DANION VASILE: “Dumnezeu si-a pus deoparte marturisitorii Sai…”

Redam mai jos numai un mic fragment din interviul dat de scriitorul si editorul ortodox Danion Vasile revistei Credinta Ortodoxa si publicat pe siteul Misiune Ortodoxa. Intreg interviul il puteti citi AICI.

– Între erezii, una dintre cele mai periculoase este ecumenismul…

– … Erezia tuturor ereziilor.

– Credeti ca în Biserica noastra ortodocsii ecumenisti vor reusi sa-si impuna punctul de vedere, fie într-o unitate cu eterodocsii, fie prin sincretismul religiilor?

– N-au cum sa se impuna. Dusmanii lui Hristos pot impune ceva numai la nivel numeric. Pot fi si majoritari, chiar în conclavurile ierarhice. Numai ca nu pot birui niciodata. Totdeauna adevarul biruie, chiar si într-un singur om, cum a biruit prin Sfântul Maxim Marturisitorul sau prin Sfântul Marcu al Efesului la Sinodul din 1438-1439 de la Ferara-Florenta.

– Cum evolueaza ecumenismul în România anului 2007? 

– Ca o înselare care are ca pret pacalirea oamenilor în numele unei Românii înfloritoare, lipsite de tensiuni interreligioase. De fapt urmareste transformarea tarii într-o Românie apostata. Pretul e lepadarea de Hristosul Bisericii celei adevarate.

– Ati depistat si oameni, nu trebuie sa-i numiti, care fac acest lucru?

– Nu trebuie sa-i depistez eu, se vadesc prin faptele lor, din declaratiile lor, din pozitiile lor, prin actele pe care le semneaza. Diavolul lucreaza fatis în zilele noastre, nu mai lucreaza pe ascuns. Erezia e propovaduita cu mare glas.

– Va sa zica se aleg apele…

– Spunea Parintele Dionisie de la Colciu, înainte de a muri, ca va exista o ruptura. Cei cu dreapta credinta si cu traditionalistii de o parte, iar modernistii cu ecumenismul si cu celelalte rataciri, de cealalta parte. Ruptura este aproape. Când va fi, Dumnezeu stie.

– În aceste conditii este nevoie de mult curaj al marturisirii. Oare mai exista în drept credinciosi puterea ca acest curaj al marturisirii sa ajunga la eroismul marturisirii?

– Nu are cum sa duca la altceva. Pentru ca Hristos la asta ne cheama: la mucenicie! Ori nesângeroasa, câte vreme prigoana nu e vadita, ori sângeroasa când va fi prigoana vadita. Daca noi o sa tacem, ne lepadam de Hristos. Zice Sfântul Grigore Teologul: „Prin tacere, îl tradam pe Dumnezeu“. Iar Sfântul Grigorie Palama spune ca exista trei feluri de ateism: ateismul necredinciosilor, ateismul ereticilor care, crezând mincinos în Dumnezeu, nu cred, de fapt, în Dumnezeul cel adevarat si ateismul ortodocsilor care tac la vreme de prigoana. Daca ar crede cu adevarat, ar marturisi. Tacând, se leapada. Deci nu sunt credinciosi.

– Acum este vremea marturisirii.

– Asta e clar.

– Apare, însa, o problema. Dumneavoastra v-ati scolit, ati urmat teologia, acum urmati un doctorat la Tesalonic, dar sunt si oameni simpli, unii nestiutori. Am întâlnit oameni care nu înteleg cuvântul ecumenism, de pilda.

– Poate ca Dumnezeu va tine Biserica prin ei. Acestia vor întelege ca va veni o vreme când marturia Sfintilor Parinti va fi de o parte si marturia ecumenistilor va fi de cealalta parte. Si omul simplu, fara sa înteleaga exact este ecumenismul, va sti ca Sfintii au marturisit cred într-una sfânta, soborniceasca si apostoleasca Biserica si vor marturisi ca Sfintii fara sa stie ce este de partea cealalta a baricadei. N-o sa-i intereseze ce învata ereticii, vor sti ca asta e învatatura Parintilor si pentru asta sunt gata sa moara. Zicea Parintele Paisie Aghioritul ca mucenicii în timpul prigoanelor nu au stiut toti foarte bine învatatura dogmatica, dar ei spus: credem ce învata Biserica! Si au murit pentru marturia Bisericii, stiind ca e marturia cea adevarata.

– Culmea este ca, în acest moment, unii lideri ai Bisericii sunt cei care conduc turma catre erezia ecumenista.

– Dumnezeu nu ne lasa! Sa nu-i vedem doar pe ei. Chiar daca vor fi majoritari numeric, este irelevant. Dumnezeu este viu prin exceptiile care vor da dreapta credinta. Spune Sfântul Nectarie de la Optina ca, în vremurile de pe urma, Biserica va rezista printr-un episcop, un preot si un credincios. Restul pot sa cada în apostazie. Asta nu înseamna ca a cazut Biserica.

– Concret, exista în Biserica Ortodoxa Româna, la aceasta ora, un ierarh pe care sa-l urmeze turma mica în dreapta credinta?

– Daca n-ar exista, atunci Parintii cu viata sfânta cum sunt Rafael Noica, Iustin Pârvu sau Arsenie Papacioc ar fi parasit Sinodul Bisericii noastre. Daca va apare o vreme de framântare serioasa, atunci Parintii cu viata sfânta vor fi nevoiti sa paraseasca un sinod cazut în totalitate în ratacire. Sa credem ca Parintii acestia au discernamânt si sa ne tinem de marturia lor. Sa nu cadem în deznadejde, va rândui Dumnezeu si episcop si tot ce trebuie pentru ca Biserica sa dainuiasca. Chiar daca acei episcopi nu se vadesc acum si nu fac deocamdata acte gratuite de marturie triumfalista, ei exista, fiindca Dumnezeu si-a pus deoparte marturisitorii Sai. Asa cum îi avea pe vremea Sfântului Ilie pe cei care nu-si plecasera genunchii lui Baal, asa îi are si în zilele noastre: monahi, monahii, diaconi, preoti, episcopi si credinciosi de rând.