SUA trimite un portavion in stramtoarea ORMUZ, UE decide aplicarea SANCTIUNILOR FARA PRECEDENT. Cum va raspunde Iranul?

• Stirile PROTV: Imaginea care anunta necazuri. Iranul raspunde Europei, iar americanii trimit artileria grea

Stramtoarea Ormuz este o zona geografica foarte importanta. Pe aici trece 40% din titeiul transportat pe mare zi de zi, extras din Orientul Mijlociu. Cine controleaza aceasta stramtoare, poate spune ca detine controlul asupra unei parti importante din economia mondiala. Potrivit Washington Post, Iranul a amenintat luni din nou cu inchiderea stramtorii Ormuz, ca raspuns la embargoul petrolier discutat zilele acestea la Bruxelles si aprobat de catre Uniunea Europeana, care a urmat deciziei asemanatoare a SUA. Toate acestea pentru a sanctiona faptul ca Iranul nu renunta la programul sau nuclear.

Sosirea acestor doua nave in zona Stramtorii Ormuz vine la putin timp dupa ce Iranul a testat mai multe rachete capabile sa loveasca bazele militare si navele de razboi americane prezente in zona.

• Capital: 

Americanii au trecut strâmtoarea Ormuz. Iranul se pregăteşte de război

Portavionul american USS Abraham Lincoln, a trecut duminică strâmtoarea Ormuz şi se află în prezent în Golful Persic, a anunţat Pentagonul, în contextul creşterii tensiunilor dintre SUA şi Iran. La rândul său, ministrul britanic al Apărării, Philip Hammond, a declarat că o fregată britanică şi o navă militară franceză fac parte din escorta portavionului american, alături de care se mai găsesc un crucişător şi două distrugătoare ale armatei SUA, conform Agerpres. La începutul lunii, în timp ce efectua manevre navale în Golful Persic, Teheranul a cerut SUA să nu retrimită în Golf un alt portavion american ce tocmai părăsise zona şi a ameninţat că, în caz contrar, va recurge la măsuri de retorsiune.

În acelaşi timp, Iranul a ameninţat că va închide strâmtoarea Ormuz dacă se va institui un embargou petrolier împotriva sa din cauza controversatului program nuclear pe care-l desfăşoară. Secretarul american al Apărării, Leon Panetta, a avertizat de mai multe ori Iranul că blocarea strâmtorii Ormuz va constitui pentru SUA trecerea unei “linii roşii”. În ultimele zile, Iranul a încercat să reducă starea de tensiune, declarând, prin vocea şefului diplomaţiei sale, că nu a încercat niciodată să închidă strâmtoarea şi că doreşte ‘pacea şi stabilitatea în regiune’, afirmându-şi totodată disponibilitatea pentru reluarea negocierilor asupra programului său nuclear.

Iranul caută aliaţi în America de Sud

Aflat sub presiunea statelor occidentale din cauza controversatului program nuclear al ţării sale, preşedintele Iranului, Mahmud Ahmadinejad, a efectuat un turneu de cinci zile în America Latină, în încercarea de a se apropia de guvernele de stânga din această regiune.  Liderul iranian s-a întâlnit cu preşedintele venezuelean Hugo Chavez şi a asistat la ceremonia de investire a preşedintelui Daniel Ortega (Nicaragua) reales la sfârşitul anului trecut, fost comandant în mişcarea de gherilă sandinistă susţinută în timpul războiului rece de URSS şi Cuba, grupare ce a preluat puterea la Managua în anul 1979. Ulterior, preşedintele Ahmadinejad a vizitat Cuba şi Ecuadorul. Toate aceste state au în comun ostilitatea faţă de SUA şi apropierea lor de Iran în ultimii ani, preşedintele Venezuelei vizitând Teheranul de 9 ori în cei 13 ani de când se află la putere.

Fost ofițer CIA: Cel mai negru scenariu pentru Iran se numește Al Treilea Război Mondial

Washingtonul este complet pregătit pentru un conflict armat în Iran, spune Departamentul American de Apărare. Aflați într-un moment în care cel mai tare este cel care face cele mai dure declarații, atât americanii cât și iranienii, dar și părți precum China sau Rusia, ies cu declarații care de care mai înfricoșătoare, în încercarea de a a se sensibiliza sau de a se înfricoșa unii pe alții. După ce un oficial chinez ieșise cu o declarație conform căreia China va susține Iranul indiferent dacă acest lucru va înseamna Al Treilea Război Mondial, a venit rândul vocilor americane să pronunțe aceste cuvinte grele.

Este cazul lui Philip Giraldi, fost ofițer CIA, care a declarat pentru Russia Today că cel mai grav scenariu în ceea ce privește situația din Iran este declanșarea celui de-al Treilea Război Mondial. Pe de altă parte, ministrul israelian al apărării Ehud Barak a afirmat că o eventuală decizie de a ataca Iranul este “foarte îndepărtată“, potrivit unei declaraţii acordate postului de radio militar. “Nu există o decizie din partea noastră, nu s-a stabilit nicio dată pentru a lua o astfel de decizie, toate acestea sunt foarte îndeparte”, a declarat Ehud Barak în răspuns la o întrebare privind un eventual atac israelian ce ar putea viza instalaţiile nucleare iraniene.

• Hotnews: 

Portavionul USS Abraham-Lincoln a revenit in Golf, dupa amenintarile Iranului. UE va anunta luni sanctiuni fara precedent impotriva Teheranului 

Portavionul american USS Abraham-Lincoln a trecut duminica prin stramtoarea Ormuz si se afla in Golf luni, in ziua in care Uniunea Europeana se pregateste sa impuna sanctiuni de o amploare fara precedent impotriva Iranului si la putin timp dupa ce republica islamica a amenintat navele americane din regiune, relateaza AFP. Sanctiunile pe care UE le va anunta luni vor viza un embargou petrolier si banca centrala a Iranului, in incercarea de a taia sursele de finantare ale controversatului program nuclear al Teheranului.

Din escorta portavionului american faceau parte, printre altele, in momentul trecerii prin stramtoare, fregata birtanica HMS Argyll si o nava militara franceza, al carei nume nu a fost precizat. “USS Abraham-Lincoln a efectuat un tranzit de rutina prin stramtoarea Ormuz in 22 ianuarie pentru a efectua operatiuni de securitate maritima”, a precizat capitanul John Kirby, purtator de cuvant al Pentagonului.

Portavionul, care poate avea la bord pana la 80 de avioane si elicoptere, este escortat de crucisatorul lansator de rachete USS Cape Saint George si de doua distrugatoare. Daca marinele aliate participa frecvent la exercitii comune cu marina amaricana sau constituie cateodata grupari navale comune, prezenta navelor britanica si franceza pare sa constituie un mesaj la adresa Teheranului asupra determinarii statelor occidentale de a mentine traficul liber prin stramtoare. La inceputul lunii ianuarie, Teheranul a atacat prezenta navelor americane din Golf si a amenintat din nou cu inchiderea stramtorii Ormuz, strategica pentru traficul maritim de petrol. Joia trecuta, insa, seful diplomatiei iraniene, Ali Akbar Salehi, a afirmat insa ca Iranul nu a incercat niciodata in istoria sa sa inchida stramtoarea si a sustinut ca tara sa doreste “pacea si stabilitatea in regiune”.

Iranul afirma ca prezenta navelor americane in Golful Persic e “activitate de rutina”. Analistii: Teheranul da inapoi

Garda Revolutionara din Iran a afirmat sambata ca prezenta navelor americane in Golful Persic este parte a activitatii lor de rutina, transmite Reuters, adaugand ca declaratia pare sa indice ca Teheranul se distanteaza de avertismentele facute anterior, ca portavioanele SUA sa nu intre in zona.“Navele de razboi si fortele americane au fost in Golful Persic si in regiunea Orientului Mijlociu pentru multi ani, iar decizia lor de a trimite un nou portavion nu este o chestiune noua, trebuind sa fie interpretata ca parte a prezentei lor permanente”, a afirmat pentru agentia IRNA comandantul adjunct al Garzii, Hossein Salami.

Jurnalistii Reuters scriu ca declaratia poate fi interpretata ca un efort de reducere a tensiunilor ce au crescut rapid in ultima luna, dupa ce Iranul a amenintat ca va bloca Stramtoarea Ormuz in cazul unor noi sanctiuni internationale. Reuters noteaza ca niciun portavion american nu a mai navigat in zona dupa ce USS John C. Stennis a parasit regiunea la sfarsitul lunii decembrie. La 3 ianuarie, Iranul a cerut navei americane sa nu se intoarca, un ordin pe care multi l-au interpretat o amenintare directa facuta de catre iranieni.

“Recomand si insist ca portavionul american sa nu se intoarca in Golful Persic“, a declarat atunci seful armatei iraniene, generalul-maior Ataollah Salehi. “Nu avem obiceiul sa ne repetam avertismentul”, a declarat oficialul. Oficiali de la Washington au afirmat ca nu se asteapta sa intampine vreo problema atunci cand urmatorul portavion va ajunge in Golf. Pentagonul nu a precizat, din motive de securitate, cand va ajunge in zona urmatoarea nava de razboi americana.

Pe de alta parte, Salami a spus agentiei IRNA ca fortele iraniene vor desfasura “foarte curand” exercitii militare in Stramtoarea Ormuz si in Golful Persic. Oficialul a spus ca manevrele navale vor avea loc conform programului anuntat, in luna Bahman, cuprinsa intre 21 ianuarie si 19 februarie. In ultimele cateva saptamani, tensiunea se mentine ridicata intre SUA si Iran, cu avertizari repetate ale Iranului fata de prezenta marinei americane in Golf, relansad temerile legate de o eventuala inchidere a Stramtorii Ormuz, prin care tranziteaza aproximativ 35% din petrolul transportat pe cale maritima in lume. In ciuda amenintarilor, Washington a promis ca va mentine navele de razboi in Golf, iar Casa Alba a estimat ca amenintarile Iranului dovedesc de fapt “slabiciunea” acestei tari.

• RFI: Posibile scenarii: Iranul şi interdicţia de petrol

Conform discuţiilor anterioare la nivel de miniştri de Externe, sancţiunile ar trebui să intre în vigoare imediat. Pentru contractele petroliere aflate deja în derulare, termenul de încetare a acestora ar urma să fie stabilit pentru 1 iulie. UE vrea să arate că este hotărâtă să menţină această poziţie, până când Iranul se va conforma cu cerinţele AIEA şi ale comunităţii internaţionale privind transparentizarea programului său atomic.

Mişcarea vine după ce Trezoreria SUA a impus sancţiuni Băncii Centrale Iraniene, având în vedere că importurile americane de petrol iranian sunt interzise de ani buni încoace. Aşadar, UE vrea să lovească Iranul unde-l doare mai tare. 60% din veniturile Teheranului provin din exportul de petrol. UE furnizează, în prezent, 17% din aceste venituri.

Poziţia europeană nu este însă unitară în această chestiune. Deşi toate statele sunt de acord cu necesitatea unor sancţiuni mai dure pentru a evita un conflict militar, unele dintre ele acuză dificultăţi economice posibile în urma unei interdicţii de import. Grecia, de exemplu, argumentează că este într-o poziţie vulnerabilă, din cauza condiţiilor de plată extrem de favorabile pe care le are cu Iranul. Într-o situaţie asemănătoare sunt Italia şi Spania. Ţările şi-au manifestat îngrijorările, dar în contextul în care tocmai ele sunt percepute drept leagănul crizei din zona euro, în plan politic au foarte puţine de spus.

Efectul advers

În ciuda argumentului că embargoul petrolier ar fi ultima şansă de evitare a unui război cu Iranul, din cauza programului nuclear, ţările UE acceptă că această interdicţie ar putea avea efecte nedorite pe plan mondial. Cea mai mare temere este aceea de creştere bruscă a preţului la ţiţei. Deja, bursele reacţionează sensibil la această posibilitate. Săptămâna trecută, preţul unui baril de petrol a crescut odată cu anunţul că SUA a decis să sancţioneze o serie de firme din China, Singapore şi Emiratele Arabe Unite, pentru legături cu sectorul petrolier iranian, materializate în afaceri americane.

În condiţiile în care Iranul a compensat deja demult pierderea de pe piaţa americană, există scenarii în care Teheranul ar putea compensa şi ponderea de 17% din exporturi deţinută de UE. În acest caz, o creştere de preţ ar fi în avantajul regimului islamist.

Reţinerile internaţionale

Pe plan mondial există mai multe state care, din diferite considerente, nu ar fi de acord cu impunerea unui embargo petrolier. Rusia a blocat deja de patru ori adoptarea de sancţiuni mai dure la adresa Iranului în Consiliul de Securitate al ONU. Poziţia Moscovei este că sancţiunile ar fi percepute drept o tentativă de schimbare a regimului de la Teheran şi că acestea ar submina eforturile de rezolvare paşnică a diferendului nuclear.

Din China (a doua economie a lumii) nu a venit până în prezent niciun semnal care să indice o ruptură în relaţiile Beijing-Teheran, nici după vizita şefului Trezoreriei Federale, care a încercat să obţină măcar o reducere graduală a importurilor de petrol iranian în Republica Populară. China contribuie cu 20% la vânzările iraniene de petrol. Din punct de vedere politic, regimul comunist a arătat în contextul Primăverii Arabe că nu este adeptul schimbării. În context economic, China nu a fost niciodată mai dependentă de petrolul importat, având în vedere cererea uriaşă internă, generată de creşteri economice spectaculoase.

India este al doilea importator de petrol iranian în Asia şi spre deosebire de China, are relaţii mult mai cordiale cu Washingtonul. În această chestiune însă probabil că ţara va urma cursul trasat de Beijing. India are şi ea o cerere internă semnificativă şi un ritm constant de creştere economică. Preţul contează aşadar foarte mult, mai ales în aceste cantităţi.

Japonia şi Coreea de Sud au precizat că resping un embargo total, dar că sunt de acord, în urma unor analize, să propună o reducere graduală a importurilor de petrol iranian. Coreea de Sud acceptă din punct de vedere politic direcţia dictată de SUA în majoritatea chestiunilor internaţionale, în schimbul protecţiei militare oferite de Washington. Japonia are un context energetic dificil după dezastrul nuclear de anul trecut. Închiderile de centrale atomice au provocat o trecere rapidă la producţia de energie din hidrocarburi, aşa încât realitatea economică va tinde să surclaseze relaţiile politice cu America şi UE.