File de sfintenie romaneasca ne(re)cunoscuta (V): PARINTELE ILARION FELEA – DE LA TABORUL RUGACIUNII LA MARTURISIREA DESPRE ANTIHRIST
Preotul Ilarion Felea, teologul marturisitor
Absolvent al Academiei Teologice din Sibiu si al Facultatii de Teologie a Universitatii Bucuresti, unde isi sustine doctoratul cu teza: “Pocainta. Studiu de documentare teologica si psihologica”, profesor si rector al Academiei Teologice din Arad, misionar neintrecut prin cuvantul rostit de la amvon, Parintele Ilarion Felea este un alt mare necunoscut marturisitor al Bisericii noastre, pe care a slujit-o cu ravna prin cuvant si mai apoi cu insasi viata sa, fiind unul din cei care si-au lasat trupul de mucenic in “antimisul neamului romanesc”, Aiudul.
Vina pentru care Parintele Felea a fost condamnat la 20 de ani de temnita rea o aflam de la parintele Tudor Demian, care ne relateaza principala acuza adusa in proces: “Ai stiut ca in 1948 Biserica a fost desprinsa de Stat, si totusi ai continuat sa faci religie cu tineretul in biserica”…
In inchisoare Parintele Felea a fost, alaturi de Parintele Dumitru Staniloae, o flacara arzanda a rugaciunii, hranind pe multi patimitori cu cuvantul lui Dumnezeu cel datator de viata, slujind ori de cate ori se putea Sfanta Liturghie pentru cei aflati in intuneric si in umbra mortii.
Parintele Ioan Sabau ne-a lasat marturia plina de smerenie a Parintelui Staniloae care, cucerindu-se de evlavia si trairea Parintelui Felea, i-a spus: “Parintele Ilarion Felea m-a depasit”.
Si Insusi Domnul l-a iubit si l-a chemat la El, imbracat in slava si mantie de micenic, caci pe 18 septembrie 1961, in urma chinurilor indurate, Parintele Ilarion a urcat din Biserica luptatoare din Aiud in cea triumfatoare din ceruri. A lasat ca mostenire spirituala o adanca opera teoogica, care, in mare parte s-a publicat in ultimii ani in volumele “Spre Tabor”.
“Lacrimile spun in graiul lor tainic cat de mult iubim virtutea si cat de mult uram pacatul. Pamantul isi are izvoarele, omul lacrimile. Pentru pamant, izvoarele sunt puteri de viata si de rodire; pentru om lacrimile sunt izvoare de inviorare si inviere duhovniceasca, de ispasire si sfintire, de mangaiere si fericire cereasca.
Pacatul ne desparte de Dumnezeu si ne spurca; rugaciunea ne spala, ne sfinteste, ne deschide din nou calea spre lumina si iubirea lui Dumnezeu. Cine inainteaza in rugaciune, se apropie de Dumnezeu. In rugaciune ne apropiem de Dumnezeu si Dumnezeu de noi. Rugaciunea e scara spre cer si cheia minunata prin care se deschide raiul. Omul care sta mult timp in mijlocul florilor, se parfumeaza de mirosul lor. Asa si omul care petrece mult timp in rugaciune, isi parfumeaza sufletul cu insusirile vietii divine.
Rugaciunea umple inima de frumusete si de iubire, de pace si de bucurie, de sfintenie si de toate virtutile dumnezeiesti. De aceea, pe buna dreptate, a fost numita sarbatoarea bucuriei. Cine traieste o viata de rugaciune neincetata, de trezvie si de smerenie, poate praznui in fiecare zi si in fiecare ceas, in inima, in chip tainic, o sarbatoare de bucurie”.
(Pr. Ilarion Felea, Spre Tabor)
*
Istoricul dr. GEORGE ENACHE: Moarte cumplită, mormânt fără cruce
“Pentru că părintelui Felea nu i s-a găsit nimic, a fost acuzat că în perioada cât a fost redactorul revistei “Biserica şi şcoala” a publicat mai multe articole cu conţinut “legionar”, anticomunist şi antisovietic. În cele din urmă, prin sentinţa nr. 347/14.03.1959 a Tribunalului Militar Cluj, Ilarion Felea a fost găsit vinovat de “crimă de uneltire contra ordinii sociale” şi “crimă de activitate intensă împotriva clasei muncitoare şi mişcării revoluţionare”, fiind condamnat la 20 de ani muncă silnică pentru prima acuzaţie şi 20 de ani detenţie grea pentru a doua acuzaţie.
Închis iniţial la Gherla, în februarie 1960 a fost transferat la Aiud. Aici părintele Felea moare la 18 septembrie 1961, din cauza unui cancer galopant la colon, combinat cu insuficienţă cardio-respiratorie. Documentele medicale arată că se ştia foarte bine starea gravă de sănătate a părintelui, însă nu s-a făcut nimic. În certificatul de deces se pretinde că, în ziua morţii, când pacientul era în ultima fază, Ilarion Felea a fost supus unei operaţii de urgenţă, sucombând în timpul acesteia. Din păcate, există numeroase mărturii care arată că adesea aceste certificate erau contrafăcute, deci e foarte posibil ca operaţia să nu fi existat. Părintele Felea a fost îngropat în cimitirul deţinuţilor din Aiud, încă o victimă alături de multele care au pierit în lagărele comuniste”.
*
Preotul Ioan Bărdaş: O INMORMANTARE LA AIUD
“(…) În Aiud erau feţe înalte din alte confesiuni, dar nimeni nu avea popularitatea părintelui Staniloae, a ieromonahului Anania şi a părintelui Ilarion Felea, toţi fiind în Aiud la ora aceea.
Când moare cineva afară, vin toţi cei dragi şi-l petrec după toată rânduiala creştineasca. Pe părintele Felea l-am petrecut cu sufletele, noi, „fraţii şi rudeniile lui” de idealuri şi suferinţă. N-a fost bătrân, dar a murit pentru că nu i s-a dat asistenţă medicală, aşa „se planifica” în puşcăriile comuniste.
Oamenii, respectiv noi deţinuţii, am urmărit mersul bolnavului până a închis ochii. Aflând vestea mutării sale la Domnul, am stat de veghe două seri, până l-au dus la groapă la Trei plopi, cimitirul deţinuţilor politici. A doua seară, au şi dat alarma cei de jos de lângă morgă, unde era mortul: «Acum îl duce la groapă pe părintele Felea!». Într-adevăr, se auzea o căruţă, o droşcă braşoveană, trasă de un cal, cu doi gardieni pe capră, ducând sicriul. Erau trei porţi până la poarta principală şi în liniştea nopţii se auzea mersul carului. Noi stăteam sub pătură, era după ora 10:00, ora stingerii, nu ne mişcam. Acum începea prohodul. Toţi cei 5.000 de prizonieri politici din Aiud, asistaţi de cei 400 de preoţi ortodocşi, se rugau după rânduială: «Cu sfinţii odihneşte, Doamne, sufletul adormitului robului tău, Ilarion preotul, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viaţă fără de sfârşit». Acestea le rosteau toţi, chiar dacă în celulă nu era preot: dacă era preot se făcea o rânduială mai dezvoltată, tot sub pătură.
Cei de jos ne comunicau că s-a ajuns la poarta principală, unde se petrecea scena cea mai sinistră: venea ofiţerul de serviciu cu o bară ascuţită de fier şi o înfigea în inima mortului, să se convingă «stăpânirea» de moartea omului. Ce scenă sinistră şi lugubră, demnă de Evul Mediu, şi ea se petrecea în Evul Modern, în era comunistă! Carul funebru se ducea la Trei plopi, la cap i se punea un stâlp de lemn, pe care se bătea o tinichea cu numărul matricol din dosarul deţinutului. După codurile comuniste, atâta mai rămânea din viaţa omului. Când se încheia prohodul cu cuvântul Amin, se mai auzeau morsele la perete şi la calorifer: «Dumnezeu să-l ierte, în veci să fie pomenirea lui!»”.
(“O înmormântare la Aiud”, din volumul “Din temniţe spre sinaxare”, Ed. Egumeniţa 2008).
(surse:
“Fericiti cei prigoniti – martiri ai temnitelor romanesti”, Editura Bonifaciu, 2008
Dr. George Enache in Ziarul Lumina: De la Arad, prin Aiud, spre veşnicie
Daniela Cirlea-Sontica in “Jurnalul national“: Petrecut cu Morse si rugaciuni sub patura)
***
Parintele Ilarion Felea:
CINE ESTE ANTIHRIST?
“Cine sunt antihristii, cine este Antihrist si ce este lucrarea antihristica, taina faradelegii care se lucreaza in lume inainte de aratarea lui Antihrist?
Antihristii, despre care aminteste mai intai Sfantul Evanghelist Ioan, sunt fortele anticrestine si uneltele raului; sunt contrarii lui Dumnezeu, potrivnicii Tatalui, Fiului si Duhului Sfant; sunt prigonitorii crestinilor, ateii – oamenii lui Antihrist si dusmanii lui Hristos, vrajmasii neimpacati ai Crucii, ai Evangheliei si ai Bisericii.
De aceea, in istoria Bisericii toti prigonitorii crestinilor si toti marii vrajmasi ai Bisericii au fost numiti antihristi. Asa au fost numiti Irod si Nero, Diocletian, Iulian Apostatul si Mahomed, toti imparatii, sultanii, regii si tiranii sangerosi care au prigonit pe crestini.
Tot in grupul antihristilor, Sfantul Ioan Evanghelistul numara si ereticii, „care dintre noi au iesit” (1 In. 2:19), „duhurile inselatoare” (1 Tim.4:1), razvratitii care ataca unitatea de credinta a Bisericii, proorocii si apostolii mincinosi, pseudo-hristosii, pseudo-proorocii si pseudo-apostolii. Asa au fost numiti Simon Magul, Cerint si Nicolae din vremea apostolilor, din Asia si Macedonia, Nestorie si altii pana in ziua de astazi.
Acestia sunt antihristii: toate acele persoane razvratite, potrivnice, dusmane lui Hristos, fie ca sunt stapanitori care prigonesc pe crestini, fie ca sunt eretici care ataca invatatura cea dreapta a crestinilor. Si mii si altii pun piedici crestinismului, si unii si altii sustin lupta impotriva fiilor lui Dumnezeu; si unii si altii reprezinta duhul lui antihrist, puterea intunericului si a raului care se razvrateste impotriva luminii, a binelui si adevarului. Toti acestia sunt slugile si premergatorii lui Antihrist.
Dupa invatatura crestina, Antihrist este o persoana istorica, o unealta a Satanei, o fiinta demonica, un Mesia fals, un tiran care se va socoti si numi pe sine Dumnezeu. Unii spun ca Antihrist ar fi mesia iudeilor (el insusi iudeu). De aceea, el va aparea
«in templul din Ierusalim si de acolo va determina lepadarea de credinta, apostazia, celor ce nu au primit iubirea adevarului, ca sa se mantuiasca»(2 Tes. 2:10).
Iisus Hristos numeste pe Antihrist «uraciunea pustiirii»(Mt. 24:15, cf Dan. 9: 27). Apostolul Pavel il numeste pe Antihrist
«omul faradelegii, fiul pierzarii, potrivnicul care se inalta mai presus de tot ce este Dumnezeu sau e facut pentru inchinare, asa incat sa se aseze el in Biserica lui Dumnezeu si pe sine sa se dea drept Dumnezeu» (2 Tes. 2:3-4).
«In zilele cele de apoi – spune „Invatatura celor 12 apostoli” (cap. 16) – se vor inmulti apostolii mincinosi si amagitorii si se vor preface oile in lupi, si dragostea in ura.Caci sporind nelegiuirea se vor uri unii pe altii si se vor prigoni si se vor trada si atunci se va arata amagitorul lumii (Antihrist) ca si cum ar fi Fiul lui Dumnezeu».
Dupa Sfintii Parinti, Ioan Gura de Aur, Efrem Sirul, Ippolit, Ioan Damaschin si altii, Antihrist se va naste dintr-o femeie desfranata, spurcata, va creste in ascuns, va lua stapanirea cu puterea satanei prin inselare, prin minciuni si minuni false si va prigoni Biserica trei ani si jumatate, cat a tinut si lucrarea Mantuitorului. In cifre biblice lucrarea lui Antihrist va tine 42 de luni sau 1260 de zile, care ne dau acelasi timp: trei ani si jumatate (cf. Dan. 7:25; Apoc. 11:2; 12:14; 13:5). In Apocalipsa, Antihrist este numit cand fiara, cand balaur, cand Babilon (cap. 11-20). Numarul lui, numar de om, este 666 (Apoc. 13:18). Ce insemneaza acest numar, nimeni nu poate preciza. Incercari de lamurire s-au facut nenumarate dar asupra lui nu s-a putut spune ultimul cuvant. Avand in vedere ca textele Apocalipsei sunt cele mai greu de talcuit, Biserica nu stie si nu spune mai mult decat stiu si spun apostolii Ioan si Pavel si de aceea nu a dat in lamurirea lor nicio hotarare. Le lasa si le pastreaza pe toate sub un acoperamant de taina.
Opera lui Antihrist va fi persecutia, inselarea si apostazia cea mai mare. Mana lui va semana neghina in grau, va picura venin in miere. Stiinta lui va fi minciuna, forta lui va fi tirania; in loc de prieteni va avea robi; in loc sa fie pastor va fi un stapan crud care va slavi diavolii, va persecuta sfintii si va profana Biserica.
Cei ce vor crede in minciunile lui si se vor inchina fiarei, deci lui Antihrist, vor primi semnul ei pe frunte sau pe mana (Apoc. 14: 9). Pentru crestini exista pecetea lui Hristos, sigiliul darului Duhului Sfant in semnul crucii; pentru inchinatorii lui Antihrist inca va fi un semn care numai atunci se va cunoaste. Ceea ce putem sti este ca in lupta cu Antihrist, Mielul va iesi biruitor. Iisus Hristos Domnul va nimici pe Antihrist cu duhul gurii Sale si il va pierde cu aratarea venirii Sale (2 Tes. 2: 8). Aratarea lui Antihrist si lucrarea lui va premerge venirii a doua a Mantuitorului. „Vine Antihrist, vine si Hristos dupa el” (Sf. Ciprian). Aratarea lui Hristos va fi caderea si moartea lui Antihrist, ultima moarte, dupa care va urma invierea mortilor. Biruinta va fi a lui Hristos. Binele si Adevarul vor infrunta si vor invinge puterea raului si a intunericului.
Acestea sunt pe scurt raspunsurile invataturii crestine, ale Dogmaticei Ortodoxe despre Antihrist, despre antihristi si despre lucrarea antihristica, iubiti si binecuvantati crestini. Istoria intreaga nu este altceva decat o infruntare si o lupta a binelui cu raul, a pacatului pustiitor cu virtutea mantuitoare, a luminii cu intunericul, a adevarului cu minciuna, a vietii cu moartea, a lui Hristos cu slugile lui Antihrist. Exista in lume un spirit care neaga, un duh rau care se impotriveste lui Dumnezeu, „o uraciune a pustiirii” (Mt. 24:15), „o taina a faradelegii” (2 Tes. 2:7) care lucreaza intre oameni cu puterea satanei. Aceasta e lucrarea antihristica, amagitoare, inselatoare, mincinoasa; e lucrarea antihristilor, satanica, distrugatoare, infernala. Ea tine pana la sfarsitul veacurilor, pana la venirea a doua. Acum, puterea si lucrarea aceasta e legata, e „oprita” de puterea si lucrarea Bisericii lui Hristos, de puterea si de lucrarea harului Duhului Sfant.
La sfarsitul veacurilor puterea antihristica se va dezlantui cu toata salbaticia ei prin aratarea lui Antihrist, pentru a fi nimicita cu totul. In ciocnirea cea din urma, binele va infrange raul, Hristos va nimici pe Antihrist, – cel din urma prigonitor al crestinilor si cel mai mare dusman al lui Iisus Hristos, – si astfel se va implini voia lui Dumnezeu care este mantuirea si fericirea vesnica a lumii intregi, in si prin Iisus Hristos Domnul si Mantuitorul nostru.
Acestea stiindu-le despre antihristi si despre Antihrist, despre aratarea si lucrarea lor potrivnica Evangheliei si Bisericii lui Hristos, dusmana crestinilor si sfintilor, sa ne intarim si mai mult credinta in Dumnezeu, viata in Hristos, dragostea fata de Evanghelia si Biserica Lui, precum si privegherea in rugaciune si rabdarea in suferinte. Antihristii sunt mai slabi, crestinii sunt mai tari. Dupa cum Hristos va birui pe Antihrist, asa si crestinii vor birui pe antihristi. Puterea adevarului crestin este neinvinsa. Biruitorii fiarei si invataceii Mielului vor primi nume noi inscrise in cartea vietii si haine albe in templul cerului (cf. Apoc. 2-3). Si se vor bucura cu Dumnezeu, in vecii vecilor. Amin”.
