Analiza PR. ALDEA asupra ultimelor evenimente legate de “SINAXA din Creta, absurd proclamată Sinod Panortodox”: “A vrut să proclame O UNITATE CARE NU EXISTĂ, din pricina unor BOLI ASCUNSE sub masca unei pseudo-dipomaţii”/ BISERICA GEORGIEI – a patra care SE RETRAGE DE LA SINODUL DIN CRETA. Motivele retragerii Patriarhiilor Serbiei si Bulgariei. Mitropolitul Gavriil de Loveci: “SUNTEM INVITATI LA UN SINOD UNDE TOTUL A FOST DECIS IN AVANS”/ Apel la rugaciune

12-06-2016 17 minute Sublinieri

CHEMARE LA RUGACIUNE IN VEDEREA REUNIUNII DIN CRETA, AUTOINTITULATE ABUZIV “SFANT SI MARE SINOD PANORTODOX”

sinodu-I-ecumenic-Niceea325

În miezul postmodernităţii, undeva în insula Creta din Marea Mediterană se pregăteşte un eveniment care nu este luat în seamă de cea mai mare parte a lumii – o lume anesteziată, ameţită de atâtea imagini, de atâtea informaţii derizorii. Şi totuşi, deşi altele sunt priorităţiile mass-medi[a], deci a marii părţi a omenirii, Sinodul care va începe în ziua de 19 iunie poate fi unul dintre cele mai importante evenimente ale ultimelor treisprezece secole. Aceasta fiindcă pe stâlpii dreptei-credinţe se susţine nu numai Biserica Ortodoxă, ci întreaga lume.

Va fi acest Sinod prilejul rostirii unui cuvânt profetic către întreaga umanitate, sau va aduce şi mai multă confuzie şi tulburare în lume?, se întreabă unii dintre marii teologi şi ierarhi ai Ortodoxiei, prezenţi și în acest număr al revistei noastre.

Ce putem face noi? În primul rând să conştientizăm gravitatea momentului, faptul că Dumnezeu amână judecata lumii tocmai pentru că dreapta-credinţă mai este mărturisită în biserici, şi să ne rugăm cu toţii, ca un adevărat popor al lui Dumnezeu, înmulţind nevoinţele vieţii duhovniceşti. Astfel, numai astfel putem avea nădejdea că, indiferent de presiunile care se vor face asupra ierarhilor noştri, Adevărul-Hristos va birui şi de astă-dată. Dar este nevoie de multă rugăciune… (G.F.)

***

82fcba065034814de153a761fc95913e

Chemare la rugăciune

(NOTA: primit pe e-mail – apelul Parintelui Ciprian Gradinaru se adreseaza doar membrilor parohiei sale, insa am avut permisiunea sa il popularizam)

Hristos S-a înălțat!

Dragii mei,

Va invit sa participam si noi, ca madulare ale Bisericii lui Hristos, la lucrarile Sfântului şi Marelui Sinod Panortodox care se apropie. Putem face aceasta prin rugaciune, pe toata perioada de dinainte si pe timpul Sinodului. Sa ne rugam ca delegatii la Sinod sa fie luminati de Duhul Sfint si sa ia hotarari de folos Bisericii. Sa ne rugam ca Domnul sa pazeasca Biserica Sa neclatinata de uneltirile celor potrivnici Adevarului si neatinsa de bantuiala Fiului Dezbinarii.

Sa ne raportam la Sinod in duh de pace si pocainta, cu multa rugaciune. Doar asa vom fi alaturi de pastorii nostri si de Marele Pastor, Domnul nostru Iisus Hristos.

Va propun citirea Psaltirii. Incepem de astazi. Cei care vor si pot: citim cate o catisma pe zi, la orice ora din zi in care puteti.

De exemplu, eu incep sa citesc astazi catisma a 7-a, voi continua maine cu a 8-a, apoi a 9-a si tot asa pana cand inchei Psaltirea cu catisma a 6-a, ultima citita (in douazeci de zile), astfel incat sa citesc o Psaltire completa.

Domnul sa ii intareasca pe ierarhii nostri si pe noi!

Va rog sa transmiteti mailul acesta tuturor apropiatilor dvs. care credeti ca ar vrea sa participe in felul acesta la lucrarile Sinodului!

[…]

Cu drag,
Pr. Ciprian [Gradinaru – parohia “Toti Sfintii”, Namur, Vedrin – Belgia]

***

[ro]image1

  • Graiul ortodox:

Marele Sinod: Mitropolitul de Pireu multumeste Bisericilor care au refuzat sa participe

Unul dintre cei mai influenți episcopi ai Bisericii Ortodoxe a Greciei, Mitropolitul Serafim de Pireu, le-a trimis o scrisoare de mulțumire liderilor Bisericilor Antiohiana, Sârbă și Bulgara, pentru refuzul acestora de a participa la Sfantul si Marele Sinod Pan-Ortodox.

Informatia a fost oferita de Ria Novosti, prin corespondentul sau, Ghenadie Melnic, care a amintit ca Mitropolitul criticase anterior decizia de a organiza acest Mare Sinod, documentele sale și procesul de pregătire al acestuia, ca fiind contrare tradiției și o revizuire a Sfintei Traditii.

În mod special, acesta și-a exprimat dezacordul vizavi de invitatia lansata „observatorilor neortodocsi”, de a participa la Sfantul si Marele Sinod, reamintind că primii eretici invitați la Sinoadele Ecumenice au fost doar cei care aveau calitatea de invinuiti.

Sinodul Bisericii Ortodoxe a Greciei il inclusese pe Mitropolitul Serafim în delegația sa, insa acesta a refuzat să meargă la Sinod. Acesta nu a fost singurul caz, numarul total al ierarhilor greci care au refuzat participarea ridicandu-se la patru.

SINAXA DIN CRETA ŞI SEMNIFICAŢIA EI ACTUALĂ, Pr. Mihai-Andrei Aldea

Bisericile ortodoxe din Gruzia, Bulgaria, Siria şi Serbia nu vor lua parte la Sinaxa din Creta.

Patriarhia Bulgară a explicat faptul că retragerea se datorează în primul rând faptului că s-a hotărât de către organizatori interzicerea unor discuţii libere, a posibilităţii modificării reale a documentelor. Că nu există rostul realizării – cu foarte mari cheltuieli – a unei întâlniri în care totul este prestabilit.

Mitropolitul Gavriil de Loveci a explicat faptul că deşi Biserica Bulgărească nu era de acord cu documentele iniţiale, a acceptat să le semneze pentru că i s-a spus că vor putea fi ulterior modificate şi completate – inclusiv ca tematică. Pentru ca apoi să constate că acest lucru a devenit imposibil.

Patriarhia Antiohiei a ridicat, asemenea Patriarhiei Sârbeşti, probleme privind autoritatea în anumite teritorii şi încălcarea acestei autorităţi.

În ultimul caz, este de observat că poziţia Bisericii Sârbe ar fi corectă dacă nu purtarea ei nu ar încălca de câteva secole încoace Învăţătura lui Hristos, care cere ca fiecare să se poată ruga în limba sa. În locul acestei porunci Patriarhia Sârbă face, de peste trei sute de ani încoace, eforturi uriaşe de a asimila etnic, forţat, pe ortodocşii ne-sârbi din cuprinsul său. Numai între 1880 şi 1940 cca. 200.000 de români din Dalmaţia au fost asimilaţi prin impunerea limbii sârbeşti în cult şi în şcolile de parohie. Românii din Bosnia şi Herţegovina, din Muntenegru, Ragusa (Dubrovnik), Kosovo, Serbia, Timoc, Voievodina sau Banat au fost supus aceluiaşi proces de deznaţionalizare forţată.

Desigur, şi românii din aceste locuri poartă vina de a nu se fi îngrijit aşa cum se cuvine de existenţa unor parohii şi episcopii româneşti, de existenţa unor şcoli, asociaţii culturale şi biblioteci româneşti etc. Vină pe care au plătit-o cu pierderea limbii şi culturii străbune, cu pierderea identităţii naţionale.

Dar au plătit şi croaţii, albanezii şi sârbii – toţi implicaţi programatic în asimilarea românilor din aceste zone. Pentru că românii au fost, peste tot în Balcani, un factor fundamental de stabilitate. Ca singur exemplu între foarte multe, amintim că până şi astăzi în unele locuri din Bosnia şi Herţegovina se mai păstrează obiceiul ca în cazul unor neînţelegeri în privinţa obiceiurilor la nuntă sau botez, în negoţ sau alte activităţi, să se apeleze la „stari-vlaşki zacon” („Legea Vechilor-Români”).

Războaiele etnice şi religioase din ultimul secol nu au existat în vremea în care prezenţa românească acţiona ca factor de unitate şi stabilitate în această parte a lumii…

Dincolo de aceste aspecte, rămâne fundamental faptul că dacă Biserica Ortodoxă Sârbă are dreptul de pastoraţie asupra teritoriului ce ţine de Republica Sârbă, are şi obligaţia în faţa lui Dumnezeu să se îngrijească de românii de acolo cu toată dragostea, asigurându-le păstori de limbă română, biserici, mânăstiri, şcoli şi biblioteci în limba lor. Iar dacă activitatea Bisericii Ortodoxe Române în Timoc este necanonică din punctul de vedere al teritorialităţii, ea devine perfect îndreptăţită de etnofiletismul extrem practicat de Patriarhia Sârbă.

Avem astfel un exemplu clar al prezenţei etnofiletismului, ca erezie cu extrem de grave consecinţe, în Ortodoxie.

Prezenţă pe care am amintit-o în trecut şi care se vede în neumărate aspecte ale vieţii bisericeşti.

Şi a cărui ignorare la un „Sinod Panortodox” (adică, de fapt, Ecumenic), este imposibilă.

Problemele dogmatice ridicate de etnofiletism sunt completate şi complicate de cele ridicate de ecumenism şi clericalism. Ca şi de alte probleme dogmatice, semnalate de ierarhi şi teologi gruzini – ca şi de întreaga Biserică a Gruziei. Dar şi de ierarhi şi teologi din toată lumea.

Sinaxa din Creta, absurd proclamată „Sinod Panortodox” ori „Sfântul şi Marele Sinod al Ortodoxiei” – două denumiri sinonime cu sfântul nume de „Sinod Ecumenic” – s-a bazat pe iluzie.

A vrut să proclame o unitate care nu există, din pricina unor boli ascunse absurd sub masca unei pseudo-dipomaţii.

Retragerea a patru patriarhii din această manifestare stearpă este un gest folositor pentru revenirea în actualitate şi realitate a Bisericii Ortodoxe. Pentru că poate fi punctul de trezire şi confruntare cu ameninţările reale.

Ignorarea sistematică a mirenilor în ceea ce nu aduce avantaje materiale administraţiei bisericeşti trebuie să înceteze.

Dialogul făţarnic dintre bisericile locale, bazat pe declaraţii de dragoste în spatele unor manifestări clare de paralelism ori chiar ostilitate, la fel trebuie să înceteze.

Tendinţa administraţiei bisericeşti de a se substitui sobornicităţii trebuie să înceteze.

„Iubirea” – de a cărei sinceritate este cuviincios să ne îndoim – faţă de eterodocşi trebuie să înceteze a fi pretextul pentru prigonirea ortodocşilor. Părerile diferite de cele ale grupărilor ecumeniste în privinţa dialogului cu cei de altă religie trebuie să fie, în sfârşit, ascultate şi la nivel înalt. Este dincolo de ridicol să vezi răbdarea pe care o au ecumeniştii faţă de orice afirmaţie şi manifestare a eterodocşilor, chiar direct blasfemiatoare, în paralel cu intoleranţa totală şi agresivă pe care aceeaşi ecumenişti o manifestă faţă de ortodocşii care au alte păreri în privinţa dialogului inter-religios. Această purtare trebuie să înceteze, dar mai ales trebuie să înceteze ocrotirea ei de la nivelul ierarhiei. Printre altele, pentru că alimentează şi oferă credibilitate celor mai dure şi disperate poziţii anti-ecumenice, alimentând fisuri dureroase şi inutile, pe care un dialog sincer, creştinesc, argumentat şi politicos le-ar face imposibile.

Este vremea să se revină la un număr firesc de episcopi, adică cel puţin unul pentru fiecare oraş sau grup de comune. Astfel încât episcopul să fie aproape de mireni, călugări şi clerici, iar aceştia să poată fi aproape de episcopul lor. De aici izvorăşte puterea, sănătatea şi unitatea Bisericii.

Este ridicol să ai doar 40-50 de episcopi la 18-20 de milioane de ortodocşi, aşa cum se practică astăzi în Biserica Ortodoxă Română. Ajungându-se ca majoritatea credincioşilor să nu îşi vadă episcopul faţă în faţă niciodată în viaţă (nu includem aici, evident, eventuala participare la o slujbă arhierească alături de mii de alţi credincioşi…).

Este vremea să înceteze pentru totdeauna folosirea Bisericii ca instrument de asimilare etnică! Este vremea să se reglementeze libera folosire a limbii oricărui grup etnic în bisericile locale! O asemenea reglementare ar rezolva ortodox şi „problema” autorităţii în zone aşa-zis „netradiţionale”, precum vestul Europei, Americile, Australia etc. Pentru că, de fapt, soluţia este simplă şi clară, încă din vremea Sfinţilor Apostoli: misiune facem toţi, până când sunt destui credincioşi şi ierarhi spre a se organiza biserica locală. Care, ortodoxă fiind [sic!], va avea grijă să sprijine orice grup etnic în folosirea limbii proprii în bisericile sale.

Toate acestea – şi altele pe care nu le mai ating acum, spre a nu lungi peste măsură cuvântul – pot fi discutate acum. Cinstit.

Sau se poate încerca iarăşi o aşa-zisă diplomaţie, stearpă şi inutilă, încercându-se menţinerea unei încremeniri instituţionale grave. Din care se va ieşi întotdeauna – aşa cum ne arată istoria că s-a întâmplat mereu. Dar se va ieşi cu atât mai dureros cu cât se încearcă mai mult forţarea menţinerii ei.

Un exemplu clar este această Sinaxă din Creta, construită pe un calapod prea puţin ortodox, ancorat în mentalităţi şi administraţii interbelice în cel mai bun caz – dacă nu chiar comuniste (ca limbajul unora dintre documente…).

Spargerea ei, cu toate eforturile uriaşe depuse de unii pentru realizarea sa, arată probleme structurale. Reale. Concrete. A căror realitate poate fi muşamalizată pentru unii. Dar care trebuie rezolvate, sincer şi ortodox.

Dar arată, totodată, şi faptul că dincolo de rigiditate şi birocraţie, limbaj de lemn şi gândire materialistă, Biserica este vie, trează, lucrătoare.

Ierarhi, preoţi, monahi şi credincioşi din toate colţurile lumii au răspuns documentelor şi regulamentului „Marelui şi Sfântului Sinod” din Creta într-un glas. Arătând aceleaşi probleme teologice, aceleaşi alunecări dogmatice şi canonice, aceleaşi lipsuri. Şi propunând ceea ce era de bun-simţ, amânarea întâlnirii până la lămurirea lor.

Refuzul unora de a lua în seamă aceste glasuri, refuz însoţit adesea de o tăcere jignitoare, sau chiar de insulte la adresa ortodocşilor de altă părere, iată, nu a rezolvat nimic.

Voi sublinia aici, iarăşi, deosebirea gigantică între declaraţiile de deschidere faţă de părerile eterodocşilor şi surzenia sau agresivitatea faţă de părerile ortodocşilor ale unora şi aceiaşi teologi sprijinitori ai „Sinodului din Creta” – fie ei mireni, monahi sau clerici.

S-a mers chiar, în unele biserici locale, până la crima de a opri de la slujire sau a sancţiona altfel pe cei care s-au exprimat împotriva „Sinodului din Creta”. Ca şi cum a vorbi împotriva Duhului Sfânt poate fi iertat, a vorbi împotriva Maicii Domnului, a sfinţilor, a Sfinţilor Părinţi sau a Sinoadelor Ecumenice, a Învăţăturii Bisericii şi asupra oricărui alt lucru poate fi iertat, dar nu şi a vorbi împotriva „Sinodului din Creta”…

Este o dublă măsură, neortodoxă, ba chiar anti-ortodoxă, care trebuie să înceteze. Mai ales că, iată, nu rezolvă nimic.

Desigur, inerţia va duce mai departe multe.

Inerţia şi nevoia de certitudine, chiar dacă este o certitudine tristă şi stearpă.

Dar poate, nădăjduiesc eu, lecţia acestei nereuşite sinaxe va fi înţeleasă.

Iar îndreptările de care bisericile locale au atâta nevoie, pentru a sta aşa cum se cuvine în Ortodoxie, vor începe să apară.

Să ne ajute Dumnezeu!

Wminda_sinodi-e1456046063501

Roman Ortodox in Franta:

Biserica Ortodoxă a Georgiei se alătură Bisericilor Ortodoxe Autocefale din Bulgaria, Antiohia, Serbia si nu va lua parte la întâlnirea din Creta

Biserica Ortodoxă din Georgia nu va lua parte la Sinodul Panortodox care va avea loc în Creta, între 17-27 iunie. Decizia relevantă a fost luată la o reuniune a Sfântului Sinod al Bisericii care a avut loc la Tbilisi, vineri, prezidată de Catolicos-Patriarhul Georgiei, Ilias al II-lea. 

Biserica Ortodoxă Georgiană a confirmat informațiile din mass-media locala cu privire la aceasta, într-un interviu cu un corespondentul TASS.

În ultimele zile mai multe Biserici Ortodoxe au refuzat să participe la Sinodul Panortodox. Biserica Bulgară a fost prima care a declarat că va fi absentă. Patriarhia Antiohiei (Siria) a urmat. Iar Biserica Ortodoxă Sârbă a declarat refuzul de a participa joi [9 iunie 2016 n.n.].

În cazul în care cel puțin una dintre Bisericile locale va fi absentă, Sinodul nu va putea fi considerat panortodox, iar deciziile sale nu vor fi obligatorii pentru cei care nu au fost prezenți. 

Biserica Ortodoxă Rusă, pe 10 iunie a anunțat propunerea sa de a convoca o reuniune de consultare, mai înainte [de întâlnirea din Creta]. [Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse se va întâlni luni, 13 iunie, la Moscova, într-o reuniune în care va discuta aceasta situație de urgentă când numeroase Biserici refuza să participe la “Sinodul panortodox” n.n. ]

Între timp, Sinodul Patriarhiei Constantinopolului a luat decizia de a merge mai departe cu pregătirile pentru Sinod, cum a fost planificat. 

Sursa: Traducere de Roman Ortodox în Franța, Pravoslavie, Georgian Orthodox Church will not take part in Pan-Orthodox Council

UPDATE:

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe din Georgia s-a reunit pentru o sesiune ordinară în data de 10 iunie 2016. Acesta a fost prezidat de Catolicos-Patriarhul Georgiei, Ilias al II-lea.
Mitropolit Andrei de Gori și Ateni, reprezentant al Bisericii Georgiei în cadrul Secretariatului, a făcut un o declarație. El a spus, în special că:
 scopul convocării viitorului Sinod este de a demonstra unitatea Ortodoxă înaintea întregii lumi și să exprime poziția comună a Bisericii Ortodoxe cu privire la problemele ardente de astăzi”
Cu toate acestea, acest obiectiv nu poate fi realizat din mai multe motive: 
– comuniunea euharistică dintre Bisericile Antiohiei și Ierusalimului, nu a fost restabilită; 
– în plus față de Biserica Antiohiei, Bisericile din Bulgaria și Serbia au refuzat să participe la Sinod;
– mai multe documente, inclusiv “Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine” conțin inexactități dogmatice, canonice și terminologice și necesită o revizuire serioasă; 
– Biserica Antiohiană nu a semnat în 2016 Rezoluția Întâistătătorilor Bisericilor, prin care s-a decis convocarea unui Sinod panortodox, și ea nu a semnat Regulamentul de lucru al Sinodului, din cauza faptului că acest document nu poate fi considerat aprobat; 
– Secretariatul stabilit, al Sinodului, s-a dovedit a fi nefuncțional, deoarece nu a fost dat dreptul de a lua decizii, etc.
După aceea a avut loc o discuție. După cum se observă în raportul oficial,
“In ciuda opiniilor diferite, poziția de bază a fost manifestată prin aceea că, este posibil să se rezolve problemele existente prin lucrare activă. Prin urmare, noi împreună cu alte Biserici, de asemenea, cerem să se amâne Sinodul până când se va obține unitatea generală“.
Ca urmare a sesiunii Sfântului Sinod,  s-a adoptat în unanimitate, ca delegația Bisericii din Georgia să nu ia parte la Sinodul Panortodox care are loc pe insula Creta.

***

irineu

După Biserica Bulgariei și a Antiohiei, Patriarhul sârb Irineu trimite un mesaj Patriarhului Constantinopolului propunând amânarea Sinodului și aducând soluții pentru întrunirea din Creta

Scrisoare a Sfântului Sinod al Episcopilor Bisericii Ortodoxe Sârbe

către Patriarhul Ecumenic

Sfântul Sinod al Episcopilor
Bisericii Ortodoxe Sârbe
Nr. 793
6 iunie 2016
Belgrad

Preafericirii Sale,
Arhiepiscopul Constantinopolului, Noua Romă, și Patriarh Ecumenic
Kir Kir Bartolomeu
Constantinopol

Copie: către toți Întaistatatorii Bisericilor Ortodoxe Autocefale și Sfintele lor Sinoade

Subiect: Sfântul și Marele Sinod

Hristos a înviat!

Preafericite Arhiepiscop al Constantinopolului, Noua Romă, și Patriarh Ecumenic, preaiubite frate în Hristos și coliturghisitor al smereniei noastre, Kir Bartolomeu, cu cel mai mare respect din toată inima salutăm Preafericirea Voastră cu frățească îmbrățișare în Domnul.

Considerăm că este necesar să subliniem măsura nădejdii, sincerul angajament și contribuția, în funcție de posibilitățile noastre, cu care Biserica noastră a participat la pregătirea Sfântului și Marelui Sinod și Bisericii Ortodoxe Sobornicești.

Cu toate acestea, după ce a luat în considerare:

1. nemulțumirea și remarcile critice ale anumitor Biserici locale în ceea ce privește anumite texte pregătitoare în perioada presinodală;

2. decizia irevocabilă a Patriarhiilor Bulgare și Antiohiene de a renunța să participe la Sinod;

3. problemele în relațiile și comuniunea dintre Biserici (Ierusalim – Аntiohia din cauza Qatar-lui; deteriorării relațiilor dintre noi și Patriarhia România, care acum sunt greu de depășit, din cauza incursiunii anti-canonice a acesteia din urmă în Serbia de Est și fondarea unei eparhii paralele acolo, ceea ce va duce la ruperea comuniunii liturgice și canonice ale celor două Biserici vecine, în cazul în care comportamentul descris mai sus nu i se pune capăt, și așa mai departe), conjugat cu perspectiva neputinței acestor probleme de a fi soluționate la Sinod ci, mai degrabă, să fie amânate pentru perioada de după Sinod, ca și cum orice Comisie poate fi un organ mai mare decât Sinodul panortodox, și

4. lipsa voinței Bisericii noastre Mamă, a Constantinopolului, de a adopta cel puțin una dintre propunerile Bisericii noastre (cum ar fi discuția cu privire la Autocefalie, dreptul episcopilor la vot la Sinod, recunoașterea Sinoadelor din secolele al IX-lea și al XIV-lea ca Ecumenice în conștiința și practică a Bisericii Ortodoxe, iar multe altele, probabil, mai puțin semnificative) incluse în tematica și ordinea de zi a Sinodului, și, atâta timp cât rămânem obligați de punctele de vedere ale Sfântul Sinod al Episcopilor Bisericii noastre, formulat în mod oficial în urmă cu doi ani, precum și recent, la sfârșitul lunii trecute, din luna mai, suntem obligați, cu tristețe – dar, de asemenea, cu sentimentul deplin al grijii noastre pastorale și, în general, responsabilitate eclezială – să informam draga și respectabila Voastră Preafericre și Sfântul Vostru Sinod că, din moment ce toate acestea sunt astfel, Biserica noastră consideră că este dificil să participe la convocatul Sfânt și Mare Sinod, și propune ca acesta să fie amânat pentru o anumită perioadă de timp: în timp ce, în așteptare, întrunirea noastră din Creta, cu ajutorul lui Dumnezeu, va fi privită ca o consultare interortodoxă presinodală, cu scopul de a pregăti mai bine Sinodul și îmbunătățirea textelor sale, sau, cel mult, ca faza inaugurală a întregului proces sinodal, care urmează să fie finalizat în continuare, într-o etapă următoare, când toate neînțelegerile vor fi eliminate în favoarea unității de duh și consens al Bisericilor. În acest fel, cu ajutorul lui Dumnezeu, rodul Sinodului va fi văzut ca aducere a mărturiei noastre de credință neviciată, răspuns la nădejdea care rămâne în noi la mesajul mântuirii în Hristos, îndreptat spre toți, atât celor care sunt aproape de noi cât și celor care sunt la distanță, și în nici un caz, Doamne ferește, ca germinare a noilor schisme molipsitoare și para-sinagogi sub pretextul zelotist proclamat în mod fals ca presupusă prezervare a Ortodoxiei.

Cu privire la cele spuse rămânem Preafericirea Voastră, frate smerit și coliturghisitor al Vostru, în Hristos Cel înviat,

Arhiepiscop de Pec, Mitropolit de Belgrad-Karlovci și Patriarh Sârb

Irineu, Președinte al Sfântului Sinod al Episcopilor Bisericii Ortodoxe Sârbe

Sursa: Traducere de Roman Ortodox în Franța după Serbian Orthodox Church, Referring to the Holy and Great Council of the Orthodox Church

***

s1_DSC4281

 Mitropolitul Gabriel de Loveci aduce lămuriri despre poziția Bisericii Ortodoxe Bulgare față de Sinodul din Creta: “Mergem la un Sinod la care deciziile deja au fost luate”. “Patriarhii nu sunt, în ciuda tuturor lucrurilor, Sinodul”

Mitropolit de Loveci, Gabriel, a explicat pentru site-ul bulgar “Dobrotolioubie”[Filocalia n.n.] de ce Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe din Bulgaria a decis să nu participe la Sfântul și Marele Sinod, dacă nu este amânat.

– Înaltpreasfinția Voastră, în aceste zile, după decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Bulgare, au fost aduse în mass-media opinii de cate teologi, precum ar fi Kaline Yanakiev și Diliane Nikoltchev, potrivit cărora decizia este “radicală” și “[ne]validă”, deoarece ar fi putut să fie luată încă de anul trecut, nu în ultimul moment. Ce se întâmplă cu adevărat, dacă temele Sinodului au fost alese în luna ianuarie a acestui an, și că au fost definite doar acum două săptămâni locurile în sală pentru participanți și observatori, fiind cunoscute și alte detalii legate de Sinod? 

– N-aș spune că acest lucru nu este corect. Este altceva care nu este corect: că suntem invitați la un Sinod unde totul a fost decis în avans. Da, într-adevăr, n-am luat decizia până acum, în ultimul moment, de a merge sau nu la Sinod. Dar acum, în orice caz, adevărul este clar. Este adevărat că nu acum am luat cunoștință de acestea, dar pentru a decide acest lucru… N-am făcut imediat.

Sunt unele probleme care sunt necesare ca acest Sinod să le rezolve [cu excepția celor incluse pe ordinea de zi]. De exemplu, problema calendarului. Poate Biserica Ortodoxă să continue să slujească după două calendare? Dacă această problemă nu este rezolvată la Sinodul de acum, atunci când poate fi? La Conferința Bisericilor autocefale din 1948 de la Moscova, a fost spus cu privire la subiectul calendarului că orice Biserica Ortodoxă Autocefală poate să slujească după noul sau vechiul calendar (înțelegându-se că Pascalia rămâne comună), dar că, la următorul Sinod Ortodox, când acesta va fi convocat, acest calendar ar trebui să fie unificat. Or, Sinodul este convocat acum. Oare această problemă nu poate fi rezolvată? Când va fi? Pentru că este anormal că să existe două calendare. Există și alte probleme care trebuie rezolvate în cadrul Sinodului.

Desigur, am știut dinainte, nu am fost informați în ultimul moment. Și, apoi, am luat o decizie cu privire la unul dintre documente (deși observații pot fi făcute asupra altora), și anumeRelațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine“, care conține multe lucruri care sunt absolut inexacte și neortodoxe. 

Putem merge la Sinod, dar, în conformitate cu Regulamentul Sinodului care a fost adoptat, nici o corecție nu va fi acceptată. Acest lucru se datorează faptului că Regulamentul este de așa natură încât, de la început, Comisia trebuie să decidă dacă ceea ce dorim poate fi supus votului Sinodului. Dar, chiar dacă acesta lucru ar fi propus, în cazul în care Sinodul nu votează în unanimitate în acest sens, textul nu poate fi modificat. Ce înseamnă asta? Că un anume document este adoptat de Comisii, dar, în același timp Comisiile nu sunt Sinodul, ele nu sunt cu adevărat Sinodul. Nu este Sinodul cel care a votat Regulamentul, ci Patriarhii, iar aceștia nu sunt Sinodul. Și, în cele din urmă, nu vom putea adopta nicio modificare, să spunem, în acest document, dar, de asemenea, în oricare altul, pentru că, în orice caz, toate Bisericile nu vor vota în unanimitate, pentru o modificare, și vor fi oricum voturi împotrivă.

Mergem la un Sinod la care deciziile deja au fost luate. De ce să nu luăm în considerare acest lucru? Este un Sinod, o lucrare serioasă! Cât de des sunt convocate Sinoadele? Trec sute de ani, uneori chiar o mie. Sinodul trebuie să rezolve problemele care sunt cu adevărat importante pentru Ortodoxie. Așa că am luat această decizie acum. Am fi putut sa o luam înainte, dar nu a fost ușor. 

Unii chiar spun că acest lucru este foarte curajos, de a lua o astfel de decizie … Vedeți că nu este nici o altă Biserică, cu excepția noastră [care a luat o astfel de decizie][până la momentul interviului n.n.]. Acest lucru a fost decis în Sinod [-ul Bisericii din Bulgaria n.n.]. Personal, când m-am dus la ședință, nu știam că putem lua o astfel de decizie. Singura mea convingere era că trebuie să cerem amânarea Sinodului, astfel ca să fie puse la punct aceste probleme și ca acest Sinod să aibă, într-adevăr, un mare efect. 

În opinia mea, Sinodul trebuie să fie în măsură să elaboreze Regulamentul ședințelor sale, astfel încât să votăm ca peste tot: când s-a constituit noul Parlament bulgar, nimeni n-a dat deputaților o ordine de zi gata făcută, ei au creat propriile reguli. Acest lucru ar trebui să fie stabilit de către Sinod. Acum, acesta este stabilit de către Patriarhi. Asta e bine, dar Patriarhii nu sunt, în ciuda tuturor lucrurilor, Sinodul. Sinodul este o reprezentare mult mai mare.

Pentru că totul a fost decis în avans, am hotărât că ar fi bine să amânam Sinodul, astfel încât problemele conflictuale să poată fi rezolvate. Dorința noastră este de a le rezolva în cel mai bun mod pentru Ortodoxie. Astfel, nu contează că am decis în ultimul moment. 

Dar, în ceea ce privește dispoziția în sala, aceasta este o problemă minoră, într-adevăr minoră! În ceea ce privește cheltuielile ridicate despre care am scris, în cazul în care Sinodul soluționa probleme foarte serioase, n-am fi văzut în acestea un inconvenient, dar acum să mergem la un astfel de Sinod, în care totul a fost prevazut  dinainte, și pentru care trebuie să dam o jumătate de milion de Leva … pentru Biserica Ortodoxă a Bulgariei, este o sumă mare. Am da-o dacă am ști că merită evenimentul. Știți, nici măcar nu știm cât de mult ne va costa. Nimeni nu ne-a informat cu privire la suma finală, dar va fi mai mult de o jumătate de milion de Leva – cât de mult va mai costa? Un astfel de lucru este posibil acum? Mass-media n-are decât sa spună ceea ce dorește. Da, efectiv am luat o astfel de decizie!

[completare cu traducerea din engleza:]

– Dar, de fapt, mitropoliții noștri au luat cu regularitate parte la aceste Conferințe Presinodale, unde s-a discutat despre temele ce urmează să fie examinate în cadrul Sinodului, precum și despre conținutul documentelor presinodale. De ce mitropoliții noștri  nu au vorbit împotriva acestor documente atunci, ci doar acum, în cazul în care documentele sunt deja semnate?

– Pentru că atunci când cineva a vrut să introducă schimbări, cei care conduc ședințele Comisiei au spus: “Noi nu avem reglementări pentru introducerea acestor modificări, așa cum ni s-a spus la Sinaxa Patriarhilor, trebuie să facem doar mici modificări“. Și, din moment ce, dacă cineva la aceste comisii nu semnează deciziile, atunci aceste decizii sunt în van, ei [mitropoliții] au semnat, dar a existat nădejdea că aceste lucruri ar putea fi reexaminate în cadrul Sinodului. În cele din urmă, a fost adoptat Regulamentul Sinodului,  care – așa cum am spus deja – nu permite introducerea  oricăror feluri de amendamente la Sinod.

În cele din urmă a rezultat că tot ceea ce a fost adoptat de Comisie ca un compromis, va fi imposibil să fie schimbat în cadrul Sinodului.

Asta e ceea ce nu a știut membrii Comisiei. Ei au crezut că: “Bine, vom semna de dragul a cutare sau a cutare lucru, astfel încât niciuna dintre ședințele Comisiei nu va eșua, pentru că la urma urmei nu va fi Sinodul – dar se dovedește că ceea ce a fost acceptat de Comisie este, în esență, imposibil să fie schimbat în cadrul Sinodului. E adevărat. Citește despre asta. Oricine vrea să citească, să citească. E adevărat.

– Există o nuanță politică la reacția Sfântului Sinod? Pentru că acum Biserica este din nou acuzată că servește, practic, unui anume interes al Rusiei și susține Biserica Rusiei din nou.

– De ce mint ei? De ce mint? De ce nu spune nimeni?: Biserica Rusă, la Sinodul Episcopilor [ei], care a avut loc la începutul lunii februarie, a acceptat toate documentele, fără nici un comentariu Cred că, poate, patru persoane au fost împotrivă. La data de 22 aprilie, Biserica Bulgară nu a acceptat unul dintre documente, cel mai contestat. Pe cine am ascultat atunci? Biserica Rusă? Apoi n-am fi făcut la fel! Am procedat în conformitate cu conștiința noastră. Chiar putem sa o  ignoram? Ei au scris în mod intenționat incorect … Iar site-ul Dveri.bg a scris: “politica rusească.” De ce nu au scris asta mai devreme, că ceea ce am decis atunci a fost, în esență, împotriva, nu la unison, nu în acord cu decizia Rusiei? Cum am acceptat atunci? Este foarte important!

Suntem împotriva unui singur document, care, de fapt, este, poate, foarte important pentru Sinod. Putem spune că acum suntem mai aproape de poziția greacă, deoarece Biserica Greacă, de asemenea, nu a acceptat acest document. Dar Biserica Rusă l-a acceptat, ei nu au spus încă faptul că nu-l acceptă. Suntem de asemenea, cu Sfantul Munte Athos – ei sunt, de asemenea, împotriva acestui document. Biserica Georgiană este împotriva acestui document. Dar ceilalți l-au acceptat. Atunci, care Biserică este cu ei?

– Dar, de fapt, a apărut o scrisoare a Patriarhului rus către Patriarhul Ecumenic?

– Publicarea acestei scrisori a fost exact la fel, cu implicarea influenței rusești asupra deciziei noastre de a trimite scrisoarea [cu hotărârea Sinodului BOB n.n.]. Scrisoarea privește doar aranjamentul delegațiilor în sala de ședințe a Sinodului, dar poziția noastră are fundamente mai serioase. Patriarhul Ecumenic ne-a sunat deja a doua zi cu privire la plasarea delegațiilor, că toate au fost aranjate după cum este necesar. Dacă acesta ar fi fost singurul motiv al nostru, atunci am fi putut merge la Sinod, deoarece s-a aranjat în ziua următoare. Am luat decizia noastră pe data de 1 iunie, și ne-au sunat pe 2 iunie. Secretarul nostru șef a vorbit la telefon în fața tuturor cu secretarul Patriarhului Ecumenic, și a spus că aranjamentul delegațiilor a fost deja ajustat la ceea ce Bisericile din Rusia și celelalte au dorit.

Dacă acesta ar fi fost motivul nostru, atunci am fi putut merge la Sinod. Pentru noi este însă un motiv minor, secundar; cele mai importante fiind primele două: că există mai multe subiecte importante excluse de a fi luate în considerare în cadrul Sinodului, și că vom merge la un Sinod unde totul a fost deja predeterminat. Nu mai rămâne nimic pentru noi să decidem acolo, pentru că modificările sunt imposibile, în măsura în care modificările nu vor fi unanim acceptate. Imaginați-vă o adunare națională care necesită un vot unanim – ce vor decide ei? Nimic. Vei găsi întotdeauna pe cineva care nu va fi de acord – și asa ar bloca activitatea adunării naționale.

Asta e adevărul. De ce mint? Ei nu sunt oameni prosti. Lasă-i să ia în considerare și să înțeleagă că acesta este adevărul.

– Ce pierdem și ce câștigă Biserica noastră dacă nu participă la Sinod?

– Nu pot spune. Dacă vom câștiga, atunci vom câștiga pentru toată Ortodoxia. În cazul în care Sinodul va fi amânat, atunci vom câștiga, pentru că va fi mai bine pregătit, că anumite subiecte importante ar putea fi incluse [pe ordinea de zi] și ar fi unele modificări ale Regulamentului, astfel încât problemele să poată fi rezolvate la Sinod, și nu numai de către Comisii. Și, dacă este imposibil să se schimbe ceva la Sinod, atunci care este rolul Sinodului? Și, mai este un alt punct: că fiecare episcop ar trebui să poată să voteze, nu că fiecare Biserică să aibă un singur vot – ca să fie la fel ca la orice alt Sinod. Nu a existat nici un astfel de Sinod, până în prezent, în care fiecare Biserică locală să fi avut doar un singur vot. Fiecare participant ar trebui să aibă posibilitatea de a-și exprima opinia atunci când dorește acest lucru – asta este, de asemenea, în conformitate cu regulile Sinoadelor. Asta e ceea ce ne dorim, și nimic altceva. Și ce vom pierde? Nu știu. Dar știu ce vom câștiga. 

Traducere de Roman Ortodox în Franța după Orthodoxie.com, Le métropolite de Lovetch Gabriel sur les raisons qui ont incité l’Église orthodoxe de Bulgarie à renoncer à sa participation au Concile panorthodoxe

timthumb.php

Legaturi:


Categorii

"Marele Sinod Panortodox" (de la Creta - inainte si dupa), Biserica Ortodoxa Bulgara, Ecumenism, Ierarhi ortodocsi din alte tari, Ierarhi sarbi, Mitropolitul Serafim de Pireu, Parintele Ciprian Gradinaru din Namur, Patriarhul Ilia al Georgiei, Patriarhul Irineu al Serbiei, Preoti si duhovnici romani, Raspunsurile Bisericii la problemele vremurilor

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

41 Commentarii la “Analiza PR. ALDEA asupra ultimelor evenimente legate de “SINAXA din Creta, absurd proclamată Sinod Panortodox”: “A vrut să proclame O UNITATE CARE NU EXISTĂ, din pricina unor BOLI ASCUNSE sub masca unei pseudo-dipomaţii”/ BISERICA GEORGIEI – a patra care SE RETRAGE DE LA SINODUL DIN CRETA. Motivele retragerii Patriarhiilor Serbiei si Bulgariei. Mitropolitul Gavriil de Loveci: “SUNTEM INVITATI LA UN SINOD UNDE TOTUL A FOST DECIS IN AVANS”/ Apel la rugaciune

VEZI COMENTARII MAI VECHI << Pagina 2 / 2 >>

  1. Pingback: DOCUMENTUL “MISIUNEA BISERICII IN LUMEA CONTEMPORANA”, APROBAT FARA UNELE AMENDAMENTE PROPUSE DE BISERICA GRECIEI. IPS Ioan Zizioulas a castigat confruntarea cu IPS Hierotheos Vlachos/ VESTEA BUNA: Draftul enciclicei Sfantului si Marelui Sinod
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare