IPS TEOFAN marturisind despre necesitatea apararii credintei si de catre mireni
Fii credincios până la moarte şi vei avea cununa vieţii… – gand al IPS Teofan la Duminica Ortodoxiei
Sursa: Cidade de Deus
În toată clipa şi în tot locul, creştinul dreptslăvitor este chemat să conştientizeze apartenenţa sa la Biserica lui Hristos. Duminica Ortodoxiei este ziua în care această conştiinţă trebuie manifestată într-un mod mai evident.
Împărtăşindu-se de harul Sfântului Duh prin Taina Sfântului Botez, creştinul a mărturisit, personal sau prin intermediul naşilor, unirea cu Hristos şi lepădarea de puterile întunericului. Duminica Ortodoxiei este ziua în care această mărturisire trebuie actualizată, înnoită, întărită. Acest lucru este necesar datorită ispitirilor la care creştinul este supus în permanenţă, ispitiri ce vin de la lume, de la trup şi de la diavol.
În prima duminică a Postului Mare, creştinii ortodocşi sunt chemaţi să înţeleagă că Biserica din care fac parte este corabia mânturii, bântuită de multe valuri şi furtuni. Puterile întunericului, manifestate în foarte multe feluri, nu îngăduie nici o clipă de răgaz, nici un moment de cer totalmente senin.
În orice zi a anului, dar mai ales în Duminica Ortodoxiei, Biserica îşi sensibilizează fiii şi fiicele pentru o participa la strădania apărării credinţei. În general, această luptă este lăsată în sarcina clerului, ierarhi sau preoţi. Aceştia nu pot să-şi împlinească în mod adecvat datoria decât înconjuraţi, aşa cum se cuvine, de membrii preoţiei universale, creştinii mireni, bărbaţi şi femei.
În Duminica Ortodoxiei, creştinii sunt chemaţi, aşadar, să înţeleagă, mai bine zis să participe la lumea harului prezentă în Biserica lui Hristos, dreptslăvitoare. Taina icoanei, sfinţenia moaştelor, prezenţa sfinţilor, îndumnezeirea prin Liturghie, jertfa rugăciunii, iubirea de vrăjmaşi, mărturisirea fără teamă a adevărului sunt tot atâtea căi de participare la lumea harului din Biserică.
Cunoaşterea adevărului de credinţă, trăirea lui cu intensitate permanent înnoită şi mărturisirea lui către lume constituie o altă componentă a chemării Bisericii în Duminica Ortodoxiei. Este, îndeobşte, ştiut că nu toţi cei botezaţi în Biserica Ortodoxă au o cunoaştere adecvată a învăţăturii de credinţă. Dintre aceştia, puţini sunt cei care trăiesc plenar credinţa şi sunt şi mai puţini cei care o propovăduiesc.
Duminica Ortodoxiei este ziua în care datoria de a cunoaşte elementele esenţiale ale învăţăturii de credinţă se impune cu necesitate pentru tot creştinul ortodox. Este ziua în care trebuie subliniată necesitatea transformării vieţii personale şi comunitare cu adevărul de credinţă. Este ziua în care creştinul ortodox este chemat să înţeleagă că adevărul de credinţă, odată cunoscut şi trăit, trebuie mărturisit celor de aproape şi celor din depărtări. Apartenenţa la Biserica Ortodoxă este, aşadar, o mare cinste, un privilegiu, o binecuvântare. Această şansă include şi o mare răspundere. Este răspunsul pe care fiecare creştin ortodox îl va da la înfricoşătoarea judecată. Acest răspuns implică credincioşie fără compromis faţă de taina Bisericii dreptslăvitoare. Implică, de asemenea, înţelegere, deschidere şi, mai ales, dragoste faţă de cel care nu este, sau nu este încă, părtaş al aceleiaşi credinţe. Credincioşia totală faţă de Adevărul Bisericii drepslăvitoare şi capacitatea de a iubi fără limite pe fiecare fiinţă umană constituie crucea creştinului ortodox care are drept răsplată cununa vieţii. Este un lucru greu, imposibil pentru plăpânda fiinţă numită creştin ortodox. Însă, să nu uităm, după cuvântul Apostolului, pot totul în Hristos Cel care mă întăreşte (Flp. 4, 13).
Legaturi:
- “Am ajuns din nou in timpurile cand Credinta noastra scumpa ne va costa!”
- CUVINTE ACTUALE PENTRU DUMINICA ORTODOXIEI
*
- Pastorala de Nasterea Domnului a IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei: HRISTOS – SINGURA NADEJDE SI SINGURUL SENS. URMA-VOM SI NOI STEAUA LUI?
- IPS TEOFAN IMPLINESTE ASTAZI 50 DE ANI. Ii suntem alaturi cu inimile si ii dorim Vladicai ca Domnul sa-i adauge la smerenie si evlavie si ceva mai mult curaj!
- Doar IPS Teofan mai are “o mana calda” pentru parintele Mina Dobzeu
- IPS Teofan vorbind despre unitate, pasapoarte biometrice, coduri si Basarabia la Petru Voda
- Î.P.S. Teofan despre hotărârea sinodală din 9 iulie 2008
- Denia din Joia Mare, IPS Teofan
- IPS Teofan – Mitropolitul Moldovei si Bucovinei: “Iata sunt gata să te slujesc, obste sfanta…”
Doneaza pentru filmul "Scrum"
Sa-i dea Dumnezeu putere marturisitoare pana la sfarsit! Sa nu uite niciodata ceea ce a invatat de la Pr. Justin, intarindu-i ceea ce stia de la Sfintii Parinti si din Sfanta Scriptura!
Implică, de asemenea, înţelegere, deschidere şi, mai ales, dragoste faţă de cel care nu este, sau nu este încă, părtaş al aceleiaşi credinţe.
Oare la ce fel de deschidere se refera? De brate?
Ce ne place sa carcotim si sa cautam noduri in papura… Deh, daca Vladica e bun si ingaduitor…
Credem ca se refera tocmai deschiderea iubirii adevarate care aduce pe cei rataciti la ortodoxie, marturisind ca Una este Biserica adevarata si aceea este ORTODOXIA (prima parte a cuvantului), dar cautand cu sinceritate mantuirea tuturor. Se refera la ceea ce spunea Sfantul Siluan Athonitul, in duhul intregii Traditii:
http://www.cuvantul-ortodox.ro/2009/09/24/sfantul-siluan-si-marturisirea-intru-iubire-a-credintei-in-fata-eterodocsilor/
Am auzit cuvinte frumoase despre IPS Teofan. Sufletul mi se bucură câd îi aud vocea pătrunsă de duhul rugăciunii.In câte imagini l-am văzut, apare în veşminte lipsite de lucirea firului auriu,care pentru mine este o bucurie.Acest cuvât al sfinţiei sale, ascunde o chemare mult mai vie şi mai adâncă de cât se vede la prima vedere. Sufletul meu îl simte ca pe un părinte ce-şi cheamă copii în ajutor, pentru că are nevoie de dragostea, de sprijinul şi de iubirea şi rugăciunile lor.Voi fi cu nevrednica mea rugăciune totdeauna alături de înaltpreasfinţia sa şi de toţi bunii şi dragii noştrii păstori cu inimă ortodoxă.
Aşa şi “Prea Fericitul” a rostit o predică foarte frumoasă. Asta nu înseamnă nimic.
Într-adevăr, e prea îngăduitor. N-a schimbat pe nimeni din administraţie. De exemplu Pr. Mihail Ciocan, devotat lu` “Prea Fericitu`”, încă este acolo şi încă face să dispară dosarele candidaţilor la diaconie/preoţie, care nu îi “oferă” o mică atenţie. Eu cam de 6 luni aştept să-mi apară un dosar în care aveam şi un act important…
@ Cineva:
Nu e vorba ca e “frumoasa”. La PF n-aveti sa gasiti indemnul ca mirenii sa apere Ortodoxia. In rest, nimeni nu neaga anumite slabiciuni, dar e usor sa judeci, si greu sa fii in locul unui episcop aflat sub presiune si hartuit din toate partile. Din pacate, cam in orice episcopie, exista ‘consilieri’ mult mai puternici decat episcopul si cu proptele foarte serioase care tin de alte organizatii si care fac legea acolo. Daca am cunoaste structurile pur MAFIOTICE care impanzesc toate structurile Bisericii, poate am gandi putin altfel si ne-am repezi mai putin sa ridicam piatra.
pentru cei care se indoiesc de onestitatea mitropolitului, in special atitudinea fata de ecumenisti, ascultati aceasta conferinta a dansului; spunea cineva intr-un comentariu la adresa lui ca spera sa fie la inaltimea asteparilor noastre. Eu cred ca poate ar trebuie sa punem problema si altfel, si anume ca noi nu suntem la inaltimea lui, si ca nu facem nimic sa meritam arhierei ca el. Sa ne rugam pentru el!! http://www.ortodoxmedia.com/inregistrare/219/Sf-Nicodim-si-actualitatea-mesajului-acestuia-pentru-lumea-de-azi