De 1 decembrie… cu amaraciune, nu cu triumfalism gaunos, de parada
E o vreme de pustiire a neamului
Interviu din 2001, cu parintele Iustin Pârvu, stareÅ£ul Mănăstirii Petru Vodă, judeÅ£ul NeamÅ£, aparut in “Credinta Ortodoxa”
(fragment)
“Tot ce se întâmplă acum este ÅŸi din lipsa prezenÅ£ei Bisericii”.
” (…) Nu ne merităm oare soarta? Nu ar fi cazul ca Biserica să se implice mai mult pentru reclădirea sufletului românesc ÅŸi întoarcerea lui sa la Dumnezeu?
Părintele Iustin: Numai aşa se poate face o coeziune, o strânsă convieţuire între oamenii aceştia care au aceeaşi aspiraţie, acelaşi ideal, care pot avea un scop bine determinat, aceeaşi continuitate pentru viaţa morală, spirituală, politică, economică şi socială. Oare Biserica este pusă în această situaţie, chipurile de a nu face politică? Da, nu face politică, dar la degradarea aceasta politică la care se găseşte societatea noastră, nici nu se poate coborî la nivelul acesta ca să facă.
Din păcate la această degradare ÅŸi-a pus amprenta ÅŸi un partid ce ÅŸi-a legat tinicheaua de creÅŸtin democrat în coadă…
Părintele Iustin: ŢărăniÅŸtii, bieÅ£ii de ei, sunt niÅŸte naufragiaÅ£i ai lui Maniu care au mai rămas după Coposu. Chiar dacă au încercat să facă ceva în conjunctura politică actuală, nu au putut pentru că ăştia i-au înăbuÅŸit ÅŸi au reuÅŸit să-i compromită. Toate partidele, toată ciupercăria asta comunistă, îmbrăcată în PDSR, PNL ÅŸi, în fapt, toată structura asta care nu are nimic comun cu viaÅ£a ÅŸi aspiraÅ£iile noastre ÅŸi-au atins scopul, pentru că cine aude acum de ţărăniÅŸti, e ca ÅŸi cum ar auzi de comuniÅŸti. NeocomuniÅŸti, liberali, ţărăniÅŸti… E o confuzie totală. Åži ţărăniÅŸtii, sigur, nici nu au fost pregătiÅ£i pentru aÅŸa ceva, venind cu toate tamtamurile acestea ale Occidentului, crezând că fac aici mare lucru în România. După o educaÅ£ie ÅŸi o deformare comunistă de atâta amar de ani s-au creat mentalităţi ce frânează procesul de schimbare. Atunci Biserica, în sfârÅŸit, care este forÅ£a într-un stat, într-o Å£ară, nu s-a impus imediat, pentru că nu face politică. Dar ÅŸi asta e o politică interesantă, pentru că i s-a pus pumnul în gură. Să nu orienteze, să nu spună creÅŸtinilor ce au de făcut, pe cine ar fi mai bine să aleagă. Åžcoala în mâna lor. Biserica, în mâna lor. Votul, în mâna lor. Adică nimeni nu are de spus nimic. Åžcoala nu are voie să facă politică, Biserica nu, armata nu, magistratura nu, sănătatea nu. Atunci rămâne cel de pe cheiul gârlei BucureÅŸtiului să facă politică în haosul creat de oamenii de stradă. ÃŽn atare situaÅ£ie vin toÅ£i străinii în Å£ară, îşi aÅŸează cortul ÅŸi ideile lor, la televiziune, calculatoare ÅŸi Internet, românul căscând gura ÅŸi bătând din palme la oricine apare. ÃŽn fond nu e decât o minciună goală, timp de 12 ani nefăcându-se altceva decât să se distrugă totul! Am rămas în straiele acestea de sărăcie ÅŸi de mizerie.
Dintotdeauna politica guvernanţilor a fost să dezbine, nu să unească. Nu au greşit totuşi slujitorii Bisericii, acceptând aproape orbeşte acest joc?
Părintele Iustin: La noi preotul nu vrea să-l supere pe stăpân şi de aceea tace şi deci, săracul este pierdut. Acolo unde Biserica a fost prezentă, cum s-a întâmplat cu ani în urmă în Polonia, lucrurile s-au schimbat mai repede.
Ce-i de făcut, atunci?
Părintele Iustin: La noi în ţară nu se poate vorbi încă de aşa ceva, pentru că şi majoritatea acestor reprezentanţi care ajung în politică nu au conştiinţa creştinului. Ce este paradoxal e că şi în această parte, a Moldovei, unde creştinii sunt mai buni, ei rămân la vechea poziţie, nu se mişcă în nici un fel. Stau aşa înţepeniţi, nu-şi dau seama ce se întâmplă în jur. Se uită la televizor şi ce văd şi aud, aceea este. Aşa de mult le-a fost pustiit sufletul, încât nu mai judecă. Tot ce se întâmplă acum este şi din lipsa prezenţei Bisericii. Politicienii ştiu că întotdeauna Biserica a fost forţa şi rămâne forţa unui stat şi de aceea s-au grăbit să o paralizeze. Nu i-au mai dat voie să lucreze şi ne găsim într-un asemenea haos încât cu greu se va mai putea redresa ceva.
Uitaţi-vă numai la ce se petrece acum: tineretul pleacă, se duce în lume, bătrânii mor, femeile nu mai nasc, hoardele asiatice vin peste noi, chinezii umplu Bucureştiul, sate întregi plângi de mila lor, că au rămas casele goale, românilor în genere le plângi de milă, ajungând mai răi decât cerşetorii. În străinătate sunt cotaţi mai prost decât ţiganii. Aici, dacă-I pui să facă ceva nu fac nimic, dar pe unde ajung spală rufele şi mizeria din toate marile metropole ale lumii!
Cum mai poţi vorbi în acest caz de politicieni, când ei trec cu atâta uşurinţă peste aceste crime şi urgii, când copiii noştri, neamul nostru este pângărit şi asuprit, sărăcit şi silit să devină cerşetor. Mai poţi spune că suntem un neam unit, o naţiune închegată, când toţi specialiştii noştri emigrează spre Canada şi alte zări, când acolo sunt foarte buni iar acasă nu fac nimic, ci doar aleargă după un dolar şi o bucată de pâine? Când aici îşi pierd şi copilul şi casa şi familia şi viaţa lor? Unde sunt convingerile lor religioase, ca să-i lege de acest pământ?
S-a ajuns din nefericire la o descompunere înceată a neamului nostru, care va avea o consecinţă extrem de gravă peste 40-50 de ani, când s-ar putea întâmpla să nu mai vorbim în limba română, să nu mai avem unde să ne închinăm într-o biserică ortodoxă română în Moldova de astăzi sau oriunde în ţară.
E o vreme de pustiire a neamului, dar sperăm că Dumnezeu nu ne va lăsa, aÅŸa cum nu ne-a lăsat în toate vremurile grele, când Biserica noastră a fost prezentă în mijlocul poporului, când Åžtefan cel Mare, Daniil Sihastrul, Alexandru cel Bun, Mircea cel Bătrân, uniÅ£i cu toÅ£i călugării ÅŸi călugăriÅ£ele din mănăstiri păstrau tradiÅ£ia ÅŸi continuau istoria. AceÅŸtia erau ei politicieni? ÃŽnainte de toate erau creÅŸtini care ÅŸtiau să apere valorile ortodoxiei ÅŸi implicit ale neamului (…)”
(Apărut în revista “CredinÅ£a ortodoxă”, ianuarie 2001)
A consemnat Cornel Galben
32 Commentarii la “De 1 decembrie… cu amaraciune, nu cu triumfalism gaunos, de parada”
VEZI COMENTARII MAI VECHI << Pagina 2 / 2 >>