Actualizare: LOVITURA DE STAT DIN TURCIA A ESUAT, dupa ce mii de oameni au iesit in strada impotriva pucistilor/ ERDOGAN RAMANE LA PUTERE/ Contextul international al tentativei de lovitura de stat

***

Actualizare:

• Gandul.info: Lovitură de stat dejucată în Turcia. UPDATE. 194 de morţi, după ce o facţiune a Armatei a încercat să preia puterea

Lovitura de stat pusă în practică de o parte a armatei turce a eşuat, a anunţat prim-ministrul turc Binali Yildirim, precum şi serviciul de informaţii al Turciei, însă pe străzi situaţia era încă haotică sâmbătă dimineaţa, existând încă ciocniri între miile de protestatari pro-Erdogan şi Poliţie pe de o parte şi militarii angajaţi în tentativa de lovitură de stat pe de altă parte, mulţi dintre aceştia predându-se însă.

Ultimele informaţii arată că cel puţin 194 de persoane au murit doar în această noapte (104 militari rebeli şi 90 de civili şi forţe de ordine fidele guvernului) şi peste 1.150 au fost rănite, în urma loviturii de stat încercate de Armata turcă.

Vineri noapte, în jurul orei 23:00, Armata a informat, printr-un mesaj citit de prezentatoarea postului de televiziune naţional, că a preluat puterea în Turcia, pentru a proteja ordinea democratică şi drepturile omului, însă premierul turc şi preşedintele Erdogan au denunţat o tentativă de lovitură de stat. O facţiune a armatei turce a încercat o lovitură de stat, a afirmat prim-ministrul turc Binali Yildirim. Podurile de peste Bosfor, din Istanbul, au fost blocate de vehicule militare. Pe străzile din Istanbul şi Ankara s-au auzit focuri de armă, iar un elicopter de luptă a deschis focul asupra unui sediu al Poliţiei.

Şeful Armatei a fost luat ostatic, informează agenţia de stat Anadolu, iar comunicatul emis în numele Armatei nu a fost autorizat de lanţul de comandă. Preşedintele Erdogan, care se afla în vacanţă la Marmaris în momentul evenimentelor, a denunţat lovitura de stat şi a cerut oamenilor să iasă în stradă pentru a sprijini guvernul. Facţiunea rebelă din armata turcă a anunţat la televiziunea de stat că instituie legea marţială. La scurt timp, televiziunea de stat şi-a întrerupt emisia. Aeroportul din Istanbul a fost închis.

Mai mulţi comandanţi de Armată au anunţat public însă că nu susţin lovitura de stat şi au comandat soldaţilor din subordine să revină în unităţi. Lovitura de stat a fost susţinută de o parte din Forţele Aeriene şi din Jandarmerie, au arătat surse militare pentru Anadolu. SUA a făcut apel la toate părţile implicate în conflict să „sprijine guvernul ales democratic” şi să evite vărsarea de sânge. Există însă morţi şi răniţi printre civili, iar mai mulţi poliţişti au fost ucişi de militari. Erdogan şi Guvernul de la Ankara l-au acuzat de orchestrarea loviturii de stat pe clericul Fethullah Gulen şi mişcarea sa „gulenistă”. Acesta trăieşte în SUA şi este un adversar cunoscut al lui Erdogan, însă a negat acuzaţiile. […]

În jurul orei 3:00, autorităţile turce au anunţat că lovitura de stat a fost dejucată şi că lucrurile reintră sub control. În zori, preşedintele Erdogan a aterizat la Istanbul, unde aveau loc explozii şi se trăgea pe străzi, şi a anunţat că lovitura de stat a eşuat şi că cei responsabili vor plăti un preţ greu. Peste 120 de militari au fost reţinuţi de poliţie la momentul respectiv. El l-a acuzat din nou pe clericul Gulen că se află în spatele loviturii de stat, însă acesta a negat implicarea, spunând, conform Al Jazeera, că „guvernele trebuie câştigate printr-un proces de alegeri libere şi corecte, nu prin forţă”.

Lovitura de stat ar fi fost susţinută de o parte din Forţele Aeriene şi din Jandarmerie, însă o mare parte a Armatei nu s-a raliat, precum Marina, Forţele Speciale sau o parte din infanterie. Liderul facţiunii ar fi fost colonelul Muharrem Kose, cel care a fost demis de curând din funcţia de şef al departamentului juridic al Armatei, a informat agenţia de stat Anadolu, citând surse militare.

„Este o lovitură de stat foarte ciudată. Doar o mică parte din armată participă, iar susţinerea din partea populaţiei este total absentă. Erdogan este foarte popular în părţile tradiţionale ale Turciei. Orice ar face, în sondaje rămâne tot la 50%, iar susţinerea pentru el va creşte în aceste zile. Acum oamenii ies în stradă să protesteze împotriva loviturii de stat, au dat curs apelului lui Erdogan. Se pare că nimeni nu sprijină această lovitură”, a declarat pentru gândul Simon Vincent, un student canadian care a studiat Dreptul în Turcia şi se află acum la Istanbul.[…]

UPDATE 11:10 Noul şef al Statului Major al Armatei, generalul Umit Dundar, arată într-o conferinţă de presă că 104 militari care au participat la tentativa de preluare a puterii au fost ucişi. Această cifră este în plus faţă de cei peste 90 de morţi anunţaţi anterior, dintre aceştia 47 fiind civili. 1.154 de persoane au fost rănite, a mai spus generalul. Astfel, bilanţul provizoriu al celor care şi-au pierdut viaţa arată astfel: 104 militari rebeli, 41 de poliţişti, doi militari loiali guvernului şi 47 de civili.

Dundar a fost numit şef al Armatei în cursul acestei nopţi, după ce generalul Hukusi Akar a fost dat dispărut, ca fiind răpit de facţiunea rebelă a armatei.

„Oamenii au ieşit pe străzi şi şi-au arătat sprijinul pentru democraţie. Turcia a dat dovadă de o cooperare istorică între guvern şi popor. Naţiunea nu va uita niciodată această trădare. Turcia a închis ireversibil capitolul loviturilor de stat militare. Forţele armate sunt hotărâte să elimine membrii mişcării Gulen din rândurile ei. Vom continua să servim poporul. Aş vrea să mulţumesc tuturor partidelor politice şi mass media pentru sprijinul democraţiei. Cei care şi-au trădat ţara nu vor rămâne nepedepsiţi”, a declarat generalul Dundar, conform The Guardian.[…]

• ActiveNews: Lovitură de stat eșuata în Turcia. O parte a Armatei a preluat inițial controlul asupra unor puncte-cheie. Erdogan a cerut oamenilor să iasă în stradă iar Poliția sa a capturat si dezarmat mai multe unități rebele

Erdogan sugerează că predicatorul Fethullah Gulen, exilat în SUA, este în spatele tentativei de lovitură de stat. Barack Obama și John Kerry au vorbit la telefon și i-au oferit sprijinul lui Erdogan, potrivit Reuters.

ACTUALIZARE 10.40 Peste 1500 de militari sunt arestați în Turcia în acest moment, potrivit unei declarații a unui oficial guvernamental pentru Reuters

ACTUALIZARE 10.00 Singura cale pentru Turcia este întoarcerea la ordinea constituțională și la statul de drept, a scris sâmbătă dimineață, pe pagina sa de Facebook, premierul Dacian Cioloș. Președintele Johannis nu scrisese încă nimic până la ora 10.00 dar….e sâmbătă

ACTUALIZARE 08.50 Și Uniunea Europeană face apel la reinstaurearea rapidă a ordinii constituționale. În acest moment, marile puteri și-au reafirmat sprijinul pentru Erdogan, după ce a devenit clar că oponenții săi au pierdut meciul iar populația îl susține masiv. 6 zboruri București-Istambul și retur au fost anulate. MAE: nu există victime cetățeni români.

ACTUALIZARE 08.15  Angela Merkel anunță că Germania susține Guvernul ales al Turciei. Ministrul Justiției anunță că peste 750 de persoane au fost reținute în urma tentativei de lovitură de stat. Șeful statului major a fost schimbat, noul conducător al Armatei este Umit Dündar. Partidele de opoziție nu s-au raliat puciștilor. Mai mulți soldați din forțele rebele s-au predat poliției lui Erdogan, în mai multe puncte ale orașului. Bilanțul confruntărilor trece de 90 de morți și 1.000 de raniți (conform agenției Anadolu)[…]

• Digi24: TENTATIVĂ DE LOVITURĂ DE STAT ÎN TURCIA, CEL MAI PROBABIL EȘUATĂ: 194 DE MORŢI, SUTE DE ARESTĂRI

[…]ACTUALIZARE:  Sediul serviciilor de informații turce a fost atacat, în cursul serii trecute, de elicoptere și tiruri de artilerie într-o tentativă de lovitură militară de stat, rănind cel puțin trei oameni, potrivit unei surse din cadrul agenției, citat de Reuters

Șeful agenției, Hakan Fidan, s-a aflat într-o locație sigură pe tot parcursul evenimentelor și a fost în contact permanent cu președintele Tayyip Erdogan, și prim -ministrul Binali Yildirim, a declarat sursa .

Serviciile de informații lucrează împreună cu forțele armate, poliția și guvernul împotriva soldaților puciști, în operațiunile în curs de desfășurare în special din Istanbul și Ankara. 

ACTUALIZARE. Tensiunea continuă în Turcia. Chiar dacă forțele loiale guvernului au preluat din nou controlul asupra unor comandamente, mici grupuri de soldați rebeli încă opun rezistență și unii controlează elicoptere militare, a declarat sâmbătă un oficial turc cu rang înalt. 

Soldații puciști nu mai controlează niciun avion, iar elicoperele pe care le mai folosesc vor fi puse la sol cât de curând, a spus oficialul citat de Reuters. 

Atacurile asupra Parlamentului și Palatului Prezidențial au încetat în mare parte.

Un alt oficial a declarat că 29 de colonei și cinci generali au fost demiși din funcții, în urma tentativei de lovitură de stat.[…]

• Cotidianul/ Calin Marchevici: Lovitură în NATO, după Summitul unității de la Varșovia. Evoluțiile obscure care au condus la situația din Turcia

În iulie 2013, Washingtonul a avut nevoie de trei săptămâni pentru a spune că habar nu are cum să caracterizeze răsturnarea de către armată a regimului democratic ales din Egipt. A fost greu atunci pentru comentatorii apropiați Washingtonului să o dea din colț în colț și a revenit unor diplomați americani sarcina să decreteze în cele din urmă că nu a fost o lovitură de stat, atât timp cât populația a ieșit în număr mare în stradă împotriva regimului. Iar regimul generalului Abdel Fatah el-Sisi a rămas până azi la putere, cu rezultate aproape catastrofale pentru țară.

În iulie 2016, Washingtonul este însă limpede chiar după primele ore: SUA sprijină guvernul democratic ales al Turciei, membră NATO, în fața unei tentative de lovitură de stat a armatei. Iar armata turcă are relații apropiate cu SUA și este puțin probabilă o frondă în cadrul NATO din partea generalilor.

Însă în spatele acestei declarații tranșante a SUA stau o mulțime de evoluții obscure, toate întâmplate în decurs de doar câteva săptămâni și care nu pot decât să demonstreze că președintele Recep Tayyip Erdogan a intrat într-un joc prea complicat pentru el. A încercat, în ultimă instanță, să reia relațiile cu Rusia și Israelul și să adopte o poziție cooperantă cu SUA în speranța că își va salva scaunul. A făcut-o însă prea târziu. Nesusținută de SUA, lovitura armatei se va stinge, însă regimul Erdogan se va schimba profund: ambițiile modificării constituției prin intermediul unui guvern marionetă se vor restrânge, adversitatea față de regimul Assad de asemenea, la fel și agresivitatea din declarațiile la adresa SUA și a Rusiei, pretenţiile de ridicare a vizelor UE se vor limita, la fel și poziția ce merge până la șantaj la adresa Europei când vine vorba de imigranții sirieni. Vor continua însă acțiunile împotriva militanților kurzi, de data aceasta coordonate cu Rusia, SUA și chiar cu regimul Assad. Dacă va supraviețui, noul regim Erdogan, salvat de SUA, va fi un pitic politic în comparație cu ambițiile de până mai ieri.

La o săptămână după Summitul NATO de la Varșovia şi chiar în ziua discuțiilor Kerry-Lavrov de la Moscova, armata Turciei, a doua armată ca număr de militari din NATO, a dorit să-l îndepărteze pe Erdogan. Un eveniment deloc de neprevăzut, pentru presa americană cel puțin.

The Wall Street Journal scria într-un articol publicat pe 16 mai 2016: ”La finalul lunii martie au apărut speculații depre o lovitură de stat, când presa turcă a relatat că administrația Obama vrea să-l îndepărteze pe Erdogan. Zvonurile au dus la un schimb tensionat de replici la Departamentul de Stat, unde un reporter turc l-a întrebat pe purtătorul de cuvânt John Kirby dacă SUA întreprind demersuri pentru a-l da jos pe Erdogan. ”Încercăm să dăm jos guvernul Turciei? Asta e întrebarea? Este o speculație atât de ridicolă încât nu merită onorată cu un răspuns”, a spus atunci Kirby.

The Wall Street Journal spune însă că răspunsul acesta nu a liniștit deloc apele și că aliații președintelui Recep Tayyip Erdogan s-au întrebat dacă SUA au un plan pentru răsturnarea regimului, ”spun persoane apropiate acestei chestiuni”, scrie ziarul american.

La două zile, pe 31 martie 2016, Erdogan se afla în vizită la Washington, iar atunci armata turcă a găsit cu cale să comunice oficial că ”nu poate fi vorba despre vreo acțiune ilegală în afara structurii de comandă sau care să compromită structura de comandă”. Mulți au interpretat comunicatul drept un semnal că generalii turci vor să evite să fie văzuţi ca o nouă generație de complotişti împotriva guvernului civil (după puciurile din 1960, 1971, 1980, 1997)– o acuzație care a trimis la închisoare sute de ofițeri în timpul regimului Erdogan.

Atunci de ce această lovitură de stat de la Ankara? De ce o lovitură de stat împotriva unui președinte care tocmai ce își ceruse scuze în mod oficial în fața Rusiei pentru incidentul militar din 2015, împotriva unui președinte care își ceruse aceleași scuze oficiale în fața Israelului pentru incidentul ”Mavi Marmara” din 2009 și care lăsa impresia că revine la cooperare cu puterile majore din regiune?

Acțiunile armatei împotriva regimului Erdogan au început imediat după încheierea vizitei secretarului de Stat John Kerry la Moscova, în seara de 15 iulie 2016, o vizită în care a fost discutată oferta americană pentru cooperare militara a Rusia-SUA în Siria, o cooperare împotriva organizației Stat Islamic și a filialei al-Qaeda din Siria (Frontul al-Nusra), nu împotriva regimului Assad. Or, președintele Erdogan a considerat mereu că Assad este principalul inamic al Turciei.

O altă informație importantă oferită de gulfnews.com: ”în cursul acestei veri”, coordonatorul serviciilor secrete siriene, generalul Ali Mameluk, a fost la Berlin. La fel, directorul general al securității siriene, generalul Mohammed Dib Zaitun, a fost la Roma, iar Alberto Maneniti, directorul serviciului italian de spionaj, a fost în vizită în Siria pe 12 iulie. Presa pro-siriană mai scrie că un ofițer sirian se află deja în Europa cu misiunea de a coordona lupta împotriva jihadiștilor din Siria. Toate aceste acţiuni contravin sancțiunilor impuse de Vest regimului Assad. Toate aceste acțiuni contravin scopului principal al regimului Erdogan – îndepărtarea lui Assad și securizarea granițelor Turciei împotriva kurzilor prin crearea unei zone sigure în interiorul teritoriului sirian. Iar toate aceste acțiuni au avut loc recent, cu câteva săptămâni înaintea loviturii de stat din Turcia.

Coincidență sau nu, lovitura dată regimului Erdogan este întărită de o altă știre chiar de pe 15 iulie: Departamentul de Stat al SUA publică pe site-ul oficial că trupele Coaliţiei Arabe Siriene se îndreaptă spre centrul localității Manbij din regiunea Alep, ajutate de forțele coaliției anti-Stat Islamic susținute de SUA (și care ar urma să coopereze cu Rusia, potrivit ofertei Washingtonului). Forțele care îi atacă chiar în momentul loviturii de stat din Turcia pe jihadiștii din Manbij sunt dominate de milițiile kurde YPG (Unitățile Populare de Protecție), desemnate drept organizații teroriste de regimul Erdogan. Iar Manbij are o miză mare pentru politica lui Erdogan, pe de o parte, și a kurzilor și chiar a SUA, pe de altă parte. Erdogan a dorit să facă din Manbij o zonă sigură, în afara controlului kurzilor. Și nu era vorba doar de Manbij, ci Erdogan nu își dorea ca la graniţa turco-siriană să apară embrionul unui stat kurd. Erdogan a lucrat la acest plan al său împreună cu generaul american John Allen (numit ”călugărul războinic” de presa americană), fost şef al trupelor americane din Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Asia Centrală. Însă Turcia și SUA nu s-au înțeles. ”Am vorbit mult despre crearea unei zone sigure. Și acum anumite state care nu au susținut ideea încep să o sprijine. Întreb Statele Unite: nu ați aprobat o zonă de interdicție aeriană și acum rușii bombardează Siria și acolo mor mii de oameni, dar se pare că suntem o coaliție și trebuie să acționăm împreună? Deci ce s-a întâmplat?”, a spus Erdogan în februarie anul acesta.

Da, Erdogan nu a reușit să convinga SUA că Turcia trebuie să ocupe o parte a teritoriului sirian pentru ca acesta să nu devină un stat kurd in nuce. Mai grav este că Erdogan nu a reușit nici să convingă armata turcă să intre în Siria pentru a ocupa teritoriile susceptibile de a intra în mâna kurzilor. The Wall Street Journal observa în mai 2016: ”Generalii turci temporizează inițiativa lui Erdogan de a trimite trupe în Siria, într-o campanie controversată împotriva insurgenţilor kurzi și armata încearcă să protejeze relațiile Turciei cu aliații occidentali, care îl privesc pe președinte cu suspiciune. E greu să ceară armatei să meargă în Siria, spun apropiați ai președintelui. Dacă armata ar acționa fără sprijinul aliaților occidentali, generalilor le este teamă că soldații ar putea fi bombardați de forțele ruse și ar putea fi condamnați pe plan internațional”.

Erdogan nu a vrut să țină cont de aceste avertismente și a plusat. L-a înlocuit pe premierul Ahmet Davutoglu, un diplomat foarte bun, cu docilul Binali Yildirim, iar aproape simultan majoritatea parlamentară pro-Erdogan a votat o lege prin care a fost ridicată imunitatea majorității deputaților partidelor pro-kurde. O mișcare greșită se pare, dacă e să-l ascultăm pe generalul John Allen (între timp retras din postul de coordonator anti-Stat Islamic): ”Puteam lucra cu premierul Davutoglu. Succesorul lui poate fi cu totul altfel”.

În cele din urmă, un ultim semnal din presa occidentală cum că regimul Erdogan e pe sfârșite vine din Newsweek, care scrie că ”structurile profunde ale statului turc” încearcă să întindă o mână regimului Assad, cu care Ankara a rupt legăturile diplomatice încă din 2011. De data aceasta este vorba despre mâna Rusiei, a Chinei și a Iranului. Newsweek scrie că Partidul Patriei (o grupare ce include mai mulți generali în retragere și politicieni socialişti) a avut întâlniri cu membri ai guvernelor din Rusia, China, Iran şi Siria în cursul ultimului an. Liderii mișcării sunt Dogu Perincek, un socialist, și generalul Ismail Hakki Pekin (fost șef al serviciilor de informații ale Armatei Turciei), un cuplu aparent bizar care s-a solidificat în detenție – ambii au fost condamnaţi în procesul Ergenekon din 2011, tot după o tentaivă de puci. Cei doi au fost la Damasc și s-au întâlnit în acest an cu generalul sirian Ali Mameluk (da, cel care a fost recent la Berlin) și cu ministrul sirian de Externe. Tema principală a întâlnirilor, spune Pekin: ”cum să pregătim terenul pentru ca Turcia şi Siria să reia relațiile diplomatice și cooperarea politică”. Potrivit generalului turc, aspectele discuțiilor sale cu șeful securitatii siriene au ajuns la cunoștința lui Bashar al-Assad.

Armata turcă are un interes comun cu regimul Erdogan – combaterea insurgenței kurde. De aceea liderii mișcării Partidul Patriei au propus un târg regimului Assad – sprijinul nesperat al Turciei contra combaterii milițiilor kurde din Siria, cu alte cuvinte asigurarea că nu va lua naștere un stat kurd la frontierele Turciei, cu extindere până în Kurdistanul irakian. Soluția generalilor în retragere este următoarea, potrivit lui Pekin: ”Turcia trebuie să înfrângă PKK. Iar pentru a reduce sprijinul extern pentru PKK, Turcia trebuie să colaboreze cu Rusia, Irak, Iran și Siria”. Iar Pekin, fostul şef al serviciilor de informații ale armatei turce, susține că a încercat această propiere de Rusia – a prezentat la Moscova un grup de afaceriști turci în fața lui Alexandr Dughin, filozoful curentului eurasianist, în încercarea de a reveni la legăturile economice dintre cele două țări.

În această întreagă încrengătură de deplasări ale șefilor și foștilor sefi ai serviciilor siriene, turce, italiene, vizite ale secretarului de Stat Kerry la Moscova, întâlniri dintre liderii politici și militari americani și turci la Summitul NATO de la Varșovia, singurele lucruri limpezi rămân următoarele: pentru Turcia integritatea teritorială a Siriei va fi de acum încolo mai importantă decât îndepărtarea regimului Assad și că Washingtonul și-a anunțat poziția față de tentativa de lovitură de stat a armatei turce – președintele Barack Obama a spus: ”SUA sprijină guvernul ales democratic al Turciei”. ”Președintele și Secretarul de Stat au concluzionat că toate taberele din Turcia trebuie să sprijine guvernul ales democratic, să dovedească reținere și să evite violența și vărsarea de sânge”. Este o declarație ce contrastează puternic cu bâlbele Casei Albe după lovitra de stat militară din Egipt din 2013, atunci când echipa preşedintelui Obama a avut nevoie de circa trei săptămâni pentru a spune doar atât: ”legea nu ne cere să facem o afirmație formală cum că a avut loc sau nu o lovitură de stat și nu este în interesul nostru național să facem o asemenea afirmație”. În cazul Turciei, aliat al SUA în NATO, este în interesul național al SUA să fie tranşante, iar poziția Casei Albe nu poate să indice decât că unii generali turci s-au grăbit.

Articol initial:

Un oficial al guvernului turc a afirmat ca e vorba de factiuni ale armatei care au reusit sa se instapaneasca pe anumite strazi din marile orase, nereusind, insa, sa controleze alte zone din tara. Mai mult decat atat, trupele speciale ar fi arestat deja complotistii care au ocupat postul TV public. Conform AFP, armata ar trage, in unele parti, in demonstrantii iesiti in sprijinul lui Erdogan.

Conform mai multor agentii de presa internationale, in Turcia are loc chiar acum o lovitura de stat. Armata ar fi desfasurat operatiuni in Istanbul, iar in aer ar fi fost vazute avioane. In Ankara s-au auzit focuri de arma si explozii puternice, unele vizand sediul televiziunii nationale si sediul institutiilor prezidentiale, precum si la aeroport. 

Presedintele Erdogan a aparut la CNN-ul turcesc, via smartphone, cerand populatiei sa iasa in strada. Erdogan a acuzat o “structura paralela” care ar fi in spatele loviturii de stat (posibil sa se refere la Fetullah Gulen). Alte surse apropiate de cercul prezidential afirma ca acesta nu va permite subminarea democratiei. 

Surreal. President Erodgan on skype on Tv presenter’s phone on CNN Turk blaming “parallel state” for coup attempt pic.twitter.com/7u76kOwhxL

— Laura Pitel (@laurapitel) July 15, 2016

Oamenii au inceput sa iasa pe strazi, aparent impotriva armatei si in sustinerea presedintelui Erdogan.

Premierul Turciei, Binali Yildirim, a acuzat armata pentru lovitura de stat, caracterizand actul ca fiind ”ilegal” si afirmand ca operatiunile militare declansate de acestea au fost facute fara autorizatia autoritatilor publice. 

Armata ar fi ocupat televiziunea publica si a pretins ca lovitura de stat e un succes.

Trebuie reamintit faptul ca, in Turcia, de la accederea lui Erdogan (fost premier si actual presedinte) si a partidului sau islamist la putere (AK), membrii statului major al armatei turcesti au fost condamnati la zeci de ani de inchisoare pentru participarea la un prezumtiv complot anti-guvernamental.

Recent, Erdogan a incercat sa se re-apropie de armata, fiind pusa problema amnistierii celor condamnati in procesul numit Ergenekon.

Armata Turciei a avut, in istoria moderna, rolul de a fi garantul laicitatii acestui stat. Loviturile de stat militare au fost relativ frecvente in Turcia (ultima avand loc acum 19 ani), de regula avand loc pentru debarcarea fortelor politice islamice care contestau orientarea kemalista a statului turc. 

Actualul presedinte Erdogan este cel care a dat alta fata Turciei, conducand un proces de islamizare precum si de intarire a puterii sale personale.

Au existat unele speculatii cu privire la faptul ca Turcia va cadea intr-un razboi civil. 

Recent, Erdogan a incercat sa reincalzeaza relatiile cu Rusia lui Putin, dupa ce acestea ajunsesera intr-un stadiu critic in urma incidentului militar ce s-a soldat cu doborarea avionului rus din Siria.

Nicht normal !!!

Un clip video postat de Bünyamin Can (@bunyamincan_) pe 15 Iul 2016 la 14:55 PDT

Vezi si: