui Hristos. Cunoaste El vremurile si timpurile.
Precum iudeii au fost in robia Babilonica din cauza pacatelor lor cele multe, la fel si noi o vom cunoaste (Apoc. 17). Dupa cum talcuieste Sf Ap. Si Evanghelist Ioan, cuvintele lui Daniel (Dan 7, 25) se refera la aceasta robie Babilonica (Apoc. 17).
In acest context, disputa dintre stilisti si Biserica Ortodoxa este extrem de puerila. Biruinta este a lui Hristos. Sa nu ne mai certam. Daca vrem sa intarziem semnele apocaliptice, sa ne punem viata la punct, sa nu mai pacatuim asa de mult, sa nu ne mai impartasim cu nevrednicie, batjocorind crucea Domnului.
Putem noi opri implinirea proorociilor? Nu, dar putem sa le intarziem.
Asadar tot ce poate fi de facut este sa marturisim in continuare, cu toata credinta si dragostea Adevarul de credinta, fara cearta, fara acuze, in pace si in intelegere. Sa lasam certurile acestea absurde pe tema “la noi este har, la voi nu este har, ba la mine este har, ba nu ca tu esti anatema, ba tu esti anatema ca esti despartit de Biserica, etc”.

Adevarat a inviat!

admin

11-04-2010 22:41

@Ingrid:

Nu putem fi de acord cu cele scrise de tine. Daca afirmam credinta intr-UNA APOSTOLEASCA BISERICA, atunci nu avem cum, decat cu riscul unei gandiri schizoide, sa spunem ca si Biserica Ortodoxa Romana si BOSV sunt BISERICA. Si asta nu pentru ca asa vrem noi, ci pentru ca ne raportam la ceea ce spun chiar stilistii. Nu noi spunem ca x are har si y nu are, nu noi decidem asta! Ci ei s-au rupt de BOR, ei au facut schisma, si ei afirma, in ecleziologia lor, ca BOR nu e Biserica si nu are har!

Prin urmare, este absolut de neinteles sa trecem peste ceea ce chiar ei spun ca sa decretam noi, pur subiectiv si total incoerent, ca de fapt BOR si stilistii sunt acelasi lucru! De altfel, e ceva care merge chiar impotriva vointei stilistilor… Ei nu vor si nu accepta acest mod de gandire pe care il au simpatizantii lor din BOR.

Cat priveste episodul cu stilistii de la Ierusalim, nu e vorba de Teofan, ci de Teodosie. Apoi, da-ti seama ca nimeni nu te intreaba de unde vii cand te impartasesti intr-o biserica in astfel de momente mai ales daca porti straie de calugar.

Nimanui nu i se poate forta libertatea, nici stilistilor si nici lui Danion. Asa cum nimeni nu poate forta libertatea unui bolnav pentru a se vindeca. Dar cel mai rau gresesc cei care indreptatesc bolnavul in boala lui. Acestia cred ca vor purta cea mai mare responsabilitate… Pentru ca din doua una: ori bolesc si ei de aceeasi boala ca cei care, sarmanii, sunt pe cale sa se arunce peste bordul corabiei bisericii, or se joaca periculos cu mintea lor si, dand dreptate si bolnavului si celui sanatos, ajung ei insisi sa aiba o gandire imbolnavita. Atentie la ceea ce indreptatim! Pentru ca si in cazul acesta, cu Danion, se intampla acelasi lucru cu cei care ne acuza ca suntem intoleranti cu pacatosii, sa zicem. Nu putem adopta aceasta gandire, repetam, schizoida, si nu putem sa indreptatim duhul bolnav al zelotismului, oriunde s-ar gasi el si orice forme ar lua! Si asta tocmai pentru ca ne gandim la persoanele care sunt potentiale victime ale acestui duh!

Cei care, din simaptie sau prietenie iau apararea ideilor lui Danion si acum, nici nu stiu cat de mult rau ii fac, indreptatindu-l si in al 12-lea ceas intr-o cale plina de amaraciune si perculoasa pana la moarte! Da, chiar am fi cu totii vinovati sa il impingem in bratele unei grupari stiliste, dar cine oare, dintre cei care au cunoscut in detaliu chiar si numai problema acestor marturisitori din interbelic s-a preocupat sa arate problema in tot contextul ei?! Cine din cei care au cunostinte teologice s-au preocupat sa ii arate si lucrurile care nu erau in regula deloc in ceea ce sustine el?

I s-a dat mereu dat apa la moara si nici acum nu exista constiinta pericolului duhovnicesc si sufletesc in care se gaseste, nu doar ca marturisitor ortodox, nu doar ca simplu madular al Bisericii, ci chiar ca simplu mirean, ca sot si tata crestin. Spui ca anul trecut era mai putin documentat. Nu e adevarat. Stie aceste lucruri demult. Cineva insa i-a tot hranit niste porniri, se pare. Si prietenii lui nu stim daca s-au obosit sa il intrebe ce si cum, sa incerce sa il aduca inapoi.

Nu nivelul inalt sau elevat de teologhisire ne lipseste, ci constiinta si responsabilitatea fata de persoana concreta de langa noi, constiinta binelui si a raului, a duhului adevarului si a duhului inselarii. Daca nici asta nu putem spune, unde e Biserica si unde nu, care e adevarul si care nu…

Iertati!

Si haideti sa mai punem si punct…

32. Pingback: Nu te mantuieste calendarul ci pocainta — Pustnicul Digital
ioan

12-04-2010 05:00

Adevarat a Inviat!

Ingrid, arunci atatea informatii amestecate incat pentru un neavizat e greu sa mai inteleaga ceva. Cateva inexactitati, ca sa folosesc un eufemism, care mi-au sarit in ochi, citez din mesaje care au mai aparut pe net.

„…avem pozitia Sf Ioan Maximovici, care a hirotonit episcopi pentru Sinodul de rezistenta din Grecia…”

Sfantul Ioan Maximovici ca si Sinodul ROCOR a fost pus in fata faptului implinit. Hirotonirea episcopului stilist grec Acachie in 1962 la Detroit s-a facut in ascuns, culmea, cu participarea unui episcop roman de pe nou! Abia dupa doua Sinoade ale ROCOR s-a recunoscut hirotonirea, in 1969 sub Filaret.

Despre canonicitatea acestui act scrie si Parintele Epifanie. O analiza „supercorecta” 🙂 a necanonicitatii acestui act este facuta pe pagina „Mateitilor”:

http://genuineorthodoxchurch.com/histFloriniteAkakian.htm

Asocierea Sfantului Ioan Maximovici cu stilistii romani nu face decat sa accentueze diferentele si pozitia gresita a celor din urma.

ROCOR-ul insusi are o istorie zbuciumata, fiind la randul lor intr-o pozitie canonica foarte delicata, fapt care il sublinia chiar Vladica Ioan Maximovici prin anii ’30. Si cel mai important, a sustinut permanent ca trebuie sa se intoarca la biserica mama, Biserica Rusa care nu este lipsita de har! Si rugaciunile sfantului au fost ascultate, ROCOR s-a intors la Biserica Rusa.

Vladica Vlasie are o alta parere decat Sfantul Ioan Maximovici si anunta in 2007, referitor la ruperea legaturilor cu ROCOR, ca Biserica Rusa este apostata:

http://sobor2006.livejournal.com/275435.html

parere asemanatoare cu a lui Ciprian care rupsese legaturile cu ROCOR cu un an mai inainte.

In 1963 ROCOR inca mai avea comuniune cu sarbii si Ierusalimul.
In 1994, la 28 de ani dupa moartea Sfantului Ioan Maximovici, legaturile cu Biserica Ortodoxa Universala sunt cel putin discutabile (Ierusalimul rupsese comuniunea cu ei, iar ROCOR rupsese practic comuniunea cu sarbii considerati ecumenisti) si ROCOR intra in comuniune cu bisericile stiliste ale lui Ciprian, Vlasie si Fotie chiar daca multi membri ai Sinodului erau de parere ca aceasta comuniune este o greseala.

Dupa cum scrie Danion:
„În Biserica Ortodoxă există un principiu foarte clar – apartenenţa la Biserică, la o grupare schismatică sau la o grupare eretică se vădeşte prin primirea Sfintei Împărtăşanii.”

Sau cu alte cuvinte, spune-mi cu cine te impartasesti ca sa-ti spun cine esti…

Cum afecteaza asta sfintenia Vladicii Ioan? Si cum asigura sfintenia Vladicii Ioan sinoadelor ROCOR ulterioare mortii sale imunitatea la schisma? Cum ajuta sfintenia Vladicii Ioan pozitia stilistilor aflati in schisma?

Chiar reducand la absurd si acceptand ca ROCOR in 1994 avea o situatie canonica buna, ca era in comuniune cu Biserica Universala, vindeca asta de schisma BOSVR? Ce se intampla cu perioada pre 1994 si post 2007 cand din nou nu mai sunt in comuniune cu ROCOR si cu Biserica Universala? Sfintenia Sfantului Ioan Maximovici poate spala schisma?

Este usor sa fluturi sfintenia Vladicii Ioan, sau a Sfantului Ioan Iacob Hozevitul care intr-adevar a dus protestul impotriva noului calendar pana la limita, dar nu a facut pasul trecerii la stilisti, ROCORul, samd. Dar asta nu rezolva cu nimic ruperea stilistilor de trupul Bisericii.

john

12-04-2010 11:18

@Azucena

Cred ca gunoaiele le-ai vazut adunate la capelele siriana si copta care sint undeva in dreapta intrarii principale in curte. Am inteles ca abia in 1958 ortodoxii, catolicii si armenii au cazut de acord cum sa inceapa lucrarile de restaurare care continua si acum, desi in afara scheletului metalic care inconjoara baldachinul unde este Sf. Mormint nu am mai vazut si altceva. Am inteles ca biserica centrala, in mijlocul careia se afla amplasat Mormintul a fost construita de unul din imparatii bizantini, Constantin MOnomahul si s-a facut peste biserica initiala construita de imparatii Constantin si mama sa ELena si care era mult mai grandioasa decit actuala cladire. Pina la urma tot ce s-a pastrat cit de cit asemanator cu constructia originala a fost cladirea rotondei, partea centrala unde este mormintul adica.

Cred ca impresia de prost intretinut vine si de la faptul ca totul este foarte vechi. Rotonda are peste 1000 de ani. Noi am ramas peste noapte sa curatam biserica ( o mare sansa pe care am avut-o si total neasteptata) si am avut timp sa exploram in voie si sa intram pe unde s-a putut inclusiv chiar in Sf. Mormint (acuma sa nu -ti inchipui ca placa de marmura de acolo este cea originala. Dupa milioane de pelerini care si-au frecat coatele n-ar mai fi ramas mare lucru din ea. Originalul este ingropat la 7 m sub copie, in acelasi loc deci).

john

12-04-2010 11:26

In legatura cu discutiile care au explodat apropo de stilisti.

Vreau sa remarc un lucru: am observat ca majoritatea stilistilor atunci cind nu mai pot sa mai vina cu argumente, arunca argumentul suprem:”Pai uite ce face Patriarhul vostru, ia uite ce ecumenist e, ia uite cum incurajeaza erezia suprema’,etc,etc,etc.
Stau si ma gindesc acum daca nu cumva si noi cu insistenta noastra pe greselile acestuia (greseli reale dealtfel) nu le-am dat astora apa la moara? Desi, pe de alta parte, credinciosii trebuiau atentionati de pericolul care ii paste apropode ecumenism. Eu insumi habar n-aveam de ecumenism pina acum 1 an, nu stiam ce-i aia si cit de apropate sintem de erezia finala.

admin

12-04-2010 11:57

@ john:

Asta e capcana intinsa si situatia de “sah” in care ne pune vrajmasul, atacandu-ne simultan si/sau alternativ si de la stanga, si de la dreapta. E foarte greu si delicat, trebuie sa mergi ca pe sarma. Dar trebuie sa-i avem ca model pe Cuviosii Paisie, Epifanie, Seraphim Rose, etc. care au luptat si cu unii, si cu altii, atentionand asupra oricarei extreme, cu riscul asumat de a fi dusmanit de amandoua si plasat de fiecare, cu viclenie, in tabara cealalta. Va amintiti ca pr. Lucian Grigore ne facuse stilisti?!

Sigur, oamenii ar prefera ceva de tipul “alb-negru”, logica binara, “cu aia sau cu ailalti”, dar acesta este tocmai sindromul lipsei de Duh si intelegere sanatoasa a credintei si a vietii ortodoxe. Si pana la urma niste valuri de cernere trebuie sa se faca, si pe o parte, si pe alta, ca sa se aleaga cei care cauta in Ortodoxie pe Hristos-Dumnezeul cel Viu, de cei pentru care Ortodoxia este un pretext de a sluji unor patimi, unor idoli, de cei care izoleaza si absolutizeaza cate un element din credinta, si care resping restul.

Noi avem datoria sa ajutam, pe cat posibil, pe cei slabi si trasi incolo si incoace de diferite influente, pe cei incepatori si sovaielnic, care cunosc prea putine si care, fiind inca necopti si fie neavand un duhovnic inca, fie avand unul care nu-i lamureste sau ii si sminteste, pot sa fie atrasi fie intr-o cursa, fie in cealalta.

admin

12-04-2010 12:10

http://patermihail.wordpress.com/2010/04/01/noua-conflagra%C8%9Bie-%E2%80%9Dstilista%E2%80%9D-asta-ne-trebuie-acum/#comment-342

ingrid

12-04-2010 22:41

@Ioan

Ioan, nu locuiesc in tara, exista o singura Biserica in cel mai apropiat oras (la 25 km.) Problemele ecumeniste la preotii parohi doctoranzi sunt foarte mari…apara in tezele lor pe Appolinarie si pe Nestorie. Cel la care m-am spovedit si impartasit ultima data (e vorba de BOR, niciodata nu m-am spovedit decat in BOR), am aflat ca inainte de a fi hirotonit, acum 2 ani, a fost nas de “botez” la un protestant (ca l-a botezat in numele Sfintei Treimi. Nu ii e constiinta grea, chiar daca a fost botez la protestanti). Tu ce propui? Sa-l barfesc la toti din Biserica si sa spun ce stiu? Sa-i alung oamenii? Ca nu stie toata lumea. Propui sa nu mai calc in Biserica si sa ascult doar pe net, la Trinitas? Spun cu toata sinceritatea ca isi face meseria de preot cu foarte foarte mare devotament!!!!! Preia multe predici superbe de pe net, face misiune serioasa, are o voce deosebita, si oamenii vin cu mult mult drag la slujbe. Stiu ca Sf Ioan Iacob, si toti Sfintii vechi ai bisericii, cel putin s-ar abtine de la spovedanie…dar mie-mi cam plange inima dupa spovedanie, si…poate pacatuiesc. Am duhovnic bun in tara, dar acum ma descurc cum pot…

Despre Sf Ioan Maximovici. Inexactitatea era ca am scris “episcopi” si nu “episcop”. Stiam ca hirotonia s-a facut pe ascuns, stiam ca a fost si un Episcop roman pe stil nou, nu stiam ca facea parte din gruparea mateita. Eu am aflat de disputa calendaristica abia in septembrie anul trecut, chiar de pe acest site, Razboi intru cuvant. Se vede ca de atunci m-am mai informat putin, am citit destule si despre istoria ROCOR, dar mai am destule de citit. Incerc sa ma documentez. Mai am si destule alte treburi, nu ma poate preocupa doar asta. Nu cunosc relatia ROCOR-BSOVR. Ce mi-ai dat tu este primul articol pe aceasta tema si iti multumesc. Nu cunosc ecclesiologia slatiorenilor! Nu am aparat ecclesiologia lor! Nu-l cunosc pe Danion, nici pe prietenii lui care-l influenteaza.

Oricum, ce am scris, am scris destul de ingrijit. M-am straduit sa fiu cat mai exacta posibil, cand am citat, am dat paginile, si cine vrea verifica si se informeaza cum m-am informat si eu.

33. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Inainte de a incheia subiectul, e nevoie inca de unele observatii si lamuriri pe marginea apologiei stiliste facute de fratele Danion
ioan

14-04-2010 14:36

Fostul Mitropolit Hrisostom al Florinei, unul dintre „parintii” calendaristilor greci scria in 1937 Episcopului Ghermanos de Cylcades despre necesitatea convocarii unui sinod panortodox pentru a condamna introducerea calendarului nou:

„..deoarece sinoadele pan-ortodoxe din 1583, 1587, si 1593 au condamnat Calendarul Gregorian.
Si este asa, deoarece stii foarte bine ca Sinoadele mentionate mai sus condamna Calendarul Gregorian, dar aceasta condamnare ii PRIVESTE PE LATINI, care au introdus acest calendar in intregime, pe cand arhiepiscopul [grec] a adoptat numai jumatate, aplicandu-l sarbatorilor fixe si pastrand Calendarul Vechi pentru Pascalie si sarbatorile cu data variabila, tocmai pentru a evita obstacolul acestei condamnari.
Avand in vedere aceasta, inovatia arhiepiscopului in folosirea Calendarului Gregorian doar la sarbatorile fixe si nu la Pascalie, CARE A FOST MOTIVUL PRINCIPAL pentru care calendarul gregorian a fost condamnat ca incalcand cel de al 7-lea Canon Apostolic, este o problema care a apare pentru prima data in istoria Bisericii Ortodoxe…”

34. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Ce este “ROCORUL” dizident al lui Agafanghel? Cine sunt “catacombnicii” recomandati de Danion Vasile?
kosmy

16-04-2010 10:04

@ admin

Multumesc si va felicit pentru initiativa de a lamuri lucrurile.
Mi-ar place ca in continuare sa reveniti cu materiale care sa lamureasca pe deplin subiectul. Eu unul nu stiu ce inseamna “premisele gresite” de la care s-a pornit schimbarea calendarului. A fost si altceva in afara de ramanerea in urma a celui vechi? Chiar as dori sa lamuriti in totalitate prin articole care sa cuprinda intreaga problema
Multumesc

admin

16-04-2010 10:29

@kosmy:

Asa cum am spus si mai sus, premisele gresite ale schimbarii calendarului vechi au fost necesitatea reformei calendaristice si preeminenta criteriilor stiintifice fata de traditia sau predania Bisericii in materie. Mai mult decat atat, cei care au sustinut reforma calendarului au fost, din Patriarhia Constantinopolului, masoni infiltrati (inclusiv Meletie patriarhul) si de la noi din tara, guvernul liberal-mason prin arhiereii obedienti. Se gasesc informatii despre acest moment si in celelalte articole la care se face trimitere in postare.

35. Pingback: Razboi întru Cuvânt » MARTURIA PARINTELUI EFTIMIE MITRA DE LA SCHITUL HUTA (Bihor) despre sminteala creata la Oradea de teologul Danion Vasile si despre reactia Parintelui Iustin Parvu la “cazul Danion”
36. Pingback: Război întru Cuvânt » CALEA DE MIJLOC, CALEA DE AUR A BISERICII SI PERICOLUL SECTARISMULUI – marturia reala a Bisericii Ortodoxe Ruse din Afara Granitelor