Actualizare – BINOMUL SRI-DNA, NECONSTITUTIONAL? CCR declara NELEGALE interceptarile facute de SRI in cauze penale/ Istorii intortocheate cu ANAF, SRI si DNA/ “CABALA” SERVICIILOR SE INFILTREAZA PESTE TOT/ O alta “cabala”: RACOLAREA MAGISTRATILOR prin reteaua ONG-urilor finantate din STRAINATATE/ CSM pregateste o CENZURARE a opiniilor care lezeaza “INDEPENDENTA JUSTITIEI”

16-02-2016 31 minute Sublinieri

dna-sri

UPDATE

Curtea Constituţională a României (CCR) a declarat ieri neconstituţional (vezi comunicat integral al CCR și mai jos) o parte dintr-un articol din Codul de Procedură Penală care reglementează cine pune în executare supravegherea tehnică (interceptări telefonice, înregistrări audio ambientale) din timpul cercetării penale. Articolul respectiv este 142 alin 1 din Codul de Procedură Penală, iar partea care a fost declarată neconstituțională este cea îngroșată:

„(1) Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului.

Așteptăm cu interes motivarea completă, dar patru concluzii interesante pot să fie trase:

1. Cazul se referă doar la interceptările din cursul procesului penal, SRI mai poate să facă interceptări pe baza atribuțiilor speciale din legea securității naționale. Toate au nevoie de un mandat de la un judecator. Se pare că decizia nu ar fi atât de periculoasă pentru desfășurarea procesului penal, câta vreme doamna Kovesi declara anul trecut că DNA are “un serviciu tehnic care poate efectua interceptări. Pe de altă parte puțini știu cum se fac practic interceptările, alții presupun și cei mai mulți n-au nici cea mai mică idee.

2. CCR este constantă în a declara neconstituționale formulări vagi, care pot aduce atingere drepturilor fundamentale. De la „ameninţări la adresa securităţii naţionale” și “pot avea” din Decizia 1258/2009 (legea 298/2009 privind păstrarea datelor de trafic) până la “datele deţinute, relevante în contextul solicitării” din propunerea de lege privind securitatea cibernetică – Decizia 15/2015, CCR este constantă in a preciza că vor fi declarate neconstituționale acele dispoziții care “nu au un caracter precis şi previzibil.” De fapt și în cazul de față s-ar putea ca problema să nu fie SRI ca instituția în sine, ci doar textul vag.

3. în acest domeniu în România elefantul din cameră este de fapt modul de realizare a interceptăriilor. Un sistem care permite, dpdv tehnic, “accesul direct și nerestricționat la toate comunicațiile mobile” ale tuturor utilizatorilor este foarte probabil neconstituțional, câtă vreme nu are garanții adecvate. Iar cazul Zakharov vs Rusia a Marii Camere CEDO din decembrie 2015 este extrem de clar în acest sens. Singura diferență majora dintre Rusia si România (sau ceea ce presupunem despre interceptările din România) este că în Rusia era clar că se poate face interceptarea fără mandat judecătoresc.

4. Cazul acesta, ca și altele similare, pot arunca în aer zeci de procese penale corect fundamentate, prin refuzarea probelor astfel obținute. Și infractorii să scape pe un viciu de procedură. Este pur și simplu o bătaie de joc pentru munca procurorilor – tocmai pentru că legiutorul romăn refuză să ia în serios drepturile fundamentale si deciziile CCR. Inclusiv în discuția de zilele acestea cu privire la securitatea cibernatică. Poate învățam și noi ceva…

[…]/ integral pe privacy.apti.ro

CCR a luat marți o decizie care, după publicarea motivării în Monitorul Oficial, va face imposibilă supravegherea tehnică, inclusiv interceptările telefonice și supravegherea video efectuate de SRI pentru DNA, Parchete sau DIICOT.

Decizia CCR nu se aplică retroactiv, pentru cauzele aflate în curs, dar aruncă în aer dosarele de corupție de acum înainte, având în vedere că DNA, DIICOT și Parchetele nu au personal și nici tehnica necesară pentru astfel de operațiuni. 

 

[…]După ce decizia CCR și motivarea acesteia vor fi publicate în Monitorul Oficial, procurorii nu mai pot cere SRI să efectueze supravegherea tehnică, deci parchetele, DNA și DIICOT vor trebui să se descurce cu mijloacele proprii. Numai că acestea nu există. DNA are tehnica necesară însă serviciul specific are doar 20 de angajați, care nu pot acoperi toate dosarele. La Parchetul General sunt, potrivit unor informații, doar 3 angajați care ar putea să preia această atribuție.

SRI va putea executa doar mandatele de siguranță națională, însă ponderea acestora în totalul mandatelor de ascultare este foarte mică. Raportul de activitate al SRI pe anul 2014, trimis la Parlament, arată că au fost puse în executare în anul respectiv 44 759 mandate, dintre care doar 2496 au fost mandate pe siguranță națională. 42263 au fost mandate de supraveghere tehnică și 2410 ordonanțe aparținând structurilor Ministerului Public și DNA (dispoziții de interceptare aprobate de procuror și valabile 48 de ore)

DECIZIA CCR, LUATĂ PENTRU UN DOSAR DE CRIMĂ ORGANIZATĂ

Excepția de neconstituționalitate acceptată de CCR a fost ridicată într-un dosar de spălare de bani și crimă organizată.

În 2006, șapte cetățeni străini, care au scos din tara importante sume de bani provenind din angrourile din Capitala, au fost arestati pentru spalare de bani si crima organizata. Printre acestea se aflau si cetateni turci, iranieni si chinezi. Acestia sint Ozer Hakan, Memduh Karaaslan, alias Halit Tozbey, Yusuf Korkmaz, Ferit Altas, Ziya Nalini, Inan Zulfikar si Yakupoglu Recep.

Persoanele arestate sint acuzate de constituire a unui grup de crima organizata si spalare de bani pentru ca au transferat in Turcia valuta provenita din evaziune fiscala si contrabanda si alte infractiuni economice, savirsite de asociati si administratori ai unor firme cu puncte de lucru in complexurile Niro si Dragonul Rosu, din angroul Europa. Ozer Hakan, Memduh Karaaslan si Yasuf Korkmaz erau liderii a câte o celula din acest grup. La ei ajungeau banii proveniti din infractiuni, pe care ii schimbau in valuta si ii trimiteau in Turcia. Acolo, banii erau dati furnizorilor de marfa sau erau trimisi mai departe, prin sistemul bancar, in China sau in alta tara. Karaaslan se ocupa de transferarea banilor prin sistemul ěhawallai. Banii erau trimisi clientilor din Turcia, de regula in aceeasi zi, pentru aceasta operatiune incasind un comision procentual din suma transferata. Comunicarea se transmitea telefonic sau prin sms si cuprindea numele persoanei care incasa banii, precum si suma de incasat. […]/ integral pe bn24.ro

CCR a admis, marți, cu majoritate de voturi, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor din Codul de Procedură Penală care prevăd că supravegherea tehnică dispusă de procuror poate fi efectuată nu doar de ‘organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei’, ci şi de ‘alte organe specializate ale statului’. 

“În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma ‘ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispoziţiilor art.142 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituţională.

Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art.1 alin. (3), conform cărora România este stat de drept, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sunt garantate”, se precizează într-un comunicat al CCR.

Curtea a constatat și că sintagma supusă controlului nu respectă condiţiile de calitate ale unei norme legale sub aspectul clarităţii, preciziei şi predictibilităţii, întrucât “nu permite subiecţilor de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor”.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se va comunica Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat CCR, respectiv Tribunalului Bucureşti – Secţia I Penală. Alineatul din Codul de procedură penală supus controlului de constituţionalitate prevede că “procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului”.

Ce prevede Codul de procedură penală

Art. 138: Dispoziţii generale
(1)Constituie metode speciale de supraveghere sau cercetare următoarele:
a)interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă;
b)accesul la un sistem informatic;
c)supravegherea video, audio sau prin fotografiere;
d)localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice;
e)obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane;
f)reţinerea, predarea sau percheziţionarea trimiterilor poştale;
g)utilizarea investigatorilor sub acoperire şi a colaboratorilor;
h)participarea autorizată la anumite activităţi;
i)livrarea supravegheată;
j)obţinerea datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice ori furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, altele decât conţinutul comunicaţiilor, reţinute de către aceştia în temeiul legii speciale privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.

(2)Prin interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare se înţelege interceptarea, accesul, monitorizarea, colectarea sau înregistrarea comunicărilor efectuate prin telefon, sistem informatic ori prin orice alt mijloc de comunicare.

Art. 140: Procedura de emitere a mandatului de supraveghere tehnică
(1)Supravegherea tehnică poate fi dispusă în cursul urmăririi penale, pe o durată de cel mult 30 de zile, la cererea procurorului, de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află sediul parchetului din care face parte procurorul care a formulat cererea.
(2)Cererea formulată de procuror trebuie să cuprindă: indicarea măsurilor de supraveghere tehnică care se solicită a fi dispuse, numele sau alte date de identificare a persoanei împotriva căreia se dispune măsura, dacă sunt cunoscute, indicarea probelor ori a datelor din care rezultă suspiciunea rezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni pentru care se poate dispune măsura, indicarea faptei şi a încadrării juridice, iar, în cazul măsurii supravegherii video, audio sau prin fotografiere, dacă se solicită şi încuviinţarea ca organele de urmărire penală să pătrundă în spaţii private indicate pentru a activa sau a dezactiva mijloacele tehnice ce urmează a fi folosite pentru executarea măsurii supravegherii tehnice, motivarea caracterului proporţional şi subsidiar al măsurii. Procurorul trebuie să înainteze dosarul judecătorului de drepturi şi libertăţi.

(3)Cererea prin care se solicită încuviinţarea supravegherii tehnice se soluţionează în aceeaşi zi, în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Participarea procurorului este obligatorie.
(4)În cazul în care apreciază că cererea este întemeiată, judecătorul de drepturi şi libertăţi dispune, prin încheiere, admiterea cererii procurorului şi emite de îndată mandatul de supraveghere tehnică. Întocmirea minutei este obligatorie.
(5)Încheierea judecătorului de drepturi şi libertăţi şi mandatul trebuie să cuprindă:
a)denumirea instanţei;
b)data, ora şi locul emiterii;
c)numele, prenumele şi calitatea persoanei care a dat încheierea şi a emis mandatul;
d)indicarea măsurii concrete încuviinţate;
e)perioada şi scopul pentru care s-a autorizat măsura;
f)numele persoanei supuse măsurii de supraveghere tehnică ori datele de identificare ale acesteia, dacă sunt cunoscute;
g)indicarea, în cazul în care este necesar faţă de natura măsurii încuviinţate, a elementelor de identificare a fiecărui telefon, a punctului de acces la un sistem informatic, a oricăror date cunoscute pentru identificarea căii de comunicare sau a numărului de cont;
h)în cazul măsurii supravegherii video, audio sau prin fotografiere în spaţii private, menţiunea privind încuviinţarea solicitării ca organele de urmărire penală să pătrundă în spaţii private pentru a activa sau dezactiva mijloacele tehnice ce urmează a fi folosite pentru executarea măsurii supravegherii tehnice;
i)semnătura judecătorului şi ştampila instanţei.
(6)În cazul în care judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 139 şi prevederile alin. (1) din prezentul articol, dispune, prin încheiere, respingerea cererii de încuviinţare a măsurii supravegherii tehnice.
(7)Încheierea prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi se pronunţă asupra măsurilor de supraveghere tehnică nu este supusă căilor de atac.
(8)O nouă cerere de încuviinţare a aceleiaşi măsuri poate fi formulată numai dacă au apărut ori s-au descoperit fapte sau împrejurări noi, necunoscute la momentul soluţionării cererii anterioare de către judecătorul de drepturi şi libertăţi.
(9)La cererea motivată a persoanei vătămate, procurorul poate solicita judecătorului autorizarea interceptării comunicaţiilor ori înregistrării acestora, precum şi a oricăror tipuri de comunicări efectuate de aceasta prin orice mijloc de comunicare, indiferent de natura infracţiunii ce formează obiectul cercetării. Dispoziţiile alin. (1)-(8) se aplică în mod corespunzător.

Art. 142: Punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică
(1)Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului.
(2)Furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice sau furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de orice tip de comunicare ori de servicii financiare sunt obligaţi să colaboreze cu organele de urmărire penală, cu autorităţile prevăzute la alin. (1), în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică.
(3)Persoanele care sunt chemate să dea concurs tehnic la executarea măsurilor de supraveghere au obligaţia să păstreze secretul operaţiunii efectuate, sub sancţiunea legii penale.
(4)Procurorul are obligaţia de a înceta imediat supravegherea tehnică înainte de expirarea duratei mandatului dacă nu mai există temeiurile care au justificat măsura, informând de îndată despre aceasta judecătorul care a emis mandatul.
(5)Datele rezultate din măsurile de supraveghere tehnică pot fi folosite şi în altă cauză penală dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informaţii concludente şi utile privitoare la pregătirea ori săvârşirea unei alte infracţiuni dintre cele prevăzute la art. 139 alin. (2).
(6)Datele rezultate din măsurile de supraveghere care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării sau care nu contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor, dacă nu sunt folosite în alte cauze penale potrivit alin. (5), se arhivează la sediul parchetului, în locuri speciale, cu asigurarea confidenţialităţii. Din oficiu sau la solicitarea părţilor, judecătorul ori completul învestit poate solicita datele sigilate dacă există noi probe din care rezultă că totuşi o parte dintre acestea privesc fapta ce formează obiectul cercetării. După un an de la soluţionarea definitivă a cauzei, acestea sunt distruse de către procuror, care întocmeşte un proces-verbal în acest sens.

SRI nu va mai putea face interceptări în dosarele penale, potrivit unei decizii de marți a Curții Constituționale – fapt care ar putea da peste cap mecanismul interceptărilor, așa cum a funcționat el în ultimii ani.

Noua și strânsa relație dintre SRI și DNA ar urma, astfel, să se facă în baza unei noi legislații, care să respecte Constituția.

Concret, CCR a decis, cu majoritate de voturi, că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispoziţiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală este neconstituţională.

Articolul incriminat: „(1) Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului.”

Această sintagmă („ori de alte organe specializate ale statului”), declarată acum neconstituțională, acoperea dreptul SRI de a face interceptări în dosarele penale.

Judecătorii Curții au considerat însă, potrivit unor explicații oferite de o sursă pentru cursdeguvernare.ro,SRI nu poate avea acest drept, întrucât Legea privind organizarea și funcționarea acestui serviciu spune clar, la art. 13, că “organele Serviciului Român de informaţii nu pot efectua acte de cercetare penală”.

Din momentul publicării deciziei în Monitorul Oficial, articolul se va reduce la: „(1) Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei”.

Comunicatul CCR:

“Plenul Curții Constituționale (…) a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală – Punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, dispoziţii care au următorul conținut:

„(1) Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispoziţiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală este neconstituţională. Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) conform cărora România este stat de drept, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sunt garantate. De asemenea, sintagma supusă controlului nu respectă condiţiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii, întrucât nu permite subiecţilor de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor”.

”Binomul DNA – SRI” și ”ascultările”

Marea problemă va fi în cazul DNA, a cărui colaborare cu SRI devenise deja subiect de glume și a consacrat expresia “Binomul DNA – SRI”.

În marea majoritate a dosarelor de corupție cu miză, DNA lucrează cu SRI, care se ocupă de supravegherea tehnică din dosare, colaborare care este și anunțară în mod obișnuit, la finalul comunicatelor Direcției Naționale Anticorupție:“În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații”.

Potrivit Raportului de activitate dat publicității în octombrie anul trecut, SRI a pus în executare în 2014, 44.759 de mandate de interceptare a comunicaţiilor (o cadenţă de 122,6 mandate zilnic), cu următoarea distribuţie:

  • 2.762 mandate de securitate naţională, din care 2,496 mandate pentru SRI
  • 42.263 mandate de supraveghere tehnică şi 2.410 ordonanţe aparţinând structurilor Ministerului Public şi DNA.

În sens invers, colaborarea SRI – DNA nu este la fel de eficientă – potrivit unei declarații a Laurei Codruța Kovesi, în primele nouă luni ale anului 2015, SRI a trimis DNA doar 24 de sesizări care au constituit un punct de plecare pentru deschiderea unor dosare penale.

SRI era folosit intens la interceptări și de către DIICOT. […]/ integral pe cursdeguvernare.ro

Dana Gârbovan, președintele UNJR, consideră că CCR a denunțat faptul că nu sunt specificate clar instituțiile care pot efectua interceptări în cazul dosarelor penale.

Judecătorul a precizat pentru Știrile B1 TV că “cred că minuta scoate în evidență un principiu de drept – administrarea justiției se poate face prin legi publice care trebuie să fie accesibile cetățeanului de rând”.

Și, din câte știe, “textul a fost declarat doar parțial neconstituțional”.

“Orice cetățean trebuie să știe care sunt organele abilitate să facă acest lucru pentru că au un grad ridicat de intruziune în viața privată”.

Gârbovan a subliniat că e importantă motivarea CCR care urmează să fie făcută publică. […]/ integral pe romanialibera.ro

Gelu Diaconu, fostul șef al ANAF, dezvăluie că Victor Ponta a fost trimis în judecată ca urmare a unui fals comis de DNA. DNA susține că nu-i adevărat. Cine minte?

Mă întreabă cineva de ce nu scriu despre scandalul ANAF versus Antena 3.
Răspund:

Întreaga operaţiune a ANAF mi se pare prea de spectacol mediatic (100 de agenţi ANAF descinşi la o televiziune de ştiri tocmai cînd aceasta transmitea în direct, pentru a-i înmîna o citaţie lesne de a fi adusă de un singur agent) pentru a nu suspecta alte ţeluri decît cele invocate de cei de la Antena 3 (vor să vîre presei pumnul în gură), dar şi decît cele invocate de Autorităţi (Nu facem altceva decît îndeplinim Legea).

O posibilă explicație a descinderii spectaculoase dinadins ar da-o nevoia Autorităților de a convinge opinia publică de la noi că s-a trecut la recuperarea prejudiciilor stabilite prin sentință judecătorească în cazul unui proces de corupție.
Orice alt debitor ar fi fost atacat de ANAF, n-ar fi stîrnit tărăboiul menit a atrage atenția că se îndeplinește, în fine, solicitarea Poporului ca închișii pentru corupție să plătească înainte de toate cu averile lor.

Totuși, cînd voi avea mai multe date, dar mai ales cînd voi vedea finalul Scandalului, mă voi pronunţa.
Pînă atunci îmi permit să oberv că scandalul a împins în umbră adevăratul Scandal, cel care, devenit temă a tuturor televiziunilor şi site-urilor, ar fi putut duce la zguduirea din temelii a regimului Klaus Iohannis:

Dezvăluirile lui Gelu Diaconu, fostul şef al ANAF, din interviul acordat luni, 15 februarie 2016, dimineaţa, site-uluieconomica.net.

În mod ciudat interviul a fost neglijat de presă.

Cel care s-a aplecat asupra lui a fost site-ul InPolitics. Sub semnătura lui Bogdan Tiberiu Iacob, site-ul publică articolul Acuzaţie halucinantă: DNA a minţit oficial în Scandalul Ponta-Şova.

Bogdan Tiberiu Iacob, o arhivă vie a gazetăriei din ultimii ani, reaminteşte că pe 17 septembrie 2015, DNA a dat un Comunicat prin care se anunţa trimiterea în judecată a premierului de atunci, Victor Ponta, în Dosarul Şova.

Comunicatul – ne atrage atenţia Bogdan Tiberiu Iacob, anunţa că:

„«ANAF s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal cu suma de 126.979,73 lei faţă de inculpatul Şova Dan-Coman şi cu suma de 51.321,80 lei faţă de inculpatul Ponta Victor-Viorel. În cauză, a fost dispusă măsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce aparţin inculpaţilor»”.

Pe 1 octombrie 2015, premierul Victor Ponta îşi exprimă uimirea faţă de gestul ANAF:

„Pe 1 octombrie, aflat la Tg. Jiu, premierul Victor Ponta este solicitat de jurnalişti să comenteze gestul ANAF de a se constitui în parte civilă în dosar.
Ponta răspunde sec: probabil de frica DNA.
«Habar n-am! Eu nu ştiu, sincer, la ce s-a constituit ANAF-ul parte civilă, avînd în vedere că ANAF-ul mi-a dat act că ei au încasat toate taxele şi impozitele. Dar nu pot să-i întreb, pentru că fiind vorba de mine, nu pot să-i întreb. Atîta i-a dus mintea, să spună am încasat toate taxele… probabil de frică. Ştiţi şi dumneavoastră, toată lumea ştie că nu e nici un prejudiciu. Habar nu am, nu ştiu», a declarat Victor Ponta, conform Digi 24.”

Victor Ponta avea toate temeiurile să fie uluit:
Gestul ANAF dădea Dosarului raţiunea de a exista.
Prin constituirea ca parte civilă, ANAF confirma că Victor Ponta a produs un prejudiciu statului. Victor Ponta se apărase pînă atunci invocînd că n-a produs nici un prejudiciu.
Fără prejudiciu, Victor Ponta nu putea fi trimis în judecată.
Fără gestul ANAF, nu exista prejudiciu.
Trimiterea lui Victor Ponta în judecată a sporit urieşeşte presiunea asupra sa de a demisiona.
Pe baza acestei trimiteri în judecată PNL a depus Moţiune de cenzură.
Dacă nu era trimiterea în judecată, Victor Ponta era şi acum premier.
Aşadar, putem spune, fără a ne înşela, că gestul ANAF din 2015 a dus la căderea Guvernului Ponta şi instalarea Guvernului personal al lui Klaus Iohannis.

Ce spune însă fostul şef al ANAF de la vremea respectivă în interviul acordat Economica.net?

„Ce denunţ să-i fac lui Ponta? Am avut decenţa. Am tăcut, deşi poate a fost o greşeală, dar m-am gîndit să nu implic ANAF în scandaluri, atunci cînd DNA a dat eronat comunicat că ANAF s-a făcut parte civilă în dosarul Ponta-Şova împotriva lui Ponta. Sau dacă s-a făcut, sub nici o formă sub semnătura mea, poate o fi semnat vreun portar de la ANAF.
Din punct de vedere fiscal, alte elemente din dosar nu mă interesează. Eu am gestionat ANAF. Păi la cît mă pricep eu în materie de TVA, sau poate nu mă pricep, că Fiscul a mai avut şefi care nu se pricepeau la TVA, dar nu vreau să-l pronunţ. Un contract între Şova şi Ponta înseamnă deducerea TVA facturat lui Ponta de către Şova. Ponta l-a luat şi l-a plătit statului. Unde e prejudiciul? Fiscal vorbind. Eventual, în măsura în care tranzacţia era fictivă, dar ce e o tranzacţie fictivă într-un contract de asistenţă juridică? O faci la telefon. Dacă ar fi fictivă, tranzacţia cade, şi ar trebui să-i returnăm TVA lui Ponta. Nu e absurd?”

Sînteţi conştienţi de semnificaţia dezvăluirii lui Gelu Diaconu?
DNA minte într-un Comunicat oficial susţinînd că ANAF s-a constituit ca parte civilă.
Contactată de Hotnews, conducerea DNA a răspuns astfel acestei acuzaţii:

„La data de 14 septembrie 2015, prin adresa cu nr. A-AJR38806, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a comunicat că se constituie parte civilă în dosarul penal la care faceţi referire în cererea dvs. În cuprinsul aceleiaşi adrese, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a solicitat, printre altele, instituirea măsurilor asiguratorii.”

Curios lucru!
DNA invocă o adresă primită de la ANAF.
Ar fi fost normal ca DNA să reproducă adresa respectivă.
Am fi văzut de cine e semnată.
Sînt două posibilităţi:
E semnată de Gelu Diaconu şi acesta minte în interviu.
Nu e semnată de Gelu Diaconu, şi atunci adresa e un fals, deoarece numai şeful ANAF putea semna o adresă de o asemenea importanţă.

În absenţa Documentului fotografiat, nu ne putem pronunţa.
Enigma Adresei rămîne nedezlegată.
Prin asta, rămîne nedezlegată şi enigma căderii Guvernului Ponta.

Cum rămîne nedezlegata și enigma comportării lui Gelu Diaconu în septembrie 2015. Dacă nu el a semnat adresa, dacă el habar n-avea c-a fost trimisă o astfel de adresă în numele ANAF, instituție pe care o conducea, de ce n-a ieșit atunci în public pentru a denunța falsul?
Nu de altceva, dar dacă ar fi să-l credem acum, prin tăcerea sa el a fost complice la un grav abuz comis nu împotriva premierului Victor Ponta, ci împotriva cetățeanului Victor Ponta.
Această ultimă enigmă mă constrînge să fiu prudent în considerațiile mele și să aștept publicarea Documentului de către DNA.

Şeful interimar al Fiscului, Daniel Diaconescu, a lucrat în perioada 1996-2004 ca ofiţer la Serviciul Român de Informaţii în cadrul Direcţiei de combatere a criminalităţii transfrontaliere, având ca responsabilitate prevenirea şi comberea corupţiei, conform CV-ului său postat pe pagina ANAF. El a venit la SRI de la Uzinele Dacia, unde a activat ca inginer, între 1995 şi 1996.

După plecarea de la SRI, Diaconescu a mers patru ani de zile la Direcția de culegere și analiză de date de la Departamentul de luptă Antifraudă din cadrul cancelariei primului ministru Călin Popescu Tăriceanu. A fost implicat în proiecte de identificare, prevenire și combatere a fraudării asistenței financiare europene în România.

Din 2007 şi până în 2009, Diaconescu a fost consilier în cadrul Ministerului, iar din decembrie 2009 şi până azi lucrează la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. Pe 12 februarie a fost nimic preşedinte interimar al Agenţiei după demiterea lui Gelu Diaconu.

Este absolvent al Colegiului Național de Apărare și al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), având un titlu de master în administrație publică europeană.

Potrivit declaraţiei sale de avere din mai 2015, noul şef al Fiscului a avut un venit anual de 87.036 lei din funcţia de director general, ceea ce înseamnă că a primit un salariu de circa 7.200 lei pe lună. În declaraţia din mai 2011, venitul anual se ridica la 78.870 lei.

El a mai câştigat în 2014 o indemnizaţie de 17.837 lei de la Compania Naţională Loteria Română pentru poziţia de membru în Consiliul de Administraţie. Diaconescu deţine împreună cu soţia două terenuri intravilane în judeţul Argeş, unul de 4.400 metri pătraţi din anul 2004, iar celălalt cu o suprafaţă de 2.648 metri pătraţi, din anul 2010. Totodată, cei doi au un apartament în Bucureşti de 81 metri pătraţi, din anul 2006, iar soţia mai are o casă de locuit în Valea Mare din anul 1988, cu o suprafaţă de 88 metri pătraţi.

Noul şef al ANAF are două autoturisme, un BMW din anul 2009 şi un Peugeot din 2012. Diaconescu mai figurează în declaraţia de avere cu un credit contractat în 2007, în valoare de 38.000 euro, cu scadenţă în 2032.

Tot mai multe informații publicate de surse de presă independente (care, însă, nu sunt preluate de marile canale media) indică existența unei “cabale oculte” formate la nivelul cel mai înalt al serviciilor de informații și al parchetelor din România. La început, acum 6-7 ani, părea o poveste desprinsă dintr-un thriller american. Din nefericire pentru cetățeni și pentru buna funcționare a statului de drept, prea multe informații și coincidențe repetate formează deja un pattern (un tipar). Atunci când pui cap la cap informații strânse în ani și ajungi sa găsești acest pattern în deciziile importante ale Statului, în spatele pattern-ului nu poate fi decât o gândire strategică elaborată. Nu sunt deloc adeptul teoriei conspirației și, în general, fug ca dracul de tămâie de scenarii. Recunosc că acum câțiva ani am început să acumulez într-un “folder special al minții” informații aparent inofensive, de genul: procurorul X este cumătru cu ofițerul Y… de regulă, cunoscutele informații pe surse. În timp, multe amănunte aflate “pe surse” s-au transformat în informații. Pot să vă spun că o serie de jurnaliști sunt în posesia acestor informații (parțial sau in extenso), dar au ales să tacă de frică, alții le-au folosit în mod necorespunzator (le-au ridicat pe diverse site-uri necredibile) sau le-au aruncat pe televizor în vârtejul luptelor politice din ultimii ani. De cele mai multe ori, informațiile au fost publicate pe bucăți, disparat, neavând niciun efect, pentru că doar puse cap la cap pot oferi imaginea corectă a fenomenului. Efectul a fost că tiparul / pattern-ul informațiilor de care vă spuneam a rămas ascuns.

În esență, tiparul / pattern-ul spune că o forță obscură acționează nevăzut și influențează justiția, mediul economic și cel politic din România. Acest fenomen durează de circa 6 ani, crescând în intensitate în ultimii 2 ani.

1. Este cert acum că o serie impresionantă de politicieni din toate partidele – în special tineri – au făcut diverse studii (masterate, doctorate, cursuri de perfecționare) la Academia de Informații a SRI sau pe lângă structuri de învățământ arondate serviciilor de informații (de genul colegiilor naționale, de apărare, de informații etc). Majoritatea acestor politicieni au fost promovați succesiv în poziții-cheie din Guvern, Parlament și Administrație. Parcă o “mână nevăzută” îi ia, îi instruiește și apoi îi promovează în poziții de putere și decizie . Tiparul / pattern-ul carierei acestor indivizi este recognoscibil.

2. Este cert că o lungă listă de persoane publice (din ONG-uri, mass media, mediul de afaceri și asociativ) au o carieră formată pe același tipar, fără să aibă aparent o legătură directă cu structurile de forță (serviciile de informații și procuratură). Ei sunt în marea lor majoritate “agenți de influență’’; uzual, ei sunt denumiți “acoperiți”, chiar dacă nu toți au acest statut în mod formal.

3. Este cert că șefii din Procuratură (Ministerul Public), circa 10 persoane, întotdeauna aceleași, au rămas sau au fost rotiți în funcții de conducere în ultimii 10 ani (procurori- șefi deveniți procurori adjuncţi sau șefi ai altor parchete, procurori-șefi adjuncți făcuți șefi, diverse alte promovări încrucișate în funcții, de la DIICOT la Parchetul General, de la Parchetul General la DNA). Toți acești șefi mai mari sau mai mici din Procuratură, până la nivelul de șef de secție / direcție, au fost numiți pe CRITERII POLITICE în acești 10 ani,  prin negociere între Președinte și Prim-Ministru sau direct de Președinte.

4. Este cert că între șefii parchetelor și șefi din serviciile de informații există legături directe (angajări încrucișate ale membrilor familiei, studii doctorale făcute la aceiași profesori, studii aprofundate în instituțiile de învațământ arondate serviciilor, relații de prietenie / de familie explicite, socializare efectivă – petreceri, evenimente, diverse aniversări). Șefii din Procuratură și șefii din servicii acționează în tandem (atât profesional, cât și informal), lucru extrem de vizibil la nivel public în ultimii 3 ani.

5. Este cert și acceptat tacit de toată opinia publică faptul că șefii operativi ai Serviciului Român de Informații (adjunctul plus alți încă 5-6 generali șefi de divizie), de la Serviciul de Informații Externe la Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul de Protecție și Pază, DGIA (serviciul de informații al Armatei) sunt pe funcții de circa 10 ani! În cazul serviciului de informații din Ministerul de Interne, ultimii șefi, numiți relativ recent, au fost racolați din SRI.

6. Este cert că aceste structuri de informații (în special SRI, în mod explicit) susțin cu asupra de măsură activitatea parchetelor (interceptări telefonice, ambientale, traficul de date pe internet, mailuri, note informative și activitate de investigații pe teren, filaje, operațiuni speciale). Parchetele (DNA, DIICOT, Parchetul General) au devenit, în dosarele lor importante, dependente sută la sută de informația și probele produse cu precădere de ofițerii de informații de la SRI (dar nu numai). Este cert că rolul SRI a crescut exponențial în relația cu procurorii, ‘’ofițerii de informații având în acest moment un ascendent de superioritate recunoscut în relația cu procurorii”. Procurorul, practic, își concepe dosarul penal pe scheletul informațional și pe gândirea ofițerului de informații. Însă, prin natura educației, potrivit rolului pe care îl joacă în societate și pe baza legilor în baza cărora acționează și funcționează, procurorul și ofițerul de informații NU trebuie să se influențeze reciproc. Un procuror dependent de un ofițer de informații NU mai face acte de justiție, un procuror care preia gândirea ofițerului de informații se transformă în “vânător de oameni”! Un procuror are obligația să administreze probe în favoarea și în acuzarea oricărui suspect / inculpat / urmărit penal. Misiunea fundamentală a unui ofițer de informații este SĂ PREVINĂ, prin informația pe care o produce, fapte și lucruri grave îndreptate împotriva societății. Amestecul celor două activități (culegerea de informații și ancheta penală) duce la prejudicierea democrației, gândită ca echilibru al puterilor în Stat.

7. Este cert că membrii “cabalei oculte”dispun de informații, pârghii de putere, comunică între ei activ, se sprijină și se potențează reciproc profesional. În ultimii ani procurorii și ofițerii de informații de rang înalt își datorează reciproc, direct sau indirect, rezultatele profesionale, ascensiunea în carieră, totul în baza principiului “quid pro quo”.

8. Este cert că rezultatul cel mai vizibil al al frăției oculte se traduce în ceea ce cunoaștem deja ca fiind “lupta anticorupție”. Dar NU în integralitatea ei! Fenomenul are la bază o nevoie socială certă și identificabilă; de cele mai multe ori, dosarele judiciare sunt bine susținute cu probe. Excepțiile, adică dosarele suspectate de a fi lipsite de probe solide, sunt încă foarte puține pentru a înclina momentan să credem că sistemul obișnuiește să derapeze TOTALde la limitele legii şi ale libertăţilor individuale. Chiar dacă admitem (este vizibil deja) că anumite dosare sunt făcute publice (prin trimitere în judecată sau începerea urmăririi penale) într-un anumit “moment operativ”, ele nu sunt tocmai lipsite de probe. Cine decide să le scoată, în ce moment, din ce motive sunt informații deplin ocultate. Este cert, însă, că toate dosarele penale importante făcute în ultimii 3 ani au avut în centru spectacolul mediatic al arestărilor în văzul lumii. Acesta este deja un tipar recognoscibil. Un om arestat este, de fapt, “omorât”la nivel simbolic și din prisma poziției sale sociale. Chiar achitat într-un final, cariera și viața sa sunt prejudiciate ireversibil.

Fondul problemei este, însă, altul și are legături mai profunde cu însăși funcționarea DEMOCRAȚIEI și a Statului de Drept, aşa cum este înțeles el în democrațiile occidentale. Preluarea puterii de facto într-o societate de către şefii instituţiilor de forță – NUMIȚI ÎN FUNCȚII tocmai din pixul celor ALEȘI ÎN FUNCȚII de către cetățeni – reprezintă o răsturnare cu susul în jos a principiilor de bază ale democrației. Președintele american Abraham Lincoln, într-un discurs istoric pe câmpul de luptă de la Gettysburg, spunea așa: “Un Guvern al oamenilor, format de către oameni, PENTRU oameni, nu va pieri niciodată de pe pământ!”

O amică din lista mea de Facebook, Andreea Tudor, a postat un mesaj interesant pentru anticoruptibila, mirifica, preaplacută ambasadelor Codruța Kovesi… Iar mesajul sună așa.

“Stimată d-na Kovesi (…), în legătură cu propunerea dvs ca eliberarea condiționată să nu mai opereze pentru niciun deținut în dosarul căruia nu s-a recuperat tot prejudiciul, am câteva completări de făcut, în ajutorul aplicării legii. Discret, dar foarte discret vă suflu că v-a scăpat esența eliberării condiționate în toate sistemele de drept, recompensă pentru efortul de reeducare, dar asta nu e tot, v-a mai scăpat și principiul constituțional că toți cetățenii sunt egali în fața legii. Astfel, că să nu fie probleme cu neconstituționalitatea, propun egalizarea tratamentului în felul următor: niciun hoț să nu fie eliberat mai înainte de recuperarea prejudiciului, iar în dosarele fără prejudiciu pecuniar, niciun criminal nu iese până nu învie victima, niciun violator până nu crește himen la loc. D-na Kovesi, va admir mult, unde ați terminat dreptul?”.

Inovația românească în materie de drept e justificată prin dorința ca anumiți corupți să nu iasă prea repede (Voiculescu?) , așa cum suspendarea prevederii care echivala o lucrare științifică cu 30 de zile de pușcărie țintea tot în anumiți scriitori din temniță. Cât timp inamicii noștri nu beneficiază de anumite chichițe/prevederi legislative le ignorăm suveran, când vine vorba să se aplice cui nu vrem, le schimbăm de le sar capacele.

Faptul că un violator, un pedofil sau un criminal se pot bucura de clemența justiției și de o pedeapsa redusă iar un mituitor sau un funcționar care a făcut abuz în serviciu-nu, mie nu mi se pare în regulă. Justiția poate confisca tot ce găsește prin conturile corupților, poate urmări toate transferurile bancare operate de aceștia pentru a lua urma banilor răspândiți prin alte zări dar…e comodă și ar prefera s-o facă cei în cauza, în caz contrar nu mai pupă eliberare condiționată. Dar dacă prejudiciul e umflat? Dacă acesta nu s-a împărțit echitabil și doar o parte a celor acuzați de corupție ar putea să returneze sume semnificative? Ceilalți ce fac? Doamna Kovesi nu se împiedică în astfel de nuanțe, doar are o misiune (nobilă?)…Nici marii experți în drept din presă (Tapalagă, Avram, etc) nu sar în sus, doar nu e camarila din care fac parte vizată…

Dacă lucrurile merg cu toată viteza în direcția arbitrariului, nu m-ar miră ca într-o zi să apară votul cenzitar. Unele voturi-progresiste, pro-occidentale și anti-rusești-sunt pur și simplu mai bune decât altele-retrograde, asistențiale, prea sceptice. De ce să nu numărăm mai mult din cele care contează? Din fericire, deocamdată algoritmii după care se face numărătoarea țin cu cine trebuie. Că altfel nu-mi explic cum la alegerile din 2014 pentru Cotroceni, toate sondajele de opinie (vreo 5) din ziua alegerilor (exit-poluri) dădeau diferențe minore, de 1-3% între cei doi candidați, Ponta și Iohannis, dar în final a câștigat Iohannis cu 10% avans, în condițiile unei marje de eroare de sub 3% la fiecare sondaj. Paranormal cu acte în regulă!

Presa de casa a regimului Traian Basescu a declansat o mare diversiune nationala. Si anume de a eticheta romani patrioti, care se opun oricaror influente, in special celor venite dinspre Vest, ca ar fi “agenti rusi”. Diverse publicatii chiar anunta publicarea in viitorul apropiat a unei liste cu “agenti rusi” din presa si alte zone din societate, asupra carora marile parchete ar urma sa intervina. Nu stim daca exista si cine ar fi “agentii rusi” anuntati in avanpremiera, dar putem semnala ca presa de casa a DNA, care face aceste anunturi, nu spune nimic rau despre imixtiunea unor mari ambasade in justitia si politica romaneasca. Se pare ca marele adevar scapat de presedintele Klaus Iohannis la Iasi: “Mai bine sluga la americani decat la rusi”, defineste perfect strategia politica a institutiilor de forta din Romania.

Americani sau rusi ori Occidentali, problema este ca romanii nu simt nimic bun in viata lor indiferent ce influenta ar exista, indiferent cine pretinde ca ne-ar apara sau dirija destinele. Dimpotriva, se observa ca cei care isi exercita influenta dinspre Vest nu fac decat sa ne dea bobarnace in toate rapoartele (in majoritate lor mincinoase prin omisiune) si sa nu semnaleze nimic anormal in privinta instrainarii catre companii din Vest a resurselor strategice ale Romaniei ori a marilor contracte de achizitii publice prin care platim de 5-10 ori mai mult pentru autostrazi sau alte investitii pe care nici macar nu le avem unor multi-nationale straine. Mai mult, se observa ca politicienii romani care au sustinut fortele dinspre Vest jefuind bugetul Romaniei – care si-au permis sa recunoasca ca s-a intervenit extern pentru anularea votului a 7,4 milioane romani pentru suspendarea lui Traian Basescu – beneficiaza de o protectie absoluta din partea varfurilor Justitiei, dosarele acestora fiind tinute la sertar. Si mai grav, sustinatorii nostri din Vest nu vad nimic rau in distrugerea mediului nostru de afaceri prin dosare penale si acapararea economiei noastre in proportie de trei sferturi de firme straine, care nu sunt niciodata cercetate penal.

DNA a fost deturnat prin epurarile lui Macovei si Basescu

Fosta ministresa a Justitiei, europarlamentara Monica Macovei este un politician abil. Fost procuror comunist, intrata in gratiile lui Traian Basescu, aceasta a creat ANI si DNA. Se si lauda cu asta in toate afisele electorale. Macovei e cea care in 2005 a platit de la MJ 40.000 euro asociatiei Freedom House, in care activeaza mai toti fostii ei consilieri, pentru realizarea unui audit cu ajutorul caruia a revocat din functie 18 sefi din fostul PNA, pe care l-a transformat intr-un DNA condus de oamenii alesi de ea pe spranceana.

De cand Macovei a devenit ministru al Justitiei si pana azi, Fredom House Romania (fondata de afaceristul ungur-american George Soros) a ajuns sa incaseze bani grei atat de la Ministerul Justitiei roman, dar si de la marile ambasade (SUA, UK, Olandei, Frantei etc.) ori de la Departamentul de Stat al SUA si Comisia Europeana, pentru proiecte in care sunt angrenati magistrati romani de la varful marilor instante si parchete. In urma cu putin timp, Cristina Guseth, directoarea Freedom House Romania, era sa devina ministrul Justitiei, daca nu se facea de ras in Parlament. Asa ca in locul Cristinei Guseth (prietena de suflet a Monicai Macovei) a fost numita pe ultima suta de metri Raluca Pruna, fosta asistenta a Monicai Macovei in guvernul de “tehnocrati”, care nu sunt altceva decat angajati trimisi de la Bruxelles, a caror posturi vor fi conservate pana isi vor termina mandatele de ministru. Insasi Raluca Pruna a recunoscut ca abia asteapa sa se implineasca misiunea ei si sa se intoarca la Bruxelles (unde castiga vreo 8.000 euro/luna) pentru ca are un credit de 400.000 de euro la care plateste o rata de 3.000 euro lunar, mai mare decat leafa ei de ministru al Justitiei.

Revenind la Freedom House, observam ca in ultimii ani aceasta organizatie a fost finantata exact de marile ambasade care si-au permis sa se imixtioneze brutal in politica si justitia romana, cu indicatii pe cine sa schimbam si pe cine sa pastram si cu laude necontenite la adresa DNA, careia nu i se retin niciodata vaditele abuzuri (sutele de achitari, anchetele unilaterale, santajul la judecatori, distrugerea premeditata a imaginii politicienilor si oamenilor de afaceri romani, prin plimbarea lor in catuse, prin comunicate care incalca prezumtia de nevinovatie si cu incalcarea jurisprudentei CEDO si directivelor UE).

Printre finantatorii anuntati oficial pe siteul www.freedomhouse.ro se numara:

-Ambasada Frantei in Romania

-Ambasada Marii Britanii și a Irlandei de Nord in Romania

-Ambasada Regatului Olandei in Romania

-Ambasada Statelor Unite ale Americii in Romania

-American Cultural Center

-The Black Sea Trust for Regional Cooperation (BST)

-Agentia pentru Strategii Guvernamentale

-Comisia Europeana

-OLAF

-Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe

-USAID

-U.S. Department of State

Exista magistrati care coordoneaza deja proiecte ale Freedom House, care incaseaza bani de la aceasta asociatie. Lumeajustitiei.ro aprecieaza ca este anormal ca mai toti sefii marilor instante, parchete, CSM sa fie vazuti in mod regulat atat in vizite la marile ambasade, cat si la cursuri/traininguri/conferinte organizate de Freedom House, care incaseaza bani de la Ministerul Justitiei si aceleasi ambasade.

Opinia noastra este ca nu e normal ca Ambasada SUA si alte ambasade sa sustina pe fata DNA, sa critice Romania, iar apoi magistrati din DNA, si nu numai, sa fie toata ziua vazuti la Ambasada SUA alaturi de sefii SRI si SIE, dar si la conferintele Freedom House, organizatie finantata de aceeasi actori politici de peste ocean.

Asta nu inseamna ca suntem contra rusilor sau americanilor, ci ca suntem cu Romania in care traim si a carei Justitie pare asmutita impotriva clasei politice, in mod unilateral, astfel incat jefuitorii din regimul Basescu, care au numit in functii inalti magistrati, nu sunt niciodata tinta unor dosare penale, in pofida dezvaluirilor din intreaga presa.

Un aspect deosebit de grav in opinia noastra: procurorul DNA Marius Bulancea, cel care a instrumentat facatura de dosar care a dus la caderea Procurorului General al Romaniei Tiberiu Nitu (si el un participant la conferintele Freedom House), incaseaza bani de la Freedom House pe diverse colaborari. Asta in conditiile in care DNA a atentat la imaginea si autoritatea Procurorului General mintind printr-un comunicat de presa ca procurorul general nu se numara printre persoanele indreptatite sa aiba coloana de la politie, desi are rang de ministru. Culmea, si sotia lui Bulancea, judecatoarea Diana Bulancea, colaboreaza cu Freedom House, desi este judecator si, in plina ancheta a sotului contra lui Tiberiu Nitu, si-a depus cerere de promovare la ICCJ. In timp ce Bulancea fabrica dosarul care a dus la caderea lui Tiberiu Nitu, politiciana Monica Macovei cerea public demisia lui Nitu. Stranii coincidente!

Iata in continuare o galerie foto cu magistratii care rup usile la Freedom House.

Printre acestia ii veti admira pe sefa DNA Laura Kovesi, Bogdan Licu (actual sef al PICCJ), Calin Nistor adjunct al sefului DNA, Livia Stanciu sefa ICCJ, Claudiu Dumitrescu seful Sectiei II a DNA, Horatius Baias fost sef al ascultarilor din DNA, membri ai CSM etc. Multi dintre ei sunt cei care lustruiesc si clantele de la Ambasada SUA. E normal? Cum comentati?

Va amintiti cat de critice la adresa autoritatilor erau pana in 2004 marile organizatii non-guvernamentale din Romania? Azi nici nu se mai aud…

Venirea la putere a regimului Traian Basescu a determinat ONG-urile “de traditie” sa inceteze sa mai apere drepturile fundamentale ale cetatenilor de catre autoritati, intrucat finantarea acestora a fost conditionata de consolidarea institutiilor de forta. Fosta ministresa a Justitiei Monica Macovei a fost eminenta cenusie a lui Traian Basescu, care a lovit mortal in sistemul de justitie. Fosta procuroare comunista a platit 40.000 euro din fondurile Ministerului Justitiei unei asociatii de suflet, pentru un “audit” despre activitatea Parchetului National Anticoruptie, realizat pe baza unor articole de presa. Cu acest audit platit din bani publici, Macovei a reusit in CSM sa revoce 18 sefi din PNA, pe care l-a destructurat si l-a transformat in DNA-ul de azi. Macovei a reusit sa dea cea mai mare lovitura independentei parchetelor, dar nimeni nu a tipat cum s-ar intampla azi daca cineva ar incerca sa schimbe un procuror DNA, indiferent ce abuz ar fi comis.

Apoi Macovei i-a adus la sefia marilor parchete pe Laura Kovesi si Daniel Morar. Dar si tot felul de procurori care si-au facut un crez din a destructura institutiile simbol ale statului – Parlamentul, Guvernul, dar si institutii secundare ca importanta precum CSM si altele. S-a dat legea pensionarii magistratilor la numai 20-25 ani vechime in munca, cu o pensie egala cu ultimul salariu avut, astfel incat, sub presiuni sau fara presiuni, magistratii cu vechime sa fie obligati sa iasa din sistem, iar functiile cheie sa fie eliberate, pentru a fi ocupate de tovarasi de nadejde. Au fost cocotati in instante si parchete tot felul de magistrati obedienti. A fost cucerit CSM-ul, in fruntea caruia au fost cocotati procurori. Asociatiile profesionale ale magistratilor au fost marginalizate. Intregul sistem de justitie a fost impanzit de serviciile secrete cu personaje dubioase, gata oricand sa dea solutii contra-naturii impotriva parlamentarilor, guvernantilor sau judecatorilor care stateau in gat regimului, in scopul de a-i elimina.

Procurorul a fost ridicat deasupra judecatorului. Republica Procurorilor a fost desavarsita prin plantarea unor fosti procurori la varful marilor instante. Prin transformarea peste noapte a unor procurori in judecatori de Inalta Curte. In culmea gloriei, sefa Inaltei Curti a ajuns sa declare ca e “partenera de nadejde a procurorilor DNA”. Comisarii europeni au fost mintiti despre ceea ce se petrece in Justitia romaneasca, iar functionarii de la Bruxelles pacaliti sa faca rapoarte favorabile institutiilor de forta, de parca numai ele ar exista in sistem.

Pentru ca sustinerea regimului de forta sa fie asigurata din exterior, a fost decimat mediul de afaceri romanesc, pentru ca banii publici si resursele strategice ale Romaniei sa fie dirijate catre marile companii straine (care nu fac niciodata obiectul dosarelor penale ale DNA). In timp ce regimul de jaf national Basescu a fost mentinut contra vointei romanilor la putere – anulandu-se la ordin extern votul a 7,4 milioane de romani – aproape trei sferturi din capitalul afacerilor din Romania a ajuns sa fie detinut de companii straine. Aceste trei sferturi contribuie la formarea bugetului de stat anual cu mai putin de doua ori decat plateste taxe si impozite procentul de 25% de firme romanesti.

Acesta e rezultatul marii tradari nationale! La care au contribuit din plin marile parchete si serviciile de informatii, conduse la varf si azi de oamenii lui Basescu. Mult medaliati si premiati de puteri straine pentru merite inchipuite.

Parlamentul a fost decredibilizat si redus la tacere. Guvernul legitim al Romaniei a fost inlocuit cu unul impus de afara, cu functionari trimisi de la Bruxelles, care pe zi ce trece demonstreaza ca nu gandesc romaneste.

Ironia sortii, DNA a ajuns “buricul pamantului”, instrumentul prin care se rezolva totul in Romania. Prin DNA sunt intimidati judecatorii (acest parchet a declarat cu un tupeu nemaintalnit ca cele 128 de persoane achitate in 2014 sunt rezultatul incalcarii legii de catre judecatorii care au nesocotit ce au zis procurorii). Prin DNA se distrug sefii de partide, se dau jos guverne, iar mai nou, prin facatura de dosar cu coloanele oficiale a fost dat jos si Procurorul General al Romaniei. Cand vezi asemenea lucruri te intrebi prin ce resorturi pot artizanii regimului de forta basist sa controleze atatia oameni in sistem, sa-i transforme in unelte perfecte?

Cum isi rasplateste sistemul de forta trupa de magistrati aserviti? Simplu: ii plateste! Prin ONG-uri, care de fatada cica apara drepturile omului, dar care in realitate inchid ochii la toate abuzurile si nu au luat niciodata pozitie publica fata de vreun abuz al unei institutii de forta. ONG-uri care primesc fonduri europene pe programe de justitie, in special de anticoruptie. ONG-uri care primesc bani si de la anumite ambasade care se imixtioneaza fara drept in politica si Justitia noastra.

La ora actuala exista zeci de judecatori si procurori, in functii cheie, care apar angrenati in tot felul de proiecte europene ale unor ONG-uri finantate din exterior. Acesti magistrati sunt plimbati anual pe la nenumarate conferinte din tara si din strainatate. Li se platesc regeste colaborarile la proiecte, articolele care le scriu ori cuvantarile care le sustin la aceste conferinte ori simplele participari. Sunt plimbati prin hoteluri de lux, dusi in locuri exotice. Exista judecatori si procurori care au zeci de plecari pe an in tara si strainatate, la chemarea unor ONG-uri ori institutii europene si, culmea, primesc aprobare de la sefii lor sa iasa din productie, iar dosarele lor sunt preluate de colegi obligati sa munceasca suplimentar in locul lor. Unii muncesc, smecherii se plimba…

Ii veti recunoaste pe magistratii care primesc foloase de la ONG-uri si dupa faptul ca ei apar ca un facut in toate dosarele cu substrat politico-judiciar. Mereu aceiasi. Mereu respingand orice proba in aparare si dand verdicte de desfiintare a celor care au deranjat sistemul de forta. Ajutati chiar de servicii… Mai exista o categorie de magistrati obedienti sistemului securist, care sunt rasplatiti nu prin ONG-uri, ci prin detasari in fel de fel de sinecuri (institutii din afara sistemului judiciar), detasarea fiind un instrument extrem de atractiv pentru nulitati care nu s-au omorat niciodata cu munca in dosare, dar care au preferat sa execute comenzi.

Deocamdata nu dau nume, dar Lumeajustitiei.ro va publica in viitorul apropiat dovezi incontestabile ale colaborarii unor inalti magistrati cu fel de fel de ONG-uri finantate din exterior. Totul e cladit pe bani europeni si pe sponsorizari de la marile ambasade, resurse acordate pentru proiecte nobile, dar pe care beneficiarii acestor resurse le folosesc pentru a construi retele de influenta in sistem.

Cat de perfid este acest sistem nici nu va puteti imagina. El functioneaza pe bani externi in pofida interdictiei impuse prin lege magistratilor de a derula orice alte activitati publice sau private. Este un adevarat paienjenis politico-judiciar. Un paienjenis periculos pentru democratie. Care miroase a mita. A abuz si a comanda in Justitie.

In laboratoarele CSM se pregateste, discret, un grav atentat la libertatea de exprimare. Si nu doar atat. Acelasi CSM vrea sa impuste insa doi iepuri deodata. Pe langa botnita care se incearca a fi pusa jurnalistilor ce dezvaluie abuzurile magistratilor, inclusiv ale CSM, membrii Consiliului pregatesc terenul astfel incat judecatorilor si procurorilor patati sa le intre bani in conturi si sa se poata imbogati fara justa cauza. Toate astea se intampla in timp ce problema raspunderii patrimoniale a magistratilor continua sa fie ignorata de CSM, in pofida erorilor judiciare demonstrate atat de instantele din tara, cat si de CEDO. De altfel, nici nu ne asteptam ca problema raspunderii patrimoniale a magistratilor sa fie o prioritate sau un obiectiv pentru CSM, in conditiile in care actualul presedinte, Mircea Aron (foto mijloc), este el insusi implicat intr-o grava eroare judiciara (cititi aici despre cazul Vioricai Visan).

Despre ce anume este vorba? In sedinta din 3 februarie 2016 a comisiilor de specialitate ale CSM, reunite, a fost discutata „Nota Directiei afaceri europene, relatii internationale si programe nr.2210/27.01.2016 privind analiza preliminara a Raportului Comisiei Europene catre Parlamentul European si Consiliu asupra progreselor inregistrate de Romania in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare, publicat la data de 27 ianuarie 2016”. Astfel, unul dintre punctele discutate a privit „sprijinul care ar trebui sa fie acordat magistratilor impotriva carora sunt indreptate critici ce submineaza independenta Justitiei”. Si, in acest sens, membrii CSM au ajuns la concluzia ca ar fi necesara modificarea legislatiei in domeniul audiovizualului. Conform minutei comisiilor de specialitate ale CSM, acest lucru ar urma sa se intample prin plasarea sub incidenta legii si a presei online, respectiv a site-urilor, si prin includerea unei prevederi in sensul ca, atunci cand Consiliul constata atingerea adusa independentei Justitiei prin mass-media, CNA sa aplice automat o sanctiune.

Este evident o propunere cat se poate de aberanta si care, mai important, reprezinta un grav atentat la libertatea de exprimare. S-ar ajunge in situatia in care membrii CSM sa decida ca orice articol care nu le convine reprezinta o subminare a independentei justitie, publicatia urmand sa fie automat sanctionata. Practic CSM vrea sa se transforme intr-o mica instanta, desi orice magistrat care se considera lezat de un articol sau material de presa poate actiona in judecata jurnalistul sau publicatia. In plus, o asemenea prevedere se poate aplica inclusiv in cazul opiniilor exprimate pe retelele de socializare, in conditiile in care acestea sunt considerate spatiu public.

O gaselnita pentru imbogatirea fara just-temei

Si asa trecem la o alta gaselnita a celor din CSM. Astfel, in ceea ce priveste recomandarea din Raportul MCV privind apararea independentei justitiei si a reputatiei profesionale, a independentei si impartialitatii magistratilor, Oana Haineala, cea despre care se stie ca a fost implicata in procese cu ziaristi, a propus in comisii constituirea unui fond pentru acordarea de asistenta judiciara magistratilor care intentioneaza sa solicite despagubiri morale in instanta. O propunere ce a fost si pe placul presedintelui CSM Mircea Aron.

Ulterior, un alt membru CSM, judecatorul Norel Popescu, a venit la randul sau cu o idee, in sensul de a se cere Ministerului Justitiei sa se modifice legislatia privind asigurarea de riscuri profesionale a magistratilor, astfel incat sa se acopere eventualele prejudicii morale suferite de procurori si judecatori in exercitarea profesiei sau in legatura cu exercitarea profesiei. In opinia lui Norel Popescu, asigurarea ar urma sa acopere faptele savarsite de persoane fizice sau juridice impotriva magistratilor, atat cele care ar aduce atingere integritatii corporale, dar si cele care aduc atingere onoarei si demnitatii persoanei.

Si aici vine cireasa de pe tort. Norel Popescu sustine ca in cazul in care printr-o hotarare judecatoreasca un magistrat primeste despagubuiri, ca urmare a unei actiuni ce intra in zona de risc profesional, iar cel condamnat nu achita despagubirile intr-un anumit interval de timp, atunci datoria catre magistrat va fi preluata de stat. Iar statul va achita despagubirile catre judecator sau procuror, iar ulterior se va indrepta cu actiune in regres impotriva debitorului.

Ceea ce a propus Norel Popescu este, in opinia noastra, o initiativa extrem de periculoasa si care creaza toate conditiile pentru imbogatirea fara just-temei. Magistratii pot obtine prin sentinte date de colegii lor sume importante, urmