EUROVISION – “megafon pentru sodomie”? “FEMEIA CU BARBA” din Austria sau niciun an fara travestiti, transsexuali si apologia “diversitatii” deviante/ STRATEGIA ”NORMALIZARII” HOMOSEXUALITATII PRIN INDUSTRIA CINEMATOGRAFICA/ Spre redefinirea nesfarsita a casatoriei, pana la dementa: ”TRIUNGHIUL” DE LESBIENE/ Legalizarea prostitutiei si traficul de persoane

10-05-2014 27 minute Sublinieri

CW 3

UPDATE:

  • Ring:

Liana Stanciu: Câştigătorul Eurovision era DINAINTE stabilit

Reprezentanta Austriei, Conchita Wurst, a câştigat detaşat Eurovision 2014, fiind dată ca favorită de juriul internaţional de specialitate înainte de finală.

“A fost un produs de marketing la care austriecii s-au gândit încă de acum cinci ani. Au vândut o poveste, iar piesa şi interpretarea au fost bune. Dar nu au contat doar aceste lucruri, se zvonea că au existat şi alte aranjamente pentru a o ajuta să câştige”, a declarat Liana Stanciu în cadrul emisiunii “ring TV” de la B1 TV.

Preşedintele juriului naţional şi internaţional din România, Mădălin Voicu, prezent şi el în studio, şi-a arătat dezamăgirea faţă de locul obţinut de Paula şi Ovi, îndemnând ca pe viitor să fim mai uniţi, să gândim mai mult produsul pe care îl trimitem şi să facem mai mult de atât…

“Nu doar piesa şi interpretarea contează, sunt şi alte lucruri importante. E ca atunci când alegi preşedintele unei ţări, nu doar oamenii decid. 50% contează părerea publicului şi 50% părerea oamenilor importanţi din străinătate. Dacă s-ar fi pus problema să luăm noi trofeul, ei ce ar fi câştigat? E o chestiune de lobby care ţine de sponsori, de bani. La noi e debandadă şi nu putem organiza la nivel decent o asemenea finală Eurovision”, a spus Mădălin Voicu.

Nico a fost de aceeaşi părere cu Mădălin Voicu, susţinând că trebuie să gândim un produs de marketing, să găsim o piesă bună şi o voce care să se ridice la nivelul acesteia. “Îi felicit pe Paula şi pe Ovi pentru prestaţie, cu siguranţă meritau mai mult, dar trebuie să ne gândim că euforia creată în jurul câştigătoarei a fost datorată şi faptului că a vândut o poveste şi un show pe măsură, iar majoritatea fanilor Eurovision sunt travestiţi şi gay“, a punctat Nico, membră a juriului naţional şi internaţional Eurovision.

Dan Negru, ŞOCAT de ce a văzut la Eurovision

Dan Negru a urmărit, aseară, cea de-a doua semifinală de la Eurovision, de care, cu brio, reprezentanţii ţării noastre au reuşit să treacă. Totuşi, prezentatorul a privit cu uimire la reprezentantul Austriei, un travestit cu barbă.

Exact în momentul în care austriacul cânta, la Antena 1 era difuzată emisiunea “Next Star“, care a fost preferată de români, în detrimentul competiţiei muzicale europene.

Am vazut aseara la Eurovision o femeie cu barba. Era un travestit care reprezenta Austria, imbracat in rochie si purtand barba. Exact in momentul ala la Next Star canta o pustoaica de langa Targu Jiu. Instinctiv m-am uitat la ceas. Era 22,31. Azi m-am uitat pe audiente, la ora aia micuta olteanca avea 22,8 % din cota de piata si femeia cu barba doar 5,1%. Pe publicul de toate varstele, all. Comercialul a fost de departe al pustilor… E un semn ca vremea tembelilor trece…”, a scris Dan Negru pe Facebook.

Rezultatul de anul acesta de la Eurovision a dat naştere unor adevărate controverse şi nu puţini sunt cei nemulţumiţi că Austria şi Conchita Wurst au câştigat competiţia.

Printre ei şi Dan Negru care a criticat spectacolul de anul acesta. Prezentatorul a spus că Eurovisionul a ajuns un circ, unde muzica nu mai contează. În plus, Dan Negru a subliniat că oricum Europa nu mai e interesată de concurs, dovadă fiind audienţele slabe.

“M-am uitat la Eurovison impreuna cu niste prieteni printre care si Cristian Faur, compozitorul roman cu cele mai mari performante intr-ale Eurovisionului. Ma plictiseste Eurovisionul, o ciorba lunga in care gasesti tot soiul de ciudatenii…Castigatorii din ultimii ani, fie travestiti, fie artisti travestiti in monstri, si-ar gasi locul in emisiunile tabloid de la noi, cu tot felul de ciudati. Circul e mai atractiv decat muzica la Eurovision.

I-am auzit insa pe prezentatori spunand ca toata Europa e cu ochii pe concurs. Fals! Anul trecut finala s-a clasat pe locul 5 in Franta, in Italia a adunat doar 1,6 milioane de italieni, un dezastru pentru RAI UNO intr-o seara de sambata, iar tari precum Turcia, Portugalia sau Cehia au refuzat sa mai participe pentru ca audienta pe care postul public o face cu concursul nu acopera cheltuiala.

Mi-au placut doar huidiuelile europenilor cand se rostea numele Rusia…”, a scris Dan Negru pe pagina de Facebook.

Câştigător EUROVISION 2014. Travestitul din Austria, Conchita Wurst, cunoscut drept FEMEIA CU BARBĂ, a câştigat FINALA EUROVISION 2014, după ce numeroase ţări i-au dat 12 puncte. Două momente semnificative vor rămâne în memoria celor care au urmărit sâmbătă noaptea au marcat FINALA EUROVISION 2014 din Copenhaga: câştigătorul exotic al concursului şi huiduielile adresate de cei prezenţi în sală la adresa Rusiei din motive care ţin de conjunctura politică a momentului.

EUROVISION 2014. Cine e Conchita Wurst

Câştigător EUROVISION 2014. Conchita Wurst este un bărbat travestit, pe numele său real Thomas Neuwirth (25 de ani). Iniţial, austriecii au fost foarte reţinuţi în ceea ce priveşte şansele Conchitei Wurst la EUROVISION 2014, gândindu-se că publicul nu va vota un travestit.

De altfel, organizatorii danezi ai Eurovision 2014 au declarat ca temă principală a evenimentului toleranţa, iar steaguri în culorile curcubeului – simbolizând comunitatea gay – au fost afişate peste tot în Copenhaga.

Reprezentanta Austriei, purtând tocuri înalte, gene foarte lungi, dar şi o barbă generoasă -, s-a calificat în finala de sâmbătă, după ce a trecut de semifinala de joi. Audienţa de la Copenhaga a ovaţionat-o joi, iar casele de pariuri o includeau printre favoriţi, cu piesa sa “Rise Like a Phoenix”.

“Barba este o declaraţie, un mod de a spune că poţi reuşi orice, indiferent de cine eşti şi de cum arăţi”, a spus Wurst pentru Reuters.

Câştigător EUROVISION 2014. Petiţii online au fost iniţiate în Belarus, Armenia şi Rusia – unde guvernul a emis, anul trecut, o lege care interzice “propaganda gay” în rândul minorilor – pentru ca imaginile cu Wurst să fie eliminate sau editate în transmisiile televizate din aceste ţări.

  • Hotnews:

VIDEO Cine este Conchita Wurst, femeia cu barba care a castigat Eurovision 2014

Are 26 de ani, o cheama Thomas “Tom” Neuwirth, iar Conchita Wurst (carnat, trad. din germana) e numele sau de scena. S-a nascut in Austria si se recomanda drept cantareata si model, iar din 10 mai a devenit cunoscuta in toata Europa dupa ce a castigat Eurovision 2014.

Pe site-ul propriu se prezinta drept unirea a doua personaje complet diferite. Unul este Tom, nascut in Austria, care a aparut in show-ul TV Starmania in 2007, a absolvit scoala de moda din Graz in 2011 si locuieste in Viena. Al doilea personaj e Conchita, nascuta in Columbia si crescuta in Germania, care a aparut in 2011 in show-ul TV Die Grosse Chance, a participat la preselectia Eurovision in 2012 si 2014.

Potrivit Wikipedia, prima aparitie publica a lui Tom Neuwirth sub numele Conchita Wurst s-a produs in 2011, in emisiunea de televiziune Marea Sansa de la postul ORF. In 2013 Conchita Wurst a castigat selectia nationala in Austria pentru Eurovision.

Anuntul ca Austria va fi reprezentata de Conchita Wurst a starnit imediat controverse, iar Belarus a cerut in inlocuirea sa din concurs in urma unei petitii trimise la Ministerul Informatiilor. Si in Rusia a aparut o petitie similara, potrivit Wikipedia.

Pana in acest moment, Conchita Wurst a lansat doar trei single-uri si nici un album.

VIDEO Cum a ajuns Conchita Wurst (Austria) al doilea transsexual care castiga Eurovision

Eurovision 2014 a fost castigat de Conchita Wurst, un transsexual austriac pe numele real Thomas “Tom” Neuwirth, in varsta de 26 de ani. Dar nu este o premiera: in 1998, un alt transsexual, Dana International (Israel) a castigat acelasi concurs. Cum a ajuns Conchita Wurst, barbatul cu barba, sutien fals si haine feminine, sa castige concursul de anul acesta?Ei bine, melodia Rise like a Phoenix a fost vazuta inca din semifinale drept una favorita la trofeu. A contat insa, potrivit analistilor citati de presa straina, si exoticul situatiei: o frumoasa cantareata cu barba, imbracata in rochii cu strasuri, care de fapt e barbat.La fel s-a intamplat si in 1998, cand Dana International a castigat Eurovisionul desfasurat la Birmingham (Marea Britanie). O melodie mult peste media concursului, dar si o aparitie de mare efect pe scena britanica. O singura diferenta: Dana International si-a facut operatie de schimbare de sex, Conchita Wurst nu.

Editia din acest an a fost marcata de conflictul dintre Rusia si Ucraina, conflict transpus in modul in care tarile baltice – de exemplu – au punctat extrem de slab melodia Rusiei, spre deosebire de anii precedenti. Asa se face ca melodia Rusiei a beneficiat de punctaje mediocre, Austria primind anul acesta multe din voturile unor tari care anii trecuti dadeau partea leului catre repreentantii Moscovei.Lupta pentru primul loc s-a dat intre Austria, Olanda si Suedia. In cele din urma, melodia exoticei Conchita Wurst (in traducere libera, Conchita Carnat) a fost aleasa castigatoare de cetatenii europeni care au votat. De la jumatatea concursului, cand a devenit clar ca se bate cu mari sanse pentru primul loc, Conchita nu a pierdut nici o ocazie sa verse o lacrima de emotie atunci cand prezentatorii anuntau punctele primite de la diferitele tari. Conchita a dau frau liber emotiilor cand numele ei (lui) a fost anuntat oficial drept castigator (oare) a (al) concursului! Si a anuntat ca dedica victoria tuturor celor care cred in libertate si pace! Ce mai, exact ca la un concurs de Miss. Sau Mister?In ceea ce priveste Romania, performanta Paulei Seling si a lui Ovi a fost una mediocra (locul 12, cu ajutorul voturilor venite din diaspora sau de la sora Moldova – vezi punctajul cu 2 paragrafe mai sus). Marele lor merit e ca nu exista nici un dubiu despre cine e barbat si cine e femeie :), ceea ce nu e putin lucru in contextul Eurovisionului. Iar marele semn de intrebare a fost ridicat de The Guardian: cum si-a facut Ovi coafura? O intrebare perfect legitima, nu gasiti?

O ultima mentiune despre Rusia. Saracele gemene de 17 ani au fost tinta fluieraturilor din partea pasnicilor de altfel fani danezi, lucru oarecum previzibil dupa semifinala de miercuri in care publicul si-a facut incalzirea.Cum primea Rusia o zestre mare de puncte de la Armenia, Belarus sau vreun alt prieten din zona (ma rog, altii nu prea mai au zilele astea), cum se punea publicul pe huiduit. Despre melodia gemenelor, ce sa mai zicem? Vorba comentatorului de la Daily Telegraph, suna ca o melodie texana. Proasta.

-

Nici ediţia din acest an a competiţiei Eurovision nu este una lipsită de controverse, o prezenţă excentrică fiind reprezentanta Austriei: travestitul Conchita Wurst, care a împărţit fanii concursului în două tabere.

Există voci care susţin că Wurst este favorită pentru podium, iar fanii apreciază faptul că travestitul susţine diversitatea şi are curajul de a-şi exprima liber sexualitatea. La polul opus sunt cei care blamează abaterea de la convenţional.

În ciuda petiţiilor venite din Rusia şi Belarus de a „bloca“ melodia reprezentantei Austriei, europenii s-au îndrăgostit de aceasta în momentul în care a urcat pe scenă şi a început să cânte, scrie metro.co.uk.

Pe toată durata votului, audienţa a scandat numele interpretei. Austria a fost ultima ţară care a fost anunţată ca fiind calificată. Iniţial, austriecii au fost reticenţi cu privire la şansele Conchitei de a ajunge în marea finală, crezând că est-europenii nu vor vota un travestit. Chiar şi aşa, aceasta s-a calificat şi a devenit una dintre marile favorite.

Conchita Wurst a avut mai multe apariţii publice odată ce şi-a început turneul de promovare prin Europa. De fiecare dată, aceasta a avut o atitudine modestă şi nu a uitat să le mulţumească tuturor celor care au susţinut-o. De asemenea, la conferinţa de presă ce a avut loc imediat după ce s-a încheiat cea de-a doua semifinală, primul comentariu al Conchitei a fost că este şocată că Israel nu s-a calificat, felicitând-o pe reprezentanta Mei Finegold, scrie metro.co.uk.

Conchita Wurst, pe numele real Tom Neuwirth, este adorată şi detestată deopotrivă. Încă de la aflarea veştii că un travestit va reprezenta Austria la Eurovision, aceasta s-a confruntat cu atacurile homofobe venite atât din partea compatrioţilor săi, cât şi din alte ţări, inclusiv Rusia, Armenia şi Belarus, care au numit concursulun focar de sodomie“, după cum a scris BBC.

De-a lungul timpului, la Eurovision – o competiţie cu un public numeros în rândul comunităţii gay – nu au lipsit artiştii travestiţi sau transsexuali. De altfel, în 1998, Dana International, un transsexual din Israel, chiar a câştigat concursul, cu melodia „Diva“.

Însă Conchita Wurst are un look inedit: o faţă cu trăsături feminine şi… barbă. „Nu pot decât să vă mulţumesc pentru atenţia pe care mi-o acordaţi. Dacă toată această agitaţie are legătură doar cu mine, atunci nu mă deranjează. Ştiţi, am o pielea foarte groasă. Este pur şi simplu ciudat cum un pic de păr facial stârneşte atât de mult entuziasm“, a declarat cântăreaţa pentru Associated Press.

„Femeia cu barbă“, după cum a fost numită de presa din întreaga lume, şi-a propus nu doar să prezinte un moment artistic, ci şi să lupte împotriva prejudecăţilor şi să schimbe mentalităţile.

„Competiţia înseamnă extrem de mult pentru mine. Cred că aveam 11 ani când mi-am dorit pentru prima oară să fac parte din Eurovision. Concursul a încurajat întotdeauna toleranţa şi acceptarea“, a declarat Wurst.

În ciuda intenţiilor, vedeta a atras criticile celor care dezaprobă modul în care gândeşte şi se manifestă. Vitaly Milonov, deputat local din partea partidului Rusia Unită şi unul dintre principalii susţinători ai legilor anti-gay promulgate de liderul rus Vladimir Putin, consideră că Wurst este „o persoană bolnavă“ şi, drept urmare, le cere fanilor locali ai Eurovisionului să boicoteze show-ul, a scris „The Wall Street Journal“.

„Trăim în secolul 21 şi nu înţeleg cum cineva poate spune astfel de lucruri“, a replicat vedeta la conferinţa de presă din Copenhaga. „Sexualitatea şi naţionalitatea sunt aspecte neimportante şi nu contează cum arată o persoană. De aceea am construit acest personaj“, a explicat Conchita factorii de influenţă ai competiţiei.

În finala, ce se va desfăşura mâine seară la Copenhaga, Danemarca, Conchita Wurst va interpreta piesa „Rise Like a Phoenix“.

de Céline Bayet

Reprezentantul Austriei este contestat în propria ţară, iar o petiţie din Bielorusia şi Ucraina cere scoaterea sa din concurs sau anularea transmisiei.

Participarea Conchitei Wurst – pe numele său real Tom Neuwirth – la viitoarea ediţie a  Concursului Eurovision face să curgă râuri de cerneală. Cântăreţul travestit care reprezintă Austria afişează un look feminin, la care asortează o barbă de toată frumuseţea, ceea ce nu e pe placul unor ţări ca Rusia, Ucraina şi Bielorusia, care cer scoaterea sa din concurs.

b1Cotidianul online belgian Standaard anunţă că peste 15.000 de persoane din Bielorusia şi Ucraina au semnat o petiţie împotriva participării Conchitei Wurst la Eurovision. Sau, în cazul în care cântăreţul travestit va participa totuşi la emisiune, aceştia cer să nu se transmită la televizor concursul. „Concursul Eurovision, la care se uită copiii noştri, a devenit megafon pentru sodomie“, se spune în petiţie. Rusia, unde există o lege împotriva propagandei homosexuale, doreşte să boicoteze concursul.

Conchita Wurst face şi obiectul a numeroase critici în propria ţară. O pagină de Facebook împotriva candidatei austriece a strâns aproape 40.000 de Like-uri. În ceea ce-l priveşte, cântăreţul se apără, afirmând că singura sa dorinţă este să lupte contra intoleranţei şi discriminării.Felul în care arăţi nu determină cine eşti“, a mărturisit el.

Anul trecut, spectacolul, care s-a ţinut la Malmö, în Suedia, a conţinut numeroase referinţe la homosexualitate. Un sărut lesbian (vezi video mai sus) a suscitat polemici în mod deosebit. Anul acesta, Concursul Eurovision se va ţine în capitala daneză, Copenhaga.

Sursă: 7sur7

***

  • Cultura Vietii:

Andrei Dirlau: Corectitudinea politică este noul marxism (II)

Păcăleala „născut-aşa”

The-Kids-Are-All-RightArătam în articolul precedentfilme precum Copiii sunt bine-mersi (difuzat cvasi-ilegal şi abuziv tocmai la Muzeul Ţăranului Român) sunt subversive, acţionând ca nişte „retro-viruşi” conceptuali creaţi şi „injectaţi” mediatic special pentru a „păcăli” sistemul imunitar al organismului social.

„Anticorpii” acestui sistem trebuie să fie Biserica, valorile creştine şi normele religios-morale, apoi normele juridice şi legislaţia, în sfârşit instituţiile statului şi societatea civilă – formatorii de opinie şi opinia publică.

Or, asemenea artefacte cinematografice sunt pure „implanturi” ideologice, „psiho-bombe” menite să-i anihileze; să arunce în aer familia tradiţională şi rânduiala firească. Inducând ideea că o „familie” lesbiană nu ar fi o aberaţie contra naturii ci doar o alternativă perfect legitimă, filmul urmăreşte să valideze un fals model la nivel colectiv şi să-l introducă în mainstream – curentul principal al comportamentelor normale, general admise – făcându-l acceptat şi acceptabil.

Iată paşii acestei strategii de „mainstreaming” [1], planificaţi cu decenii în urmă:

a) Mai întâi perversiunea e transformată în „boală”, descrisă ca o afecţiune de care homosexualii n-ar fi vinovaţi sau responsabili, şi nu o alegere indusă de patimă, cum e de fapt. Comportamentul imoral condamnabil devine patologie, nemaifiind pedepsit ca infracţiune. „Boala” e dezincriminată şi scoasă de sub incidenţa legii penale (în România Articolul 200 a fost scos din Codul Penal în 2000).

b) Pasul următor e ca „boala” să nu mai fie boală ci prezentată ca o „condiţie” din naştere, eventual cu substrat genetic. Ceea ce era înainte o devianţă maladivă devine un atribut congenital, o condiţionare biologică naturală, la fel ca rasa ori culoarea ochilor. Tactica e veche, fiind azi cunoscută drept „păcăleala naşterii gay” (born-gay hoax [2]). Introdusă acum 100 ani în Germania de activistul politic pedofil Karl Heinrich Ulrichs („strămoşul” mişcării mondiale a drepturilor homosexualilor) odată cu lozinca „Uranieni din toată lumea, uniţi-vă!”, ea a fost rafinată în 1985 în SUA de Marshall Kirk şi Hunter Madsen (Erastes Pill) în articolul The Gay Agenda (însuşi titlul dovedeşte că există o agendă). A fi „născuţi aşa” (born this way) le dădea dreptul de a fi asimilaţi unei minorităţi. (Nu întâmplător piesa Born This Way – Lady Gaga e asociată mişcării LGBT, pretinzându-se „Manifestul Mamei-monstru a unei noi rase a libertăţii nelimitate”). Apartenenţa la o minoritate e acum asimilată unei identităţi înnăscute. A-i ataca devine echivalent cu a contesta dreptul unei minorităţi la propria identitate de grup, deci drepturi fundamentale ale omului. Ponderea reală sub 2% a acestei „minorităţi” e umflată la 10% prin studii manipulate pentru a invoca incidenţa socială semnificativă.

c) „Identitatea” gay e prezentată drept o simplă extravaganţă inofensivă. Anormalul e preschimbat în curiozitate ce nu prezintă pericol social, putând fi uşor tolerat. Este etapa în care ne aflăm în România în prezent (cazul filmului Copiii sunt bine-mersi). Scopul, potrivit celor doi autori de mai sus, e „desensibilizarea (desensitization) publicului: a-l face să privească homosexualitatea cu indiferenţă, fără nici o emoţie… Marea masă trebuie să ajungă să aşeze preferinţele sexuale pe acelaşi plan cu cele pentru arome de îngheţată sau sporturi: îţi place ciocolata, mie vanilia; preferi voleiul, eu fotbalul. Nici o problemă… Cel puţin la început”, scriu autorii, „urmărim să desensibilizăm publicul, nimic mai mult. Nu putem şi nici nu trebuie să ne aşteptăm la o ’apreciere’ sau ’înţelegere’ deplină a homosexualităţii din partea omului obişnuit. Uitaţi ideea de a convinge masele că homosexualitatea e bună. Dacă le faceţi să gândească că e doar un lucru obişnuit, să ridice din umeri, lupta pentru drepturi juridice şi sociale e câştigată”.[3]

d) Pentru unele categorii de snobi, se poate merge până la ridicarea simplei extravaganţe la rang de modă cool, comportament „şic”, sofisticat, marcă a unei elite „branşate” la curentele emancipării deja prevalente în Occident. Curiozitatea benignă e metamorfozată în trăsătură dezirabilă, toleranţa – în emulaţie a celor „speciali”.

e) În cele din urmă, rezultatul e acceptarea la nivel de masă şi legiferarea viciului ca un comportament perfect normal, ca normă socială şi „morală”. Păcatul devine lege, virtutea – infracţiune. Nebunia e normalizată. Ordinea firii se răstoarnă, cum spune Sf. Ioan Hrisostom, „cu susul în jos” într-o lume care L-a părăsit pe Dumnezeu.

Hollywood-ul şi campania de „rebranding”

after the ball Corectitudinea politică este noul marxism (II)În Repararea capitală a Americii heterosexuale – considerată azi o „biblie” a mişcării de emancipare homosexuală – Kirk şi Pill numesc Hollywood-ul „cea mai bună armă secretă în bătălia desensibilizării opiniei majoritare (mainstream)”. Această „desensibilizare” se poate realiza doar printr-o „campanie mediatică masivă pentru schimbarea imaginii homosexualilor”, iar filmele şi televiziunea sunt „calul troian” prin care pot fi „anesteziate sensibilităţile acute” ale publicului.

Primul principiu al campaniei e să se vorbească despre homosexualitate cât mai tare şi mai desposibil…în mod neutru sau pozitiv”: „Aproape orice comportament începe să pară normal dacă eşti expus la el suficient timp în suficient de multe locuri”. „Acceptabilitatea noului comportament depinde în ultimă instanţă de numărul de cunoscuţi care-l practică sau acceptă. Iniţial unii pot fi ofensaţi de noutate, însă… cât timp Ion Şase-la-Pachet [în original Joe Six-Pack, nume peiorativ sugerând mediocritatea şi conformismul majorităţii normale] nu se simte presat să facă la fel, cât timp comportamentul în cauză nu-iameninţă siguranţa fizică şi financiară, se va obişnui cu el şi viaţa va merge mai departe.”

De aceea cei doi autori lăudau încă din 1987 (anul apariţiei articolului) faptul că personajele homosexuale deveniseră vizibile în filme şi emisiuni TV. De atunci aceste personaje au devenit tot mai frecvente – vezi cazul The Kids Are Allright. Personajele homosexuale agreabile, simpatice, sunt tot mai numeroase în filme şi la televizor; asta nu e o întâmplare ci o tactică bine ţintită a războiului publicitar.

Arta cinematografică se pretează perfect cerinţelor de rafinament şi subtilitate ale acestei complexe campanii de „rebranduire”. Sub ambalajul atrăgător, aparent nevinovat, al unui simplu produs cultural de divertisment, se pot „vinde” sofisticate mecanisme de „restructurare cognitivă”, părţi ale unui vast angrenaj strategic. Inoculând în conştiinţa şi subconştientul tinerilor otrava unei ideologii anticreştine, asemenea filme provoacă mutaţii profunde ce se propagă apoi în întregul ţesut social. Arhitecţii acestui proces de o extremă complexitate au înţeles că ispita e mai eficientă ca violenţa, seducţia funcţionează mai bine ca teroarea, persuasiunea e mai eficace decât coerciţia.

Potrivit aceluiaşi manifest Kirk–Pill din 1987, al doilea principiu al campaniei e prezentarea homosexualilor ca victime. Publicul trebuie convins că homosexualii sunt victime ale sorţii: ei nu şi-au ales „orientarea sexuală”, aşa s-au născut, „aşa cum voi v-aţi născut heterosexuali, albi, negri, inteligenţi sau sportivi. Nu i-a racolat sau sedus nimeni; n-au ales ei asta, deci nu pot fi judecaţi moral. Ce fac ei nu e conştient ori deliberat – e însă natural pentru ei. Destinul lor putea fi şi al vostru. Adesea asta se traduce prin drame, destine tragice de neînţeleşi, persecutaţi. Ei sunt victime ele societăţii care îi marginalizează, ostracizează, discriminează. Victimizarea reduce sentimentul de ameninţare al publicului hetero şi-i trezeşte reflexul de asumare a rolului protector.

Simon Corectitudinea politică este noul marxism (II)Un bun exemplu e personajul gay Simon Bishop din As Good As It Gets, construit ca un artist sensibil, victimă a durităţii şi prejudecăţilor unei lumi ce nu-i înţelege aspiraţia către frumos. Bătut măr şi spitalizat, rămas fără bani şi locuinţă la mila amicilor şi vecinilor, neajutorat, cu reacţii foarte umane, n-are cum să nu ne trezească empatia şi compasiunea.

În schimb, în acelaşi film din 1997, personajul „normal” interpretat de Jack Nicholson, scriitorul Melvin Udall, este un excelent exemplu al altui principiu din acelaşi manifest al emancipării gay: demonizarea („vilification”) oponenţilor hetero. Adversarii mişcării gay trebuie prezentaţi ca nişte monştri oribili, antipatici, scârboşi, faţă de care publicul să simtă o aversiune instinctivă. Ca să nu fie nici un echivoc, filmul începe cu o scenă revoltătoare în care dl. Udall aruncă în ghena de gunoi căţelul (viu şi foarte simpatic) al vecinului său gay (Simon). E un mizantrop sinistru care jigneşte pe absolut toată lumea, mitocan şi ipohondru, cu cele mai aberante ticuri şi idiosincrazii.

Ca şi în Copiii sunt bine-mersi, principalul personaj hetero este negativ. Scopul – după Kirk şi Pill – e dublu: a culpabiliza majoritatea şi a o face să se disocieze de tipologia oponenţilor prezentată grotesc. În plus, dl. Udall e şi antisemit pentru a agrava atitudinea discriminatorie prin componenta rasistă.

Alt principiu clar enunţat în planul strategic Kirk–Pill, ce continuă a fi aplicat şi azi cu succes, e acela că gay-ii trebuie să „dea bine” în filme ca întrupări ale celor mai frumoase calităţi. Într-adevăr, Simon e o comoară de omenie, delicateţe, căldură şi înţelegere umană, fineţe, farmec, inteligenţă, talent, decenţă, altruism. Să-l pui la rană, nu alta. Mama lesbiană Nic din The Kids Are Allright (Annette Bening) e şi ea un exemplu de dedicaţie în meseria de medic, stabilitate, fidelitate, „monogamie” şi angajament faţă de valorile… „familiei” pe care şi-o apără cu hotărâre. Mesajul e că gay-ii nu sunt anti-familie, şi deci nici familia nu trebuie să fie anti-gay.

nambla Corectitudinea politică este noul marxism (II)Corolarul acestui principiu e că „masele nu trebuie şocate şi dezgustate prin expunerea prematură pe scară largă la comportamentul homosexual propriu-zis”. Trebuie de asemenea evitată în mod programatic – scriu Kirk şi Pill – afişarea mândriei nonconformiste a unei devianţe agresive, ce va fi percepută ca o provocare, o ameninţare ce justifică opoziţia… Nu vom prezenta în campanii musculoşi obraznici, scene indecente, nici organizaţii precum NAMBLA” [North-American Man-Boy Love Association – Asociaţia Nordamericană a iubirii dintre bărbaţi şi băieţi, promovând explicit pedofilia]. „Cine e suspectat că molestează copii nu poate poza în victimă”, personaj pozitiv ori „stâlp al societăţii”. Evident!

Alt principiu din manifestul Kirk–Pill e cel al deghizării propagandei gay sub masca unor „cauze nobile” generale. Atât activiştii gay cât şi susţinătorii din rândul populaţiei hetero trebuie să poată milita în numele unor cauze drepte, susţinând principii „democratice” greu de combătut: statul de drept, antidiscriminarea, drepturile omului, justiţia socială, dreptul la libertatea de opinie–exprimare–asociere etc. Campaniile şi pledoariile directe trebuie ascunse în spatele unora justificabile prin invocarea unor norme politice nediscriminatorii, unor standarde general acceptabile, măcar aparent „morale” şi raţionale, care să contracareze argumentele „dogmatice” ale „homofobilor”.

În cadrul acestei strategii de „reparare capitală” – a se citi „pervertire completă” – a societăţii, filmele rămân o componentă esenţială, repetată insistent de Kirk–Pill: You Really Oughtta Be in Pictures! Doar aşa – zic ei – pot fi manipulate „gândirea şi credinţele oamenilor şi transformate valorile sociale ale Americii hetero” (straight). Mecanismele de inducere a modificărilor comportamentale dorite sunt dezvoltate de cei doi autori în 1990 în volumul After the Ball, unde scopul e definit astfel: „Prin conversie înţelegem ceva mult mai ameninţător la adresa modului de viaţă american, fără de care nu poate avea loc o schimbare socială majoră. Înţelegem conversia emoţiilor, minţii şi voinţei omului de rând printr-un atac psihologic planificat, sub forma unei propagande administrate poporului prin mass-media.” Conversia e mult facilitată de imagine, mai puternică decât noţiunile abstracte, evocând un răspuns emoţional mai intens (mai ales în film). Scopul campaniilor e ca „stereotipurile bigote homofobe” – cum sunt numite convingerile majorităţii – să fie „bruiate” (jammed) sau anulate de imaginile diseminate, atent ajustate încât să semene cât mai mult cu genul de persoane despre care omul de rând n-ar crede în ruptul capului că ar putea fi vreodată gay.

Micro-experimentul M.Ţ.R.

Dacă aceasta e logica potrivit căreia a fost fabricat filmul Copiii…, motivul pentru care a fost dat la Muzeul Ţăranului Român a fost altul. În acest caz proiecţia n-a avut ca scop manipularea în masă întrucât publicul era infim. Ţelul a fost provocarea şi testarea deliberată a reacţiei societăţii româneşti prin expunerea la o mostră – executată profesionist – a acestei ideologii. Evenimentul The Kids Are Allright difuzat la M.Ţ.R. a fost un experiment de laborator premeditat, gândit strategic pentru a testa şi evalua la scară mică reacţia publicului român.

Testul a reuşit: reacţia a fost anemică în raport cu gravitatea provocării! În consecinţă au trecut liniştiţi la generalizarea experimentului la scară naţională. Ea e deja în curs conform următorilor paşi strategici:

1. introducerea în Constituţia României a amendamentului pro-gay [„îndulcit” între timp, dar încă periculos, n. red.]; legiferarea în Codul Civil a „familiei homosexuale” (vezi actualul proiect de lege vizând „Parteneriatul Civil” aflat la Biroul permanent al Senatului [între timp ca și respins de Parlament, din fericire, n. red.])

2. legalizarea filiaţiei în aceste „familii” prin adopţie sau naştere asistată (cazul filmului discutat)

3. legalizarea educaţiei pro-homosexuale în şcoli

4. legalizarea pedofiliei, familiei multiple (din 3 sau mai mulţi membri „căsătoriţi legal”, deci adulterului şi poligamiei) şi incestului.

Într-un cuvânt, Sodoma şi Gomora, urâciunea pustiirii, consfinţite prin lege.

Faptul – semnalat deja de ProVita şi Alianţa Familiilor din România [4] – că pedofilia (numită azi eufemistic „intimitate intergeneraţională”) e următorul punct pe agenda mişcării LGBT e confirmat de multe surse. Grupul Naţional Pedofil din Olanda, cu filiale în marile oraşele, lucrează de 4 decenii la dezincriminarea şi promovarea relaţiilor intime ale adulţilor cu copii şi face campanii publice pentru eliminarea completă a tuturor legilor ce prevăd o vârstă minimă de consimţământ. [5] Randy Engel arată că „pedofilia e pe ruta rapidă spre dezincriminare în mod similar celui în care a fost dezincriminată homosexualitatea.” [6] El aduce ca dovadă reevaluarea fenomenului de o serie de organisme socio-profesionale şi ştiinţifice americane în sens favorabil adultului (sub presiunea lobby-ului gay). [7] Alţi autori confirmă aceeaşi tendinţă. [8] Asociaţia Americană de Psihiatrie dezbate „ridicarea tabu-ului asupra pedofiliei, scoaterea ei completă din Manualul… Tulburărilor Mentale… ceea ce ar putea avea ca efect dezincriminarea ei… Odată ’normalizată’ de psihiatri, cum ar mai putea rămâne ilegală?” [9] Iar Gert Hekma, profesorul olandez pedofil cunoscut deja cititorilor din scandalul invitării lui la Facultatea de Sociologie, vorbeşte pe faţă despre „identitatea pedofilă” şi „beneficiile pentru copii” ale relaţiilor intime cu adulţi la vârste cât mai mici.

Vedem aşadar cât de coerentă şi perfect articulată e strategia de pervertire şi distrugere a societăţii tradiţionale. Nu putem reda numeroasele tactici descrise pe larg în lucrările clasice ale mişcării „gay”, dar credeţi-ne că, parcurgându-le, ne-am convins cât sunt de subtile, ingenioase şi intercorelate şi ce eroare facem dacă le ignorăm.

Şi totuşi cei mai mulţi nici nu bănuiesc existenţa unei asemenea strategii comprehensive, ori o numesc „teorie a conspiraţiei”.

truththenewhatespeechcorrectspellinig Corectitudinea politică este noul marxism (II)

„Adevărul este noul discurs al urii”

Nu am inventat nimic din şocantele principii şi metode de mai sus. Ele sunt preluate din „materialul clientului” – cărţile de referinţă ale mişcării. Nu e un ’discurs al urii’ ci o redare textuală a obiectivelor ei strategice, aşa cum apar în propriile ei documente programatice. Pentru a se convinge, cititorul e trimis la textele originale citate, ce pot fi găsite cu uşurinţă. Rugăm frumos şi CNCD-ul să verifice aceste lucrări ale mişcării în cauză, pentru a înţelege mai bine cu ce fenomene se confruntă societatea românească. Pe care încercăm să o apărăm nu din bigotism, ci din dorinţa sinceră de a proteja o ordine morală şi o aşezare socială şi sufletească firească şi frumoasă. Nu incităm la ură sau violenţă, ci chemăm la păstrarea bunului simţ.

Dacă aveţi copii, fraţi români din CNCD şi Parlament, gândiţi-vă în ce lume vreţi să trăiască şi să-şi crească la rândul lor copiii. Vreţi să le fie teamă să vă ducă nepoţii la grădiniţă ca să nu fie violaţi „legal”? Sau poate vor considera şi ei că e „spre binele lor” cum spune dl. Hekma!

______________________________

[1] Buletin AFR, 7 feb.2013.

[2] Ryan Sorba, The ’Born-Gay’ Hoaxwww.freewebs.com/theborngayhoax.

[3] John Vennari, Tacticile mişcării homosexuale. Repararea capitală a Americii heterosexuale: O strategie detaliată pentru acceptarea publică a homosexualilor (traducere excelentă a lui Bogdan Mateciuc): analiza articolului The Overhauling of Straight America publicat tot de Marshall Kirk şi ErastesPill în 1987.

[4] Spre normalizarea pedofiliei in Romania? buletin AFR, 7 feb.2013.

[5] www.paedosexualitaet.de, citat în Randy Engel, The Rite of Sodomy, vol. 2, New Engel Publishing, Pennsylvania, 2011, p.548.

[6] Op. cit., capitolul Pederasty – The New Sexual Frontier, p.455.

[7] American Psychiatry Association (APA), Psychological Bulletin, 1994 (art. Bruce Rind et. al.), ibid.

[8] Alan Medinger, citat în Scott Lively şi Kevin Abrams, The Pink Swastika. Homosexuality in the Nazi Party, 1995, p.320.

[9] www.theroadtoemmaus.org/RdLb/22SxSo/PnSx/Knsy/ReismnAPAPedo.htm.

Slovacia: Asociaţiile pro-familie solicită un referendum despre “căsătoria” gay şi educaţia sexuală în şcoli

În Slovacia asociaţiile pro-familie au organizat în această primăvară un Marş pentru Viaţă la care au participat peste 80 mii oameni, cea mai mare manifestare publică din această ţară, după prăbuşirea regimului comunist în 1989.

Alianţa pentru Familie, o coaliţie informală din care fac parte 90 de asociaţii şi alte persoane interesate de problematica căsătoriei şi a drepturilor parentale, s-a format în urmă cu şase luni cu scopul de a găsi soluţii pentru menţinerea familiei naturale în societatea slovacă.

Acum Alianţa pentru Familie strânge semnături pentru a trimite petiţie către Preşedintele Slovaciei, în care solicită organizarea unui referendum despre următoarele probleme:

– căsătoria: este uniunea dintre un bărbat şi o femeie, sau poporul doreşte şi alte tipuri de parteneriate?;

– copilul are dreptul să-şi cunoască mama şi tatăl, iar adopţia are în primul rând în vedere interesul copilului;

– părinţii au întâietate în educarea copilului lor şi statul nu-i poate obliga pe copii să participe la ore de „educaţie sexuală” sau să ia parte la experimente „educaţionale”.

Turcia: Rata avorturilor s-a dublat în ultimii zece ani

Rata avorturilor a crescut cu 139% în ultimii 10 ani, a anunţat ministerul Sănătăţii de la Ankara.

În Turcia avortul a fost legalizat în 1965 şi din 1983 poate fi efectuat până în săptămâna a zecea de sarcină.

Un studiu al Facultăţii de Medicină din Istanbul, din 2009, a arătat că riscul de cancer mamar creşte cu 66% pentru femeile din această ţară care fac un avort.

Prim-ministrul Recep Erdogan a încercat să scadă la 4 săptămâni vârsta de sarcină până la care avortul să fie legal, în 2012, când a declarat că “Avortul reprezintă o crimă”.

Măsura avea drept scop limitarea deficitului demografic şi a fost blocată la presiunea opoziţiei şi a instituţiilor europene, printre care Comitetul pentru Egalitate şi Nondiscriminare al Consiliului Europei şi Amnesty International, care au afirmat că astfel ar fi încălcate drepturile femeii. (după lifesitenews.com)

Leo van Doesburg (Olanda): Legalizarea prostituţiei a dus la creşterea traficului de persoane

Olandezul Leo van Doesburg, Director pentru Afaceri Europene la Mişcarea Politică Creştină Europeană (ECPM), este un bun cunoscător al limbii române şi al României, unde activează din anii 1990 pe proiecte de afaceri şi de responsabilitate socială. Ca reprezentant al dreptei creştine la nivel european, se ocupă cu promovarea valorilor creştine în viaţa publică.

A susţinut multe cursuri pe probleme de creştin-democraţie, libertate religioasă şi de conştiinţă, valorile familiei, demnitate umană, pace şi reconciliere. În 2011 a primit Premiul Conscience and Freedom (Conştiinţă şi Libertate) pentru promovarea libertăţii religioase în Europa, iar în 2013 a primit o distincţie de la Uniunea Internaţională a Romilor, care îi recunoştea contribuţia la combaterea discriminării împotriva populaţiei rome din Estul Europei.

Discursul domnului Leo van Doesburg la Conferinţa Internaţională de la Bucureşti, „Traficul de persoane: o ameninţare la adresa valorilor familiei”, din 2 aprilie 2014 (intertitlurile aparţin redacţiei)

Legalizarea prostituţiei a dus la creşterea traficului de persoane

Traficul de persoane este o problemă foarte actuală. Pe 24 februarie 2014, Parlamentul Europan a adoptat Raportul despre Exploatarea Sexuală şi Prostituţie şi Impactul Acestora Asupra Egalităţii de Gen.

Pe 3 martie, grupul parlamentar pentru prostituţie din parlamentul britanic a prezentat o anchetă referitoare la cadrul legal al prostituţiei în Anglia şi Ţara Galilor. Între timp, Franţa şi-a schimbat politicile legate de prostituţie şi la fel intenţionează şi Finlanda. În Olanda, unele zone unde se practica prostituţia au fost închise, iar Elveţia a crescut vârsta minimă de practicare a prostituţiei.

prostitutionsignO legătură pe care o au în comun aceste măsuri este faptul că s-a constatat o legătură între legalizarea prostituţiei şi creşterea traficului de persoane. De aceea, traficul de persoane poate fi combătut doar împreună cu combaterea fenomenului prostituţiei.

Am fost implicat personal într-o iniţiativă împreună cu prietenii de pe lângă Consiliul Europei, care-şi propună să facă din achiziţionarea de servicii sexuale o infracţiune. Aceasta va ajuta la combaterea traficului de persoane cu scopul de a fi transformate în sclave sexuale.

Pe 21 martie, raportorul european José Mendes Bota a prezentat în Parlamentul European raportul „Prostituţie, trafic de persoane şi sclavie modernă în Europa”.

Pe baza acestor rapoarte, se va adopta o rezoluţie a Parlamentului European care să propună criminalizarea solicitării de servicii sexuale, dar nu şi criminalizarea prostituatelor. În acest scop, ar fi bine ca membrii comitetului parlamentar român de combatere a traficului de persoane să îi contacteze pe europarlamentarii români şi să îi roage să voteze în favoarea unei rezoluţii care susţine raportul. (Nota redacţiei: Aceasta s-a întâmplat întocmai, rezoluţiile au fost adoptate, să sperăm că ţările membre UE îşi vor amenda politicile în funcţie de ele.)

Statistici îngrijorătoare după extinderea UE

Rapoartele menţionate mai sus documentează diversele forme de prostituţie din Europa şi felul în care acestea afectează traficul de persoane. Concluzia este că fenomenul nu este doar larg răspândit, ci şi în creştere ca intensitate. Ele sunt în concordanţă şi cu raportul făcut public în aprilie 2013 de Cecilia Malmstrom, Comisar UE pentru Afaceri Interne. Acesta arăta că traficul de persoane crescuse cu 18%, în timp ce condamnările legate de această infracţiune scăzuseră cu 13% în aceeaşi perioadă (n.red. – intre 2008 şi 2010). În plus, conform aceluiaşi document, 61% din victimele traficului de persoane sunt cetăţeni europeni.

Victimele traficului provin mai ales din România şi Bulgaria

Mulţi care lucrează în Olanda cu prostituate şi victime ale traficului de persoane arată că extinderea UE a fost un punct de cotitură. În Germania se estimează că 85% din victimele traficului de persoane sunt românce şi bulgăroaice.

Rapoartele menţionate arată în mod clar că liberalizarea prostituţiei în Olanda şi Germania a eşuat şi, în loc să protejeze prostituatele şi să le asigure condiţii mai bune de muncă, a avut exact efectul contrar. Legalizarea (prostituţiei) a dus în multe locuri la creşterea criminalităţii, la dependenţa de prostituţie şi la sprijinul traficanţilor.

Marea majoritate a femeilor nu se prostituează de bunăvoie

Cu toate că Olanda încearcă o politică echilibrată, ca să combată traficul de persoane, prin legea prostituţiei nu face decât să pună gaz pe foc, deoarece pleacă de la ideea falsă că majoritatea femeilor fac aceasta de bună-voie. Aceasta e doar cu puţin mai mult decât un mit. Descrie doar o foarte mică minoritate a prostituatelor. Un raport KLPD, al Poliţiei Naţionale Olandeze, din 2008, spunea că între 50% şi 90% din prostituatele cu forme legale lucrează involuntar.

De aceea, dacă vrem să sacrificăm demnitatea şi drepturile unei mari majorităţi a femeilor care sunt violate şi abuzate prin protejarea unei mici minorităţi de femei care fac această meserie în mod voluntar, cred că Olanda trebuie să aleagă.

Din nefericire, victimele provin mai ales din România şi Bulgaria. De aceea, e nevoie de o strânsă colaborare pentru a schimba situaţia din Olanda, dar şi pentru a proteja cetăţenii români.

Eforturile României în combaterea traficului de persoane sunt importante, dar cea mai eficientă ar fi criminalizarea clientului

În ceea ce priveşte situaţia româncelor, Grupul de Experţi pentru Acţiunea în vederea Combaterii Traficului de Persoane (GRETA), din cadrul Consiliului Europei, salută eforturile făcute de autorităţile române în anchetarea şi trimiterea în justiţie a cazurilor de trafic de persoane, precum şi introducerea de prevederi legale specifice care să garanteze că victimele involuntare ale traficului nu vor fi urmărite penal.

Totuşi, în ciuda legilor drastice, există în continuare destule cazuri trimise în justiţie. Acestea apar în hoteluri, dar şi în apartamente particulare. Printre canalele care ofer acces la servicii sexuale se numără personalul hotelier, şoferii de taxi şi Internetul.

Cel mai bun model de combatere a traficului de persoane, este, în opinia mea, introducerea modelului nordic, de criminalizare a celor care solicită servicii sexuale. Un raport din Marea Britanie arată şi el că distincţia dintre prostituţia voluntară şi cea involuntară nu este relevantă. Prostituţia se leagă de violenţa în mai multe moduri. În acelaşi timp, câteva elemente opresive – precum inegalitatea între sexe, discriminarea pe bază de sex şi rasă, violenţa fizică şi verbală a partenerilor masculini – s-au dovedit a creşte probabilitatea ca fetele şi femeile să ajungă să practice prostituţia forţată.

Consolidarea familiilor prin politici publice, factor-cheie în combaterea traficului de persoane

În România, la fel ca în toate ţările, dezvoltarea de familii puternice este importantă.

Dar mă tem că în România discuţia a pornit într-o direcţie greşită. În loc să se caute moduri de consolidare a familiilor ca problemă fundamentală şi centrală a politicilor, se caută alte căi şi se discută tot felul de alternative la familia naturală. Nu este numai o direcţie care merge împotriva culturii (locale), ci şi o iniţiatică care deschide calea pentru destrămarea familiilor şi ajungerea a tot mai multor persoane în mâinile traficanţilor şi la prostituţie.

Avem nevoie să dezvoltăm şi să încurajăm o viaţă de familie robustă, bazată pe iubire, nu să stimulăm promiscuitatea, individualismul şi sexualizarea societăţii.

Nu cred că problemele economice sunt singurele care le fac pe femei să cadă victime prostituţiei, ci familiile din care provin. În loc să încurajeze modelele alternative de familie, România are nevoie de politici puternice de sprijinire şi promovarea a unei vieţi de familie sănătoase. Acestea ar trebui promovate în presă şi de către politicieni.

Traficul de persoane nu reprezintă o ameninţare la adresa familiei. Ci familia ar trebui să fiecare care reprezintă o ameninţare la adresa traficului de persoane. Pe aceasta ar trebui să se bazeze manualele şcolare, politicile publice, presa, cu toate că mă tem că şi în România se va pune gaz pe foc.

În mod concret, fac apel la România să urmeze concluziile rapoartelor şi anchetelor internaţionale menţionate şi să încerce să urmeze modelul nordic introdus în Suedia, Islanda şi Norvegia (şi înţeleg că de curând şi în Franţa, posibil şi în Finlanda).

Modelul la care mă refer a fost introdus cu succes în Suedia în 1999 şi cred că exemplul va fi urmat şi de alte ţări. Nu numai că a dus la scăderea prostituţiei şi a traficului de persoane, dar a şi creat în ţară o conştientizare că a cumpăra corpul unei femei este prin esenţa însuşi a faptului o ameninţare la demnitatea acesteia. De asemenea, a reuşit să explice faptul că prostituţia nu este o activitate de afaceri normală, ci o formă de violenţă continuă asupra femeii, ethosul libertăţii sexuale mergând aici prea departe şi creând nu eliberarea femeii, ci o nouă formă de sclavie, după cum o dovedesc diverse rapoarte.

Să sperăm şi să ne rugăm ca următorul pas în conştientizarea acestui fapt să repeta experienţa suedeză. În 1999, la introducerea noii legi, care amendează doar clientul, a existat o rezistenţă la acest model. Dar acum, majoritatea populaţiei sprijină pe deplin acest model de tratare a prostituţiei. Să sperăm şi să ne rugăm ca următorul fapt să fie conştientizarea nu doar a efectelor prostituţiei, ci şi a faptului că sprijinul unei familii puternice este singurul lucru care reprezintă o adevărată ameninţare la traficul de persoane.

(traducere și introducere Ştefana Totorcea, StiripentruViata.ro)

  • Vremuri Vechi si Noi:

Următoarea redefinire a căsătoriei? Primul triunghi de lesbiene „căsătorite” aşteaptă primul lor copil

de Ben Johnson, LifeSiteNews.com,

Trei lesbiene „căsătorite” între ele în statul american Massachusetts au anunţat că aşteaptă primul lor copil.

Apărătorii căsătoriei naturale avertizează că aceasta confirmă panta alunecoasă pe care au pornit statele care au ales să redefinească noţiunea de căsătorie pentru a include şi cuplurile de acelaşi sex. Dacă incluzi în noţiune caracteristici legate de auto-identificarea persoanelor, s-ar putea să te trezeşti legalizând nu numai căsătoria între persoane de acelaşi sex, dar şi cea între persoane care pretind că şi relaţiile poligame trebuie luate în consideraţie.

Cele trei americane, Doll, în vârstă de 30 de ani, Brynn, de 32 şi Kitten, de 27 au organizat tripluceremonia de nuntă în care şi-au jurat credinţă fiecare celorlalte două, cu toate că aşa ceva nu este prevăzut în nicio lege a statului Massachussets.

Din punct de vedere legal, căsătoria oficiată este valabilă între Brynn şi Kitten. Doll le-a jurat doar credinţă celorlalte două. „Am avut avocaţi specializaţi care au făcut toate documentele pentru ca averea noastră să fie împărţită în mod egal”, a explicat Brynn.

Ele îşi caracterizează relaţia drept „throuple”, echivalentul englezesc al noţiunii de cuplu, cu excepţia faptului că se aceasta cuprinde trei persoane. Fiecare mireasă a fost condusă la altarul în aer liber de către tatăl ei. A fost ideea lui Kitten, care a declarat că ideea de modul tradiţional în care a fost crescută a făcut-o să vadă căsătoria drept „un simbol important de angajament”.

Brynn, web designer, va munci 40 de ore pe săptămână pentru a aduce bani în casă, Doll va găti, iar Kitten va face curăţenie şi va naşte copii.

La data filmării interviului publicat de revista dailymail.co.uk, cea din urmă anunţa că este deja însărcinată în cinci luni cu un copil conceput prin inseminare artificială cu sperma de la un donator anonim. Ea speră să nască trei copii, câte unul pentru fiecare din cele trei membre ale acestui „comitet romantic”, după cum l-a caracterizat Brynn.

Apărătorii căsătoriei între persoane de acelaşi sex au respins argumentul că, odată îndepărtată cerinţa complementarităţii sexuale din definirea acestei realităţi, se va deschide uşa către alte tipuri de definire, ruinând şi trăsătura monogamă a căsătoriei. Dr. Jennifer Roback Morse, fondatoarea Institutului Ruth din SUA, care se dedică sprijinirii familiei naturale şi ajutării a ceea ce ei numesc „victimele revoluţiei sexuale”, a declarat pentru LifeSiteNews.com: „De mult timp am spus că, odată îndepărtată cerinţa complementarităţii sexelor în căsătoriei, nu va mai exista niciun motiv pentru care aceasta să se limiteze şi la numărul de doi membri ai relaţiei conjugale”.

Ca şi mişcarea pentru drepturile homosexualilor, această cascadorie mediatică face apologia drepturilor persoanelor cu preferinţe sexuale poligame.

Brynn spune: „Polifidelitatea nu este ceva promiscuu, care trebuie ascuns. Poate fi o opţiune perfect acceptabilă şi funcţională de viaţă şi de iubire”. Ea a mai fost căsătorită cu alte două femei şi vrea ca acum societatea să recunoască acelaşi statut şi pentru tipul de relaţie pe care şi-a oficiat-o cu celelalte două femei: „suntem pur şi simplu nişte oameni care încearcă să trăiască viaţa despre care simt că e cea mai bună pentru ei şi merităm toate drepturile de care se bucură şi ceilalţi”, spune ea.

La fel cum au făcut şi activiştii homosexuali când au cerut redefinirea căsătoriei, poliarmonicii par să se prezinte ca persoane a căror preferinţă sexuală pentru mai mulţi parteneri este înnăscută.

Dr. Jennifer Roback Morse de la Institutul Ruth spune însă că orientarea sexuală este o categorie la care oamenii se definesc ei înşişi ca aparţinând şi din care pot oricând să se autoexcludă. De aceea, „nu e nevoie ca juriştii să creeze o clasă protejată pentru o trăsătură pe care o defineşti tu însuţi” în mod absolut subiectiv.

Robert P. George, profesor de jurisprudenţă la Universitatea Princeton, a declarat că asta se întâmplă deoarece uniunea conjugală între persoane de două sexe (bazată pe realităţi verificabile şi vizibile) a fost redefinită ca uniune de iubire (criteriu neverificabil şi subiectiv). Dacă definim căsătoria pe baza sentimentelor, nimic nu ne mai opreşte să legiferăm şi căsătoria între mai multe persoane. „Ideile au consecinţe”, avertizează el.

De altfel, lobby-ul LGBT a semnat un manifest intitulat „Beyond Same-Sex Marriage (Dincolo de căsătoria între persoane de acelaşi sex)”, care-şi propune să obţină sprijinul guvernului şi al instituţiilor private pentru diverse tipuri de parteneriat de viaţă. Cu alte cuvinte, semnatarii recunosc că lupta pentru „căsătoria” gay e doar parte dintr-un efort cu bătaie mai lungă. Şi mai largă.

Ei cer aceeaşi recunoaştere şi aceleaşi beneficii acordate cuplurilor heterosexuale căsătorite, pentru tipuri de relaţii precum:

„cămine angajate şi iubitoare formate din mai mult de doi parteneri conjugali”

„cupluri queer care se decid să crească un copil împreună cu altă persoană queer sau alt cuplu queer, în două cămine separate”

De altfel, în 2012, la Festivalul Scriitorilor de la Sidney, scriitoarea lesbiană Masha Gessen a recunoscut faptul că mişcarea pentru dreptul la căsătorie pentru persoane gay a minţit şi manipulat pentru a distruge înţelegerea generală cu privire la noţiunea de căsătorie: „Lupta pentru căsătoria gay înseamnă să minţim în legătură cu ce vom face când o vom obţine – fiindcă minţim atunci când pretindem că instituţia căsătoriei nu se va schimba. Aceasta se va schimba, aşa cum şi trebuie. Eu nici nu cred că ar trebui să existe”, a mărturisit ea.

În privinţa trio-ului din Massachusetts, dr Morse de la Institutul Ruth face o predicţie: „În termen de cinci ani de la naşterea copilului, această relaţie va fi pe butuci. Toată lumea ştie ce se întâmplă când pui un copil în braţele unei mame. Multe lucruri se schimbă în mod imprevizibil”.

Dr. Morse a mai explicat: „Am citit multe cazuri de cerere a custodiei pentru un copil de către o mamă lesbiană. Printre rânduri am observat că mama nu poate accepta ideea ca copilul ei să-i spună mamă şi unei alte femei. Mama crede că trebuie să fie unică şi are mai multe probleme decât s-ar fi aşteptat să împartă îngrijirea copilului cu o altă femeie”.

Din păcate, o altă previziune făcută de dr. Morse este că, la un eventual proces de custodie, legea le va da dreptate celor două femei care nu sunt mamele biologice ale copilului. (n.red. – în primul rând pentru că, aşa cum s-a precizat mai sus, deocamdată legea din Massachusetts nu recunoaşte decât parteneriatul dintre Brynn şi Doll. Kitten, cea „însărcinată” cu treburile gospodăreşti şi literalmente cu copilul, va rămâne pe dinafară) „În detrimentul copilului”, remarcă dr. Morse.

Traducere: Ştefana Totorcea

Preluare de pe Ştiri pentru viaţă

Educatoare creştină concediată pentru că a refuzat să le citească copiilor poveşti cu gay

de Colin Kerr, LifeSiteNews.com

O educatoare creştină din Londra, Sarah Mbuyi, a fost concediată de la grădiniţa Newpark Childcare în urma unei plângeri făcute de o colegă de orientare sexuală lesbiană.

Aceasta a pretins că a fost hărţuită de Sarah. Chemată la o şedinţă disciplinară, Sarah Mbuy a fost întrebată ce părere ar avea dacă i s-ar cere să le citească copiilor poveşti cu părinţi de acelaşi sex. Aceasta a răspuns că nu ar putea face aşa ceva.

Sarah Mbuyi nu şi-a ascuns credinţa, despre care a avut câteva conversaţii cu colega ei lesbiană, pe care chiar a vizitat-o la spital, când aceasta a avut un accident, şi i-a făcut cadou o Biblie. Sarah spune că ea nu şi-a exprimat opinia despre învăţăturile despre homosexualitate care există în Biblie decât după ce colega a întrebat-o aceasta în mod expres.

„Dacă ţi-aş spune că Dumnezeu este Ok cu aşa ceva te-aş minţi, dar El te iubeşte şi te aşteaptă să vii la el aşa cum eşti”, i-a răspuns aceasta. Sarah povesteşte că imediat colega s-a dus să o reclame la superiori.Mi se pare că se hotărâseră deja să mă concedieze înainte să mai audă şi versiunea mea despre cele întâmplate”, a declarat Sarah, care a dat în judecată grădiniţa pe temeiul că a concediat-o din cauza convingerilor sale religioase.

Preluare de pe Ştiri pentru viaţă

Traducere: Ştefana Totorcea

Legaturi:

***

***


Categorii

Articolele saptamanii, Corectitudine politica/ Marxism cultural, Homosexualitate, Razboiul impotriva Bisericii/ crestinismului, Razboiul impotriva familiei / vietii/ copiilor

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

59 Commentarii la “EUROVISION – “megafon pentru sodomie”? “FEMEIA CU BARBA” din Austria sau niciun an fara travestiti, transsexuali si apologia “diversitatii” deviante/ STRATEGIA ”NORMALIZARII” HOMOSEXUALITATII PRIN INDUSTRIA CINEMATOGRAFICA/ Spre redefinirea nesfarsita a casatoriei, pana la dementa: ”TRIUNGHIUL” DE LESBIENE/ Legalizarea prostitutiei si traficul de persoane

VEZI COMENTARII MAI VECHI << Pagina 2 / 2 >>

  1. Personajul seamana cu un Isus feminin travestit inocent ,dar malefic.Mi-au atras atentia aripile de foc perfect incadrate de imaginile proiectate ca niste aripi de demon.Prima data cand am vazut acest personaj am zis ca pare Anticristul caci vrea sa para un Iisus cu cornite invizibile care aduce pacea pe pamant.Era asa de impresionat acest personaj (ca nu pot sa-i zic om , ca nu e nici femeie nici barbat)de premiul primit ca reverenta facuta mi-a provovat un ras involuntar.Cand ridica capul sa cante i se vedeau dintii de barbat puternici, iar trupul incadrat de o asa zisa rochita inocenta.Oribil.Brrrr…. Eu de mult nu mai utmaresc Eurovizionul caci este proba de incultura la scara europeana.Ce sa mai zici?

  2. Nu e clar ca-si bat joc de Mantuitorul si de cei toti care cred in EL?

  3. @enkidu:
    Ai perfecta dreptate. Imaginea androginului, de fapt era androginului, face parte din miscarea new age si presupune o largire a constiintei fiecarui barbat sau femeie pana la identificarea reciproca. Schimbarea se presupune ca are loc nu atat in plan fizic, ci mai ales in plan psihic. Modelul patriarhal va fi inlocuit cu cel androgin, religiile dualiste vor disparea, este asteptat maitreya, acel mesia impaciutor si mult dorit de unii.

    http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2014/03/13/revolutia-gender-la-aniversara-cum-s-a-transformat-utopia-libertatii-de-a-fi-intr-un-plan-represiv/

  4. Se vrea a fi – luceafarul – cel cazut. Priviti light design-ul, sugestiv, steaua dintre cele doua linii care-l “prind” in unghi ascutit. Dar spera, spera precum pasarea Phoenix (simbol masonic al antihristului).

    HRISTOS A INVIAT!

  5. http://bisericasecreta.wordpress.com/2007/04/15/simbolurile-de-pe-copertile-cartilor-cu-harry-potter/
    Pasarea Phoenix simbol iluminst pentru Antihrist

    Nu ar mai trebui sa participe la aceasta mascarada diavoleasa tarile care sunt ortodoxe. M-am uitat si eu acum la clip. Jenibil. De la o posta se vede ca are corp de barbat. Fara machiaj omul ala e un zero barat ca frumusete. Ne facem partasi la asemenea dracarii si ne miram pe urma ca nu ne mai asculta copiii. Eurovisionul sa ramana pentru cei care spera ca se pot adapa din focul iadului, insa asa ceva nu va fi niciodata posibil. Tot pe spatele nostru stau dracii astia si se “hranesc” din victoriile lor asupra sufletelor corupte.

  6. Pingback: EUROVIZIUNEA “FEMEII CU BARBA” – LUMEA DE COSMAR CARE HUIDUIE NORMALITATEA SI EXALTA ORIBILITATEA - Recomandari
  7. EUROVISION 2014
    Ne-a intrat Conchita Wurst în odaie,
    Era atât de (grotesc) tristă şi profund acea Crist;
    În Europa (pseudo) iudeu-creştină a triumfat toleranţa
    Şi chipul ei e un bărbos cu nume de-artistă “Scoiculiţa Cârnaţ” travestit.

    Precizare: “concha” = “scoică” în limba spaniolă. În spaniolă şi germană sintagma “scoică” este folosită şi pentru a desemna organul genital feminin. Că “Wurst” înseamnă în limba germană “cârnaţ” şi că şi acest termen poate avea conotaţie sexuală cred că nu este un secret pentru nimeni.

  8. @sluga netrebnica (#24):

    Si eu sunt de aceeasi parere. Ni se induce impresia ca toata lumea s-a tampit – ceea ce nu e deloc real. Citesc si eu comentariile pe diverse site-uri – marea majoritate a oamenilor de pretutindeni sunt dezgustati.

    Stiu ca suna putin SF, dar deja pare o agresiune INUMANA, sau, nu stiu, ceva menit sa TRANSFORME SPECIA noastra. Iar oamenii rezista, mai, fir-ar sa fie! Nu cad asa usor. Surprind! Dar si atacul este tot mai dezlantuit, tot mai disperat, tot mai precipitat. Cu adevarat pare ca timpul se apropie iar el nu mai stie ce sa faca si sa inventeze pt a ne pierde! Vorba unui cunoscut: “Brace yourselves: the END is coming”

    Oricum, nu ma pot abtine sa observ ceva de fiecare data cand ma uit, halucinata, la Conchita: dracul ramane totusi – dincolo de maretia sa rasturnata, abisala, tenebroasa etc. – foarte… RIDICOL!!

  9. Nu mai stiu pe unde am citit ca un preot a nimerit la o parohie unde nu venea lumea la biserica si el tot se gandea cum sa faca astfel ca oamenii sa vina la biserica, la Hristos… Asa ca la sfarsitul unei predici a anuntat ca duminica viitoare o sa vina un drac la biserica. N-a mai dat alte detalii. Si ce credeti? Lumea a inceput sa se stranga puhoi, de era si curtea bisericii foarte plina. Vedeti dumneavoastra la ce se strange lumea? Cat s-a chinuit bietul parinte vorbind despre Hristos si aproape nimeni nu venea, dar numai ce-a spus ca vine unul cu carnati in frunte si iata cati s-au strans…

  10. Nici macar nu am vazut video clipurile, dar citind comentariile, ma bucur ca nu le-am vazut. Acum citiva ani pasarea phoenix a fost folosita la jocurile olimpice. Iata ca iara ma duce gindul la Putin care a facut din jocurile olimpice de anul asta un contrast.

    I-am dat deja prea multa importanta acestui character chiar si fara sa vad video clipurile. Ma duc acum sa ma ascund in my quiet corner si sa imi pling pacatele, sa pling si pentru noua generatie, ca a votat pentru iad si a uitat de Dumnezeu. Chiar ma uitam dupa un motiv sa ma tina departe de stiri si acum l-am gasit!

  11. @ C.O.: Este vorba chiar de părintele Galeriu, când slujea la Biserica Sf. Vasile din Ploieşti.

  12. Hristos a Inviat!
    Oameni buni,toti sint dezgustati dar toti se sirguiesc cu judecatile lor!Oare de ce participantii le concurs,vazind in ce ipostaza sint,nu s-au retras?Participind au fost partasi.Un coleg spunea,tot vorbeam noi despre ce se putea face intr-o situatie,acum toate vorbele nu fac doua parale!
    Iertati,pentru Inviere!
    Bucurie,intru Hristos!

  13. Pingback: “Ridica fusta”: BAIETII DIN SCOLILE DIN NANTES, FRANTA, POARTA FUSTE… in numele egalitatii intre sexe/ REMUS CERNEA il cheama pe “Conchita Wurst” la PARADA GAY din Bucuresti/ “Apocalipsa” vietii sexuale/ Virgiliu
  14. Pingback: Ministresa ”Harvard” a Finantelor, Ioana Petrescu, este de acord cu LEGALIZAREA PROSTITUTIEI - Recomandari
  15. Pingback: NU UITATI (Video+Versuri)… Surpriza franceza ignorata a unui EUROVISION geopolitic si ideologic. “Nu rămân decât lacrimile, Aceste câteva note venite de altădată, Și cântecul rugăciunilor noastre” | Cuvântul Ortodox
  16. Pingback: MAREA BRITANIE INAUGUREAZA ”NOI DRUMURI” ORWELLIENE. Indoctrinare TRANSGENDER in SCOLILE PUBLICE si instituirea DELICTULUI de ”URA TRANSSEXUALA”. Ne așteaptă la orizont: opresiune, disfuncționalitate socială produsă artificial și pierderea l
  17. Pingback: INTERSECTIA DINTRE TEORIA GENULUI, FASCISM SI CAPITALISM sau NOUA ORDINE MONDIALA. Interviu cu psihologul Yann Carriere (Video). Despre impunerea prin metode totalitare a OMULUI NOU, “eliberat” de separarea sexelor, CONTROLUL SOCIAL prin HAOS
  18. Pingback: Presa: Laura Bretan, sustinatoare a familiei, sabotata la concursul national pentru EUROVISION de doi jurati gay
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare