Care vor fi efectele conflictului geopolitic din Ucraina asupra Bisericii Ortodoxe Ruse si asupra intregii lumi ortodoxe?

• Ria Novosti: Are loc Biserica Ortodoxa Rusa in Ucraina Post-Maidan?

In Rusia, 28 iulie este Ziua Botezului vechiului Rus (proto-statul slavilor din Est ce au capitala in Kiev). Chiar daca evenimentul a avut loc in secolul X dupa Hristos, el are o importanta deosebita chiar si azi, in conditiile in care Rusia se confrunta cu o serie de provocari legate de razboiul civil din tara vecina – Ucraina, cu capitala de acum la Kiev.

In aceasta zi, Biserica Ortodoxa Rusa sarbatoreste a 1025-a aniversare a rezidentilor din Kiev care au fost botezati de Sfantul Vladimir, printul Kievean care a optat pentru religia crestin-ortodoxa, ramura de est a credintei crestine. Conform legendei, Sfantul Vladimir a fost vizitat de asemenea de reprenzentati ai religiei Romano- Catolice si islamice insa el a ales Constantinopolul, care era in acel moment cel mai civilizat oras din Europa si leaganul crestinismului rasaritean.

In anul 1988, festivitatile celei de a 1000-a aniversare a botezului Rus a marcat “reabilitarea” Bisericii Ortodoxe din Uniunea Sovietica, care se confruntase cu presiuni foarte mari din partea statului oficial ateu pana atunci. Prin urmare, sarbatoarea este incarcata de semnificatie pentru generatia de varsta mijlocie a credinciosilor ortodocsi.

Cu toate acestea, pentru prima data in multi ani, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, care uneste milioane de crestini ortodocsi atat in Rusia cat si in Ucraina, nu a putut sa se deplaseze la Kiev, locul unde a avut loc botezul. Motivul a fost starea precara a relatiilor din Rusia si Ucraina. Patriarhul Kirill a primit recomandari clare din partea ministrului Ucrainean pentru cultura sa nu viziteze teritoriul ucrainean. In cercurile nationaliste ucrainene, Patriarhul Kirill este respins pentru ca este “aliat al lui Putin” si sustinator al ideologiei anti-nationaliste a “lumii ruse” (aceasta ideologie, subliniind “uniunea spirituala” a popoarelor ortodoxe din fosta Uniune Sovietica, a devenit anatema autoritatilor noi de la Kiev).

Kirill, care a celebrat la o biserica din Moscova ziua de sarbatoare, a fost vizibil dezamagit ca nu poate sa se deplaseze la Kiev. Din punct de vedere oficial, atitudinea de respingere a sa de catre Kiev nu este intemeiata. De-a lungul lunilor conflictului ruso-ucrainean el nu a scos nici un singur cuvant in favoarea alipirii Crimeei cu Rusia, el lasand, de asemenea, bisericile din Crimeea sub jurisdictia mitropoliei de la Kiev. Ramura Bisericii Ortodoxe Ruse din Ucraina (denumita oficial Biserica Ortodoxa Ucraineana din Patriarhia Moscovei) si-a exprimat nemultumirea fata de interdictiile ministrului culturii ucrainene in legatura cu vizita la Kiev a Patriarhului Kirill, considerand ca reprezinta un amestec in treburile interne ale Bisericii.

Public, Patriarhul Kirill insusi nu a spus un cuvant despre propria durere, dar, de la infiintarea noului guvern nationalist de la Kiev, el nu a facut un secret din opozitia sa fata de presiunile execritate de noile autoritati asupra Bisericii Ortodoxe (legate de Moscova) de la Kiev.

Iata ce a spus in ceea ce priveste “razboiul rece” intre stat si Biserica Ortodoxa din Ucraina:

“Vreau sa ma adresez catre tot poporul ucrainean de azi. Autoritatile, organismele de stat nu ar trebui sa intervina in treburile interne ale Bisericii. Problemele Bisericii nu pot fi solutionate prin forta si presiune. Unitatea Bisericii nu poate fi provocata de actiuni violente. Niciodata in istoria omenirii problemele spirituale nu au fost rezolvate cu succes prin constrangere.”

In acest discurs, Patriarhul s-a referit la o serie de incercari ale activistilor nationalisti ucraineni de a profita pe seama ramurii Ucrainene a Bisericii Ortodoxe Ruse, inclusiv pe seama faimoasei Lavre a Pecerscai care include mai multe moaste importante ale Sfintilor Rusi.

Tentativa a esuat din cauza rezistentelor din partea enoriasilor si a calugarilor, dar atitudinea statului fata de Biserica legata de Moscova s-a deteriorat din momentul revolutiei Maidan, in luna februarie a acestui an. Protopopul Andrei Tkachyov, fostul conducator al preotilor in una din cele mai mari parohii din Kiev, a trebuit sa se mute la Moscova, dupa ce a criticat preluarea violenta a puterii de la Kiev de catre activistii nationalisti din miscarea Maidan. Acum, protopopul Andrei Tkachyov este ingrijorat cu privire la viitorul colegilor preoti ortodocsi din noua “declarata” Ucraina Europeana.

“In ceea ce priveste biserica, cred ca nationalistii infantili care au preluat puterea la Kiev vor invinovati Biserica pentru ceea ce ei percep ca fiind regresul Ucrainei. Ucrainenii din interiorul bisericii care accepta aceasta viziune, vor respinge curand toate legaturile bisericii traditionaliste cu Moscova. Vor fi cativa care nu vor fi de acord si vor incerca sa astepte prin pastrarea tacerii. In ceea ce ii priveste pe cei care se opun deschis si ferm ruperii legaturilor cu Moscova – acesti oameni vor deveni clar dusmani ai noului regim. Ma cutremur la gandul a ceea ce ii asteapta, eu de asemenea sunt prea speriat pentru a-mi imagina detaliile”, a spus protopopul Andrei Tkachyov.

Soarta protopopului Andrei Tkachyov nu este singura in acest sens. Multi preoti din Ucraina cu opinii divergente asupra noului regim au parasit Ucraina si s-au mutat in Rusia. De exemplu, Maxim Volynets, un preot din regiunea de conflict Lugansk, a trebuit sa-si paraseasca locuinta impreuna cu sotia si cei cinci copii. El traieste acum in regiunea Moscovei. Cele mai dureroase consecinte ale razboiului civil pentru el au fost certurile cu parintii sai care traiesc in Kiev si care impartasesc viziunea noului guvern.

Razboiul civil din Ucraina imparte nu doar bisericile si confesiunile, ci si familiile preotilor.

Acest articol a fost scris de catre Vyacheslav Tyapkin

Traducere pentru “Cuvantul Ortodox” de L.F.