RUSIA CONSTRUIESTE O BAZA MILITARA LA GRANITA CU UCRAINA/ Sefii serviciilor secrete americane: IRAK SI SIRIA SE VOR DESTRAMA/ Strategia Rusiei in Siria/ TULBURARI IN TURCIA

REUTERS/Anton Zverev (RUSSIA – Tags: MILITARY)

• Hotnews:

Barack Obama: Rusia nu poate continua sa ofere sustinere regimului sirian. Este o strategie sortita esecului

“Strategia Rusiei de a oferi sustinere regimului Bashar al-Assad este o eroare” si “este sortita esecului”, a avertizat presedintele american Barack Obama, potrivit Mediafax. “Trebuie sa ne asumam si sa transmitem Rusiei ca nu poate continua sa ofere sustinere regimului sirian; este o strategie sortita esecului”, afirma liderul de la Casa Alba.

Declaratiile lui Obama vin dupa ce ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a confirmat vineri ca Rusia a trimis echipamente pentru a ajuta Administratia Bashar al-Assad sa lupte impotriva grupului terorist Stat Islamic. “Exista militari rusi in Siria, in principal pentru a coordona trimiterea echipamentelor si a oferi instruire trupelor siriene”, a explicat Lavrov.

De asemenea, Serghei Lavrov a acuzat Washingtonul ca a intrerupt comunicatiile militare directe intre Rusia si NATO pe fondul crizei din Ucraina. “Contactele militare erau importante pentru evitarea incidentelor nedorite si neintentionate. Suntem mereu favorabili discutiilor la nivel militar pe teme profesionale. Comandantii nostri militari se inteleg bine intre ei. Daca, asa cum a spus de mai multe ori secretarul de Stat John Kerry, Statele Unite vor sa blocheze aceste canale de comunicare, atunci pot face cum doresc”, a incheiat Lavrov.

Siria se confrunta, incepand din martie 2012, cu revolte reprimate violent si cu un conflict militar intre serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, fortele opozitiei si grupuri teroriste, inclusiv organizatia sunnita Stat Islamic (Stat Islamic in Irak si Siria / Stat Islamic in Irak si Levant). Bilantul conflictului depaseste 220.000 de morti.

Rusia construieste o mare baza militara in apropiere de Ucraina

Rusia a lansat lucrari pentru construirea unei baze militare care va putea primi mai multe mii de soldati si depozite de arme si munitii la 25 km de frontiera ucraineana, langa oraselul Valuiki, nu departe de Soloti, au relatat locuitori ai regiunii, potrivit Le Figaro citat de Agerpres.

In apropierea locului ales se afla o cale ferata care leaga Soloti de Moscova si Lugansk, capitala uneia dintre cele doua republici autoproclamate de separatistii prorusi in estul Ucrainei.

Potrivit unui apel la oferte de contracte publicat pe site-ul internet al guvernului rus zakupki.gov.ru, baza se va intinde pe o suprafata de 300 ha. In aceasta saptamana, lucratori au inceput sa ridice un gard intr-un camp situat in apropiere de Soloti pentru a delimita terenul. Un reporter de la Reuters care s-a aratat interesat de activitate a fost somat sa se indeparteze, fiind suspectat ca ar putea fi ‘spion ucrainean’.

Mai multe dispozitive de constructii si o macara erau vizibile. ‘Se construieste un adevarat oras’, a declarat localnicul Aleksandr Pancenko, a carui casa se afla in apropierea viitoarei baze. Intrebat la Soloti, un barbat care s-a prezentat drept reprezentant al Agentiei federale pentru constructii speciale, ce are ca obiect de activitate instalatii militare, a refuzat sa vorbeasca despre lucrari, invocand secretul de aparare.

Potrivit unui document publicat pe site-ul guvernamental, viitoarea baza va servi pentru antrenamentul militarilor din artilerie, artileria antiaeriana si trupele blindate. Ea va cuprinde un centru de comanda si unul de comunicatii, o cantina cu 2.000 de locuri, un complex sportiv cu piscina si terenuri de tenis, precum si o parte rezidentiala cu peste o mie de apartamente.

Prima etapa a lucrarilor ar urma sa fie finalizata in 29 aprilie 2016, precizeaza documentul.

• ActiveNews: 

SUA redesenează harta Orientului Mijlociu: Șeful spionajului militar american susține că DOUĂ STATE ar putea dispărea de pe hartă

Șefii spionajului american contrazic politica administrației Obama, susținând, pe o singură voce, că nici Siria nici Irakul nu-și vor reveni după războiul civil și confruntările cu ISIS.

Irakul şi Siria ar putea să rămână pentru întotdeauna rupte în bucăţi de război şi de tensiunile religioase. Avertismentul a fost lansat joi de directorul Agenţiei pentru informaţii în domeniul apărării (DIA), într-o evaluare dură, care contrazice politica administraţiei Obama, relatează site-ul New Zeeland Herald.com.

„Cu greu văd o revenire”, a declarat locotenent-generalul Vincent Stewart într-o conferinţă a serviciilor secrete, referindu-se la Irak şi Siria, din ale căror teritorii jihadiștii Statului Islamic au cucerit porţiuni vaste. El a adăugat că îl „frământă ideea potrivit căreia kurzii ar reveni într-un guvern central irakian”, sugerând astfel că acest lucru este puţin probabil.

„Pot să văd un moment în viitor în care Siria este fracturată în două sau trei părţi„, a adăugat el.

Acesta nu este scopul Statelor Unite, a subliniat şeful DIA, însă situaţia pare să arate tot mai mult aşa.

Irakienii şi sirienii se identifică, în prezent, tot mai mult prin triburile din care fac parte şi prin religiile pe care le au, în loc să se identifice prin naţionalitatea lor, a spus, la rândul său, directorul CIA, John Brennan. Cred că Orientul Mijlociu se va confrunta cu o schimbare în viitoarele unul-două decenii, care va face (regiunea) să nu mai arate aşa cum a arătat, a precizat șeful CIA.

Irakul şi Siria au fost create în mod artificial de către diplomaţi britanici şi francezi, la dezintegrarea Imperiului Otoman, înaintea Primului Război Mondial. Fiecare dintre ele are comunităţi sunnite, şiite şi kurde. Irakul este condus de către un guvern dominat de şiiţi, cu legături cu Iranul, în timp ce guvernul Bashar al-Assad este dominat de alawiţi, o sectă şiită. Cele două luptă, fiecare în parte, împotriva grupării funadamentaliste sunnite Statul Islamic.

John Brennan susține că frontierele celor două ţări rămân la locul lor, dar că guvernele au pierdut controlul asupra lor. Statul Islamic a proclamat un „califat” de o parte şi de alta a frontierei dintre Irak şi Siria.

Serghei Lavrov, anunț important despre livrările de echipamente militare pentru Siria

Rusia va continua să livreze Siriei echipament militar, a declarat duminică ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, potrivit agențiilor ruse de presă, citate de Reuters.

“Au avut loc livrări de echipament militar, (livrările) au loc în continuare și vor avea loc în continuare. Inevitabil, sunt însoțite de specialiști ruși, care ajută la reglarea echipamentelor, la instruirea personalului sirian în legătură cu modul în care trebuie folosit acest armament”, a spus Lavrov.

Șeful diplomației ruse a anunțat că președintele rus Vladimir Putin, care va participa la New York la Adunarea Generală a ONU, intenționează să susțină un discurs la Națiunile Unite pe tema războiului din Siria, a conflictului din Ucraina, a stării economiei globale și a sancțiunilor împotriva Rusiei.

“El (Putin) va atinge aspecte specifice, precum Siria, criza din Ucraina. Toate aceste crize sunt rezultate problemelor sistemice referitoare la încercările de a îngheța procesul de formare a unei lumi policentrice“, a spus Lavrov, conform Agerpres.

• DW: 

Anne Allmeling: Strategia Rusiei în Siria

America se teme că Rusia ar putea interveni militar în Siria, într-un moment în care SUA şi Rusia dădeau semne de înţelegere. Cu toate acestea, nu este exclusă apariţia unei soluţii în Siria, nu doar pe placul Rusiei.

Nu este prima dată când Rusia furnizează arme în Siria. Dimpotrivă: guvernul de la Moscova a sprijinit permanent regimul președintelui Bashar al-Assad, fără a face un secret din acest lucru. Cu toate acestea, livrările recente de armament rusesc în Siria, ţară măcinată de război civil, îi îngrijorează pe americani. Rusia îşi consolidează angajamentul militar în Siria, spun unele voci din Statele Unite, avertizând că ruşii vor să se implice în conflict. Transportoarele blindate, precum şi alte tipuri de armament livrate în ultimele zile în Rusia amplifică această suspiciune.

În schimb, ministerul rus de Externe respinge acuzaţiile Statelor Unite. “Este vorba pur şi simplu de susţinerea guvernului sirian în lupta împotriva rebelilor islamiști”, a transmis Moscova.

Markus Kaim de la Fundaţia Economie şi Politică este de părere că explicaţiile oferite de Rusia sunt credibile. “Rusia este prezentă de multă vreme la fața locului, implicându-se în special în instruirea armatei siriene, căreia îi oferă asistenţă din mai multe puncte de vedere”, spune expertul în Orientul Mijlociu. “Guvernul aminteşte acum, nu în mod greșit, că vânzările recente de armament reprezintă punerea în aplicare a acordurilor existente.”

Implicare militară şi diplomatică

Kaim consideră puțin probabilă participarea directă a Rusiei în războiul civil sirian, dat fiind faptul că implicarea Moscovei în Siria nu se limitează doar la sprijin militar. Ruşii sunt foarte activi inclusiv la nivel diplomatic, spune Kaim. Guvernul rus a încercat în luna august să coaguleze un grup din interiorul opoziție siriene ca interlocutor pentru regimul Assad. Scopul Rusiei este să îşi consolideze influența în Orientul Mijlociu şi să semnalizeze occidentalilor că Moscova nu poate fi ocolită când se caută soluţii.

În ultimele luni, această strategie a fost una de succes pentru conducerea Rusiei şi nu numai în ceea ce privește Siria. Mai multe țări arabe, considerate până nu demult aliaţi fideli ai Statelor Unite, îşi îndreaptă acum privirea spre Rusia. Preşedintele egiptean Abdel Fattah Al-Sisi a fost primit luna trecută la Moscova, pentru a patra oară în numai doi ani. Al-Sisi este, la urma urmei, primul președinte egiptean ales democratic, după îndepărtarea lui Mursi. Putin i-a întins fără ezitare mâna celui mai puternic om din Egipt, în vreme ce Occidentul l-a ţinut mai întâi la distanţă, pentru ca apoi să se răzgândească.

Guvern de tranziţie în Siria?

Chiar și Regele Iordaniei, Abdullah al II-lea, aliat tradiţional al americanilor, l-a vizitat pe Putin în luna august. Este limpede că Rusia și SUA se luptă în Orientul Mijlociu pentru supremație. Cu toate acestea, în ceea ce priveşte Siria, cele două mari puteri par a se fi apropiat de un consens, spune Markus Kaim.

Occidentul insistă de multă vreme asupra găsirii unei soluţii care să îl excludă din ecuaţia puterii pe Assad, în timp ce Rusia pare că a încetat să mai creadă într-o victorie a acestuia. Kaim crede că preocuparea momentană a Moscovei este consolidarea unui “echilibru”, care să semnalizeze tuturor taberelor implicate în conflict că o nouă acțiune militară nu are mult sens. “Dacă nu ar fi aşa, discuţiile între Moscova şi opoziţia siriană nu ar avea nicio noimă.”

Ministerul de Externe britanic, Philip Hammond, a pledat recent pentru un guvern de uniune națională în Siria pentru a rezolva conflictul. Britanicul propune rămânerea pentru moment în funcţie a președintelui Assad, care însă ar urma să se retragă după șase luni sau un an.

“Această iniţiativă pare să aibă ingredientele necesare unei soluţii pe placul Rusiei şi a altor guverne occidentale, care oricum trag în aceeaşi direcţie, chiar dacă nu recunosc deschis acest lucru”, este de părere Kaim.

Seda Serdar: Comentariu: Nori negri deasupra Turciei

Protestele din Turcia au degenerat în violenţe. Sediile formaţiunii pro-kurde HDP şi redacţia ziarului “Hürriyet” au fost atacate. În ţară vor fi alegeri, însă nimeni n-are de profitat de pe urma redeschiderii vechilor răni – crede Seda Serdar.

Ultimele zile au fost tulburi. Unul dintre cele mai mari ziare din Turcia, “Hürriyet”, a fost atacat de două ori. De asemenea, sediile din câteva oraşe ale formaţiunii pro-kurde Partidul Democratic al Poporului (HDP) au fost ţinta mai multor atacuri violente. Conducerea ţării se află la răscruce: dacă nu e cumpătată, s-ar putea ajunge la un conflict intern.

Peste nici două luni în Turcia sunt programate alegeri. Ţara traversează o perioadă dificilă, dacă nu chiar periculoasă: este la graniţa turbulenţelor politice grave. Ankara şi Bruxelles-ul consideră uciderea soldaţilor turci de către rebelii PKK un act de terorism – condamnat prin demonstraţii de stradă în Turcia. E greu să vezi tineri soldaţi sau poliţişti ucişi în fiecare zi. Mii de oameni au protestat în Turcia faţă de organizaţia teroristă kurdă. O reacţie corectă.

Dar în anumite părţi situaţia a scăpat de sub control. Unii demonstranţi au atacat redacţia ziarului “Hürriyet”, magazine, sediul central al partidului HDP şi alte clădiri ale aceleiaşi formaţiuni.

Un joc periculos

“Teama şi democraţia nu fac casă bună împreună. Dar noi ne temem!” Acestea sunt cuvintele redactorului-şef al ziarului “Hürriyet”, Sedat Ergin. Şi tot din aceste cuvinte transpare presiunea masivă la care e supusă presa turcă neaservită sau ostilă preşedintelui islamo-conservator Erdogan şi partidului aflat la guvernare, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP).

Nicio opinie politică nu justifică aceste agresiuni. Atacurile asupra presei sau asupra partidelor alese în mod democratic sunt fapte penale.

Chiar dacă unii dintre agresori au fost arestaţi, principala problemă rămâne: cum de s-a ajuns la aşa ceva? Să inciţi tineretul şoptindu-i la ureche că instituţiile media sunt organizaţii teroriste e un joc periculos.

Îndemnul la ură şi discriminare nu va fi de folos niciunui partid turc. Dimpotrivă, cetăţenii vor începe să se întrebe cine se face vinovat de instabilitatea din ţară. Fiecare are dreptul să demonstreze. Însă statului îi revine şi răspunderea de a-şi proteja cetăţenii şi de a-i pedepsi pe cei ce se fac vinovaţi de propagarea urii şi de încurajarea actelor de violenţă.

În prezent Turcia are nevoie în primul rând de solidaritate. Şi trebuie să înţeleagă că oamenii care trăiesc în interiorul graniţelor sale trebuie să trăiască împreună. Omul care care îi reprezintă – indiferent de sex, etnie sau convingerile lor politice – este preşedintele Erdogan. Şi este trist faptul că toţi liderii politici au lansat către popor un apel la solidaritate, numai preşedintele Turciei nu.

Nu mai e vorba de câştigătorul alegerilor, ci de viitorul unei ţări care a luptat multă vreme pentru unitatea sa. Acum, Turcia se confruntă cu o altă formă de teroare, una care alimentează oamenii cu ură. O teroare căreia numai poporul turc îi poate pune capăt, apărându-se în faţa oricărei provocări.