MAI AVEM URECHI DE AUZIT PLANSUL, RUGACIUNEA SI STRIGATUL DUREROS AL SFANTULUI SILUAN PENTRU NOI? “Cad in genunchi inaintea voastra si va rog cu lacrimi… O, fratii mei din tot pamantul, caiti-va pana cand mai e vreme!”

26-09-2017 Sublinieri

“Slava Domnului ca ne-a dat pocainta, iar prin pocainta noi toti ne mantuim, fara exceptie. Nu se mantuiesc nu­mai cei ce nu vor sa se pocaiasca, si in aceasta vad deznadejdea lor si plang mult, fiindu-mi mila de ei…”

(icoana de Gabriel Toma Chituc)

SFANTUL SILUAN ATHONITUL

Despre voia lui Dumnezeu si libertate (II)

[fragment]

Toti ne chinuim pe pamant si cautam libertatea, dar putini sunt cei ce stiu in ce anume sta libertatea si unde se gaseste ea.

Si eu doresc libertatea si o caut zi si noapte. Am inteles ca ea este la Dumnezeu si e data de Dumnezeu inimilor smerite care s-au pocait si si-au taiat voia proprie inaintea Lui. Celor ce se pocaiesc Domnul le da pacea Lui si liber­tatea de a-L iubi. Si nu e nimic mai bun pe lume decat a iubi pe Dumnezeu si pe aproapele. In aceasta isi gaseste sufletul odihna si bucuria.

Noroade ale pamantului, cad in genunchi inaintea voas­tra si va rog cu lacrimi: „Veniti la Hristos! Eu cunosc iubi­rea Lui pentru voi. O cunosc si de aceea strig intregului pa­mant. Daca nu cunosti ceva, cum vei vorbi despre aceasta?”

Vei intreba, poate: „Dar cum putem cunoaste pe Dum­nezeu?Eu, insa, spun ca vedem pe Domnul prin Duhul Sfant. Si tu, daca te smeresti, atunci si tie Duhul Sfant iti va arata pe Domnul nostru; si atunci si tu vei voi sa strigi despre El intregului pamant.

Sunt batran si astept moartea, si scriu adevarul din dragoste pentru norod, pentru care se intristeaza sufletul meu. Daca as putea ajuta fie si numai un singur suflet sa se mantuiasca, si pentru aceasta voi multumi lui Dumne­zeu, dar inima mea sufera pentru intreaga lume si ma rog si vars lacrimi pentru intreaga lume, ca toti sa se pocaiasca si sa cunoasca pe Dumnezeu si sa traiasca in iubire si sa se desfete de libertate in Dumnezeu.

Voi, toti oamenii de pe pamant, rugati-va si plangeti pentru pacatele voastre, ca Domnul sa vi le ierte. Unde este iertarea pacatelor, acolo e si o constiinta libera si iubi­re, chiar daca una mica.

*

Domnul nu vrea moartea pacatosului [Iz 18, 32], iar celui ce se pocaieste ii da in dar harul Duhului Sfant. El da sufletului pacea si libertatea de a fi cu mintea si inima in Dumnezeu. Cand Duhul Sfant ne iarta pacatele, atunci su­fletul primeste libertatea de a se ruga lui Dumnezeu cu mintea curata; atunci el vede liber pe Dumnezeu si rama­ne intru El in odihna si bucurie. Aceasta e adevarata liber­tate. Dar fara Dumnezeu nu poate fi libertate, pentru ca vrajmasii tulbura sufletul prin gandurile cele rele.

*

Voi spune adevarul in fata lumii intregi: sunt un tica­los inaintea lui Dumnezeu si as fi deznadajduit de mantui­rea mea daca Dumnezeu nu mi-ar fi dat harul Sfantului Sau Duh. Si Duhul Sfant m-a invatat si de aceea scriu de­spre Dumnezeu fara osteneala, pentru ca El ma atrage sa scriu.

Mi-e mila si plang si suspin pentru oameni. Multi gan­desc: „Am facut multe pacate: am ucis, am zburdat, am siluit, am defaimat, am desfranat si am facut multe alte lucruri”, si de rusine nu vin la pocainta. Dar ei uita ca ina­intea lui Dumnezeu toate pacatele lor sunt ca o picatura de apa in mare.

O, fratii mei din tot pamantul, caiti-va pana cand mai e vreme! Dumnezeu asteapta cu milostivire pocainta noas­tra. Si tot cerul, toti sfintii asteapta aceasta pocainta. Asa cum Dumnezeu este iubire [1 In 4, 8], asa si Duhul Sfant in sfinti e iubire. Cere iertare, si Dumnezeu te va ierta. Si cand vei primi iertarea pacatelor, atunci in sufletul tau va fi bucurie si veselie, si harul Duhului Sfant va intra in su­fletul tau si vei zice: „Iata adevarata libertate; ea este in Dumnezeu si de la Dumnezeu”.

*

Harul lui Dumnezeu nu desfiinteaza libertatea, ci o ajuta numai sa implineasca poruncile lui Dumnezeu. Adam era in har, dar voia lui nu era desfiintata. La fel si ingerii ra­man in Duhul Sfant, dar voia lor libera nu este desfiintata.

*

Multi oameni nu cunosc calea mantuirii, ratacesc in intuneric si nu vad Lumina Adevarului. Dar El a fost, este si va fi, si pe toti ii cheama cu milostivire la Sine: Veniti la Mine toti cei osteniti si impovarati, cunoasteti-Ma si Eu va voi da odihna si libertatea”.

Iata adevarata libertate: cand suntem in Dumnezeu. Inainte insa nu stiam aceasta. Pana la douazeci si sapte de ani credeam numai ca Dumnezeu exista, dar nu-L cunos­team, dar de cand sufletul meu L-a cunoscut prin Duhul Sfant, el se topeste de dogoarea doririi Lui; si acum cu inima fierbinte il caut ziua si noaptea.

Domnul vrea ca noi sa ne iubim unii pe altii; in aceasta sta libertatea: in iubirea de Dumnezeu si de aproapele. In aceasta e si libertatea si egalitatea. In rangurile paman­testi nu poate fi egalitate, dar acest lucru nu conteaza pen­tru suflet. Nu se poate ca fiecare sa fie imparat sau print; nu se poate ca fiecare sa fie patriarh sau egumen sau intai-statator; dar in oricare rang e cu putinta sa iubesti pe Dumnezeu si sa fii bineplacut Lui si numai aceasta contea­za. Si cine iubeste mai mult pe Dumnezeu pe pamant, ace­la va avea mai multa slava in imparatie. Cine iubeste mai mult, acela se avanta cu tarie spre Dumnezeu, acela va fi aproape de El. Fiecare va fi preamarit pe masura iubirii lui. Si am inteles ca iubirea este felurita dupa taria ei.

Cineva se teme de Dumnezeu ca sa nu-L supere cu ceva – aceasta e intaia iubire. Cineva are mintea curata de ganduri – aceasta e cea de-a doua iubire, mai mare decat prima. Cineva are in chip simtit harul in sufletul sau – aceasta e a treia iubire, inca mai mare. Cea de-a patra si desavarsita iubire de Dumnezeu e atunci cand cineva are harul Duhului Sfant in suflet si in trup. Trupul unuia ca acesta se sfinteste si dupa moarte se va preface in sfinte moaste. Asa a fost la marii sfinti mu­cenici, la proroci si la cuviosi. Cine a ajuns la aceasta masura ramane neatins de iubirea trupeasca. […]

***

Despre pocainta (I)

[fragment]

Sufletul meu Te-a cunoscut, Doamne, si eu scriu de­spre mila Ta norodului Tau.

Noroadelor, nu va intristati ca traiti in osteneli. Luptati numai cu pacatul si cereti ajutor de la Dumnezeu, iar El vi-l va da, pentru ca e milostiv si ne iubeste.

Noroadelor, cu lacrimi scriu aceste randuri. Sufletul meu vrea ca voi sa cunoasteti pe Domnul si sa vedeti mila si slava Lui. Am saptezeci si doi de ani; curand voi muri si scriu despre mila Domnului, pe care Domnul mi-a dat sa o cunosc prin Duhul Sfant; si Duhul Sfant m-a invatat sa iubesc norodul. V-as pune pe un munte inalt, ca de pe varful lui sa puteti vedea fata blanda si milostiva a Domnului si inimile voastre sa salte de bucurie. Va spun adevarul: nu stiu nimic bun in mine insumi si in mine sunt multe pa­cate, dar harul Duhului Sfant mi-a sters multime de paca­te si stiu ca celor ce lupta cu pacatul Domnul le da nu nu­mai iertarea, dar si harul Duhului Sfant, care bucura su­fletul si-i da o pace dulce si adanca.

Doamne, Tu iubesti zidirea Ta; si cine poate intelege iubirea Ta sau gusta dulceata ei, daca nu o inveti Tu insuti prin Duhul Tau Cel Sfant?

Te rog, Doamne, revarsa peste oameni harul Duhului Sfant ca ei sa cunoasca iubirea Ta. Incalzeste inimile aba­tute ale oamenilor ca ei sa Te slaveasca in bucurie uitand intristarile pamantului.

Mangaietorule bunule, cu lacrimi Te rog: mangaie ini­mile intristate ale oamenilor. Da noroadelor sa auda dul­cele Tau glas: „Iertate sunt pacatele voastre”. Da, Doamne, sta in puterea Ta sa faci minuni si nu e minune mai mare decat a-i iubi pe pacatosi in caderea lor. Sa iubesti un sfant e usor, caci el este vrednic de ea. Da, Doamne, as­culta rugaciunea pamantului. Toate noroadele sunt in­tristate; toate sunt abatute in pacat; toate sunt lipsite de harul Tau si traiesc in intuneric.

O, noroadelor, sa chemam la Domnul tot pamantul si auzita va fi rugaciunea noastra, pentru ca Domnul se bu­cura de cainta oamenilor; si toate puterile ceresti ne as­teapta, ca si noi sa ne bucuram de dulceata iubirii lui Dumnezeu si sa vedem frumusetea fetei Lui.

***

Cand oamenii pazesc frica de Dumnezeu, atunci e les­nicios si desfatat lucru a trai pe pamant. Dar acum noro­dul a ajuns sa traiasca dupa voia si mintea lui si a lasat poruncile sfinte; el crede ca-si afla bucuria pe pamant fara Domnul, nestiind ca numai Domnul e bucuria noastra si numai in Domnul se veseleste sufletul omului. El incalzes­te sufletul asa cum soarele incalzeste florile campului, si cum vantul le leagana si le da viata. Domnul ne-a dat toa­te, ca noi sa-L slavim. Dar lumea nu intelege aceasta. Si cum ar putea intelege ceea ce n-a vazut, nici n-a gustat? Chiar eu, cand eram in lume, credeam ca aceasta e fericirea pe pamant: sa fiu sanatos, frumos, bogat si iubit de ceilalti. Si ma mandream in desert de acestea. Dar cand L-am cunoscut pe Domnul prin Duhul Sfant, atunci m-am deprins sa privesc toata fericirea lumii ca un fum purtat de vant. Insa harul Duhului Sfant bucura si veseleste sufletul, iar el intr-o adanca pace vede pe Domnul si uita pamantul.

Doamne, intoarce oamenii Tai spre Tine, ca toti sa cu­noasca iubirea Ta si sa vada in Duhul Sfant fata Ta blanda; ca toti sa se desfateze inca de pe pamant de aceasta vedere si, vazandu-Te cum esti, sa se faca asemenea Tie [1 In 3,2].

*

Slava Domnului ca ne-a dat pocainta, iar prin pocainta noi toti ne mantuim, fara exceptie. Nu se mantuiesc nu­mai cei ce nu vor sa se pocaiasca, si in aceasta vad dez­nadejdea lor si plang mult, fiindu-mi mila de ei. Ei nu cu­nosc prin Duhul Sfant cat de mare e milostivirea lui Dumnezeu. Dar daca fiecare suflet ar cunoaste pe Domnul si ar sti cat de mult ne iubeste, atunci nimeni n-ar mai deznadajdui si nici n-ar mai murmura vreodata.

Orice suflet care si-a pierdut pacea trebuie sa se poca­iasca si Domnul ii va ierta pacatele, iar atunci bucuria si pacea vor fi in suflet; si nu e nevoie de alte marturii, pen­tru ca Duhul insusi da marturie ca pacatele au fost iertate. Iata un semn al iertarii pacatelor: daca urasti pacatul in­seamna ca Domnul ti-a iertat pacatele tale.

Ce mai asteptam? Ca din inaltimea cerurilor sa ni se cante un cant ceresc? Dar in cer totul viaza prin Duhul Sfant, si pe pamant Domnul ne-a dat Acelasi Duh Sfant, in bisericile lui Dumnezeu slujbele sunt savarsite prin Du­hul Sfant; in pustii, in munti si in pesteri, toti nevoitorii lui Hristos viaza prin Duhul Sfant; si daca-L vom pastra, vom fi liberi de tot intunericul, si viata vesnica va fi in su­fletele noastre.

Daca toti oamenii s-ar pocai si ar pazi poruncile lui Dumnezeu, atunci ar fi raiul pe pamant, fiindca „Impa­ratia lui Dumnezeu este inauntrul nostru” [Lc 17, 21]. im­paratia lui Dumnezeu e Duhul Sfant, iar Duhul Sfant in cer si pe pamant Acelasi este.

Celui ce se caieste Domnul ii da raiul si imparatia vesnica, impreuna cu El. Dupa multimea milostivirii Sale, El nu-si mai aduce aminte de pacatele noastre, cum nu si-a adus aminte pe cruce de cele ale talharului rastignit impreuna cu El.

Mare e milostivirea Ta, Doamne; si cine poate sa-Ti multumeasca cum se cuvine pentru ca ne-ai dat pe pa­mant pe Duhul Sfant?

[…]”

(din: Sfantul Siluan Athonitul, Intre iadul deznadejdii si iadul smereniei, Editura Deisis, Sibiu, 2001)

Va mai recomandam:

***

***


Categorii

"Concentrate" duhovnicesti, Pocainta, Sfantul Siluan Athonitul

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

4 Commentarii la “MAI AVEM URECHI DE AUZIT PLANSUL, RUGACIUNEA SI STRIGATUL DUREROS AL SFANTULUI SILUAN PENTRU NOI? “Cad in genunchi inaintea voastra si va rog cu lacrimi… O, fratii mei din tot pamantul, caiti-va pana cand mai e vreme!”

  1. Pingback: RESPONSABILITATEA MARTURISIRII NE-RUSINATE A CREDINTEI in vremurile noastre de “CRISTOFOBIE SI ANTICRESTINISM”, in care noile ideologii cauta SA DINAMITEZE FAMILIA si VALORILE: “Nu mi-e rusine de Hristosul meu, nu mi-e rusine de Biserica
  2. “Chiar eu, cand eram in lume, credeam ca aceasta e fericirea pe pamant: sa fiu sanatos, frumos, bogat si iubit de ceilalti. Si ma mandream in desert de acestea. Dar cand L-am cunoscut pe Domnul prin Duhul Sfant, atunci m-am deprins sa privesc toata fericirea lumii ca un fum purtat de vant.”
    “Cand Duhul Sfant ne iarta pacatele, atunci su­fletul primeste libertatea de a se ruga lui Dumnezeu cu mintea curata; atunci el vede liber pe Dumnezeu si rama­ne intru El in odihna si bucurie. Aceasta e adevarata liber­tate. Dar fara Dumnezeu nu poate fi libertate, pentru ca vrajmasii tulbura sufletul prin gandurile cele rele.”
    “Iata un semn al iertarii pacatelor: daca urasti pacatul in­seamna ca Domnul ti-a iertat pacatele tale.”
    “Cere iertare, si Dumnezeu te va ierta. Si cand vei primi iertarea pacatelor, atunci in sufletul tau va fi bucurie si veselie, si harul Duhului Sfant va intra in su­fletul tau si vei zice: „Iata adevarata libertate; ea este in Dumnezeu si de la Dumnezeu”. „Veniti la Mine toti cei osteniti si impovarati, cunoasteti-Ma si Eu va voi da odihna si libertatea”.
    “nu e minune mai mare decat a-i iubi pe pacatosi in caderea lor.”

  3. “Iată un semn al iertării păcatelor : dacă urăști păcatul înseamnă că Domnul ţi-a iertat păcatele tale.” Dacă …
    Dacă nu mă înșel, prima ediţie a scrierii “Între iadul deznădejdii și iadul smereniei” a apărut în 1997. Atunci am citit-o prima dată și de atunci și până astăzi am rămas cu convingerea că Bunul Dumnezeu ne-a făcut un dar imens prin Sfântul Siluan și prin Cuviosul Sofronie, ucenicul său.
    Din păcate, tot de atunci și până astăzi, n-am reușit să urăsc păcatul și mi se pare că sunt perfect valabile și pentru mine cuvintele rostite vizavi de hotărârea lui Balfour :”Ieftin ne-a mai preţuit.” Însă cum nu-i voie să deznădăjduim, Îi mulţumesc Domnului pentru marea Sa milă și frăţiilor voastre pentru aceste “dătătoare de viaţă” postări și purced mai departe. Doamne ajută tuturor !!!

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Articole recomandate

Rânduială de rugăciune

Articole Recomandate

Carti recomandate