(Preot Ilarion V. Felea, Spre Tabor, Vol. IV: Desavarsirea, Editura Crigarux)
Alte referinte:
- Cartea parintelui Ilarion Felea: Ereticii si ratacirile lor doctrinare
- Ilarion Felea: Binecuvantarea casatoriei
- Ilarion Felea: Religia e oxigenul familiei. Fără religie, familia tânjeşte şi moare
- Ilarion Felea: Minunea Invierii
- PROFIL DE SFÂNT CONTEMPORAN- ILARION FELEA (1903-1961)
Legaturi:
- DUMINICA SFINTILOR ROMANI. File de sfintenie romaneasca ne(re)cunoscuta (I): ucenicii sfinti ai Sfantului Inchisorilor: Gheorghe Nitescu si Gheorghe Jimboiu
- DUMINICA SFINTILOR ROMANI. File de sfintenie romaneasca ne(re)cunoscuta (II): DUMITRU UŢĂ, MARIN NAIDIM
- File de sfintenie romaneasca ne(re)cunoscuta (III): PARINTELE DIMITRIE BEJAN – IZVOR DE LUMINA PENTRU NOI, CEI CE ZACEM IN INTUNERIC (Video)
- File de sfintenie romaneasca ne(re)cunoscuta (IV): PARINTELE MARTIR STEFAN MARCU
***
- FERICITUL CUVIOS SI MARTIR DANIIL (SANDU TUDOR) – biruinta slabiciunii si tragismul indumnezeirii
- Parintele Calciu despre “dorul” de Aiud, rugaciunea din inchisoare si despre Pitesti
- POMENIREA PARINTELUI NICOLAE STEINHARDT, PATIMITORUL FERICIT CA A URMAT LUI HRISTOS PE GOLGOTA
- Parintele Gherasim Iscu –Sfantul inchisorilor care a murit in noaptea de Craciun, impreuna cu tortionarul sau pocait
- Parintele Marcu de la Sihastria – 11 ani de la trecerea la viata cea vesnica (28 februarie)
- Pomenirea unui preot martir, icoana de slujire desavarsita: PR. CONSTANTIN SARBU
- Pomenirea Fericitului marturisitor Ilie Lacatusu: “Cu adevarat avea darul smereniei”
- NUMAI CEL CARE VA AVEA INIMA BUNA VA REZISTA
- Pilda de pateric din inchisoarea de la Targsor: SE POATE SA DANTUIESTI PE SUFERINTA TA?
***
Alte cuvinte de invatatura si profetii despre Antihrist:
- PARINTELE DIONISIE IGNAT DESPRE VREMURILE DIN URMA SI ANTIHRIST (III): “Sa facem rabdare si sa ne pregatim, mai cu seama noi, poporul român!”
- Cuvinte de mare gravitate pentru vremurile de acum de la PARINTELE IUSTIN PARVU
- Ioan Ianolide – DETINUTUL-PROFET
- Parintele Sofian Boghiu despre sfarsitul lumii, Antihrist si masonerie
- DESPRE EPOCA LUI ANTIHRIST SI REVENIREA PROROCULUI ILIE, CA „AL DOILEA INAINTEMERGATOR AL VENIRII LUI HRISTOS”
- “Mi-e frica, Parinte, tare n-as vrea sa ajung vremurile acelea! Ce sa fac?”
- Sf. Lavrentie de Cernigov: “Vor fi multi surzi si multi orbi…” (proorocii despre vremurile din urma)
- “Sa nu ne ingaduim naivitatea, sa nu dormim in opinci”. CLARIFICARI SI AVERTISMENTE NECESARE PRIVIND PROFETIILE SI FALSELE PROFETII APOCALIPTICE
- APUSUL LIBERTATII pe viu. De ce nu credem, de ce nu vrem sa stim?
- Ce vremuri traim si cum sa le infruntam? – Parintele Rafail ne raspunde
- Cuv. Paisie Aghioritul despre semnele timpului, Antihrist si pecetea 666
- Parintele Cleopa: DA, NOI SUNTEM CEI DE PE URMA!
- Sfantul Ignatie Briancianinov ne invata sa deosebim semnele si minunile lui Hristos de cele ale Antihristului
- CUVANT DESPRE ANTIHRIST al Sfantului Ioan Damaschin
- Sfantul Efrem Sirul despre inselaciunea perversa si insidioasa a Antihristului si despre durerile cele din urma
- SF. IOAN MAXIMOVICI: “Va fi o apostazie generala si, pe deasupra, multi episcopi vor trada credinta”
- Sf. Chiril al Ierusalimului: “Daca între apostoli a fost vânzare, te mai miri daca între episcopi este ura de frati?”
- IPS Averchie, mentorul Cuviosului Seraphim Rose despre MAREA APOSTAZIE
- “Cand oceanul raului va inunda intreaga lume, atunci va veni sfarsitul lumii”
- Iubirea de avutii si multa grija ne pregatesc sa-l primim pe antihrist – Profetiile Sf. Nil Athonitul
- UN PETEC DIN CERUL INIMII AVVEI SELAFIIL SIBERIANUL: “Avem nevoie de cat mai multa rugaciune!”
- Nasterea unui sfant in imparatia vesnica: Fericitul Batran Selafiil din Siberia. “SUNT VREMURI DE MARTURISIRE. SA NU PRIMITI SA FITI AI ALTCUIVA!”
- Epistola unui sfant contemporan: “PREGATITI-VA, DRAGII BUNELULUI, PREGATITI-VA…”
- Din scrisorile Staretului Selafiil din Tomsk (Siberia): “CUM NE VOM MANTUI NOI?”
- SCRISORI INEDITE SI PROOROCESTI (catre Parintele Selafiil!) ALE SFANTULUI IERARH LUCA AL CRIMEEI:“Cand Biserica nu va mai fi prigonita se vor pregati toate pentru imparatia antihristului”
- “VEDEŢI SĂ NU FIŢI AMĂGIŢI!” – Parintele Seraphim Rose ne arata de ce e nevoie sa cercetam semnele vremurilor
- Cuv. Seraphim Rose: ESTE MAI TARZIU DECAT CREDEM. VA MAI SUPRAVIETUI CREDINTA NOASTRA?
- “DOMNUL NU-I LASA PE AI SAI” – Viata si harismele unui proroc al veacului XX: SFANTUL CUVIOS KUKSA DE ODESSA
- Din profetiile mai putin cunoscute ale sfintilor (I) – “Vor veni vremuri cand ortodocsii vor fi invrajbiti intre ei…”
- Din profetiile mai putin cunoscute ale sfintilor (II): “Noi alegem crucea!”
- Sf. Nectarie de la Optina despre chipul Bisericii de la sfarsitul veacurilor
- Sf. Varsanufie de la Optina: “Azi este foarte usor sa cazi de la Hristos…”
- Fericit cel ce citeste cuvintele cartii acesteia…
- Sfantul Serafim de Viriţa: “Banii si inselaciunile lumii vor pierde mai multe suflete decat prigoana ateista!” (proorocii despre sfarsitul lumii)
- Viziunile Staretului rus Antonie (I)
- A doua viziune a Staretului Antonie. Invataturi
- Parintele Proclu: “Anii durerilor au inceput”
- CUVIOSUL SELAFIIL CEL ORB: “O să înceapă mare învălmăşeală în Biserică”
- PREOTUL MARTURISITOR CONSTANTIN SARBU: “Cat mai aveti preoti, cercetati-i si impartasiti-va!”
- Proorociile schimonahiei Nila:“Mai intai de toate, rugaciunea!”
Aiudul iar ne’arată
Şi’acum şi totdeauna
Cum Adevărul sacru
A biruit minciuna,
Cum viaţa ortodoxă
A fost nevinovată,
Cum dragostea ei sfântă
Nu cade niciodată,
Cum forţele minciunii
Ucid fără folos,
Luptându-se cu cerul
-Din inimi- cu Hristos,
Cum nu pot stinge duhul
Cu moarte’nfricoşată,
Cum Adevărul vieţii
Nu cade niciodată.
Minciuna comunistă,
-Slăvită- a apus,
Zdrobită de’Adevărul
Martiric în Iisus.
Că’n El dau mărturie
Martirii totdeauna
Şi-n El ortodoxia
Va nimici minciuna.
În El şi noi, – urmându-i –
Vom dovedi credinţă,
Zidindu-ne lăuntru
În sfânta pocăinţă.
Vom dobândi lumina
Şi toată vrednicia
Ce ne-o oferă Domnul,
TRĂIND otrtodoxia,
Spre-a ne întoarce iarăşi
La cinste şi dreptate,
Spre’a ne spăla lăuntru
De grelele păcate.
Să ne cinstim martirii
Trăind ortodoxia
Ce poate să salveze
Printrânsa ROMÂNIA.
Să ne’asumăm calvarul
Ce ispăşeşte vina,
Prin lipsuri şi’umilinţe
Ce ne re’aduc lumina.
Să ne cinstim martirii
Că-n preţul jertfei lor
Primit-am libertate
Şi har mântuitor.
Cuv. Paisie spune a: “Respectul este parfumul , iar EVLAVIA este tamaia.Pentru mine EVLAVIA este cea mai mare virtute, pentru ca cel evlavios atrage harul lui Dumnezeu,se face primitor al harului si ,fireste, harul lui Dumnezeu ramane cu el.”
Asadar, sa avem EVLAVIE la toti Sfintii Marturisitori ce ii avem!!!
Chiar daca nu a fost canonizat pr.Felea este un sfant.Am discutat cu oameni care l-au cunoscut din Arad si ne-au relatat sfintenia acestui preot.Ajuta vaduvele,oamenii nevoiasi,tinea predici minunate la catedrala din Arad si toata intelectualitatea era prezenta.Cand a ctitorit o biserica s-a dus la un baron sa-i ceara loc dar acela a zis ca ai da loc dar sa scrie numele lui pe biserica,atunci pr.Felea a spus ca,capul bisericii este Hristos si ca nu scrie numele nimanui pe ea.Avea demnitate si credinta vie.In fiecare duminica seara tinea cu oamenii scoala duminicala unde talcuia evanghelia .
Stau si ma gandesc cat de multi sfinti romani necunoscuti au existat in toate timpurile, cat de multi sfinti romani sunt cunoscuti dar au fost dati uitarii, si cati sfinti romani sunt cunoscuti, dar pe care nu-i pretuim cat se cuvine.
Este foarte bine ca ne faceti cunoscute viata si nevointele lor, si ca ne reamintiti de faptul ca au existat, si au facut atat de multe lucruri minunate.
FRATILOR INTRU HRISTOS! Inca stam si ne intrebam daca sfintii patimitori in temnitele comuniste merita atentie si cinstire din partea noastra? Nu suntem siguri? Sau ni se pare facultativ? Va intreb,daca sfintii de dinaintea lor,care ar fi luat tot asa lucrurile,in usor,ce s-ar fi ales de noi ca popor,ca neam?Si ma refer la sfinti precum-SF.AP.ANDREI-OCROTITORUL ROMANIEI,SIHASTRII SI PUSTNICII,MARTIRII SI MUCENICII(ZOTIC,ATAL SI FILIP DE LA NICULITEL;MONTANUS SI MAXIMA;IRINEU DE SIRMIUM.NICETA DE REMESIANA,EPICTET SI ASTION)CUVIOSII-(NICODIM CEL SFINTIT DE LA TISMANA,SAVA DE LA BUZAU,PAHOMIE DE LA GLEDIN,TEODORA DE LA SIHLA,IOAN CEL NOU DE LA SUCEAVA,IOSIF CEL NOU DE LA PARTOS,VARLAAM SI DOSOFTEI AL MOLDOVEI,STEFAN CEL MARE SI SFANT,NEAGOE BASARAB,SF MARTIRI BRANCOVENI,VOIEVOZII SI IERARHII,MARTURISITORII,cei ce s-au luptat pana la sange pentru biserica lui HRISTOS…si iata,acesti noi marturisitori-ARSENIE BOCA,DUMITRU STANILOAE,ILARION FELEA,VALERIU GAFENCU,SOFIAN BOGHIU,ARSENIE PAPACIOC,IUSTIN PARVU,CUVIOSII SI IERARHII-OARE NU MERITA O SFANTA BISERICA INCHINATA LOR? UN VESMANT FRUMOS CU CARE SA IMBRACAM SFINTELE LOR MOASTE? UN ACATIST DE MULTUMIRE PENTRU TOT CE AU FACUT PENTRU NOI? SAU CONSIDERAM CA NU AU FACUT DESTUL? AR TREBUI SA NE FIE RUSINE CA II TINEM ASA,CUM SE VEDE IN POZA DE MAI SUS,EXPUSI CA INTR-UN MUZEU! SUNTEM DATORI SA II CINSTIM CU EVLAVIA NOASTRA SI SA LUPTAM PENTRU EI SI CU EI CA DREAPTA NOASTRA CREDINTA ORTODOXA SA NU SE PIARDA CI SA DAINUIE IN VECII VECILOR.AMIN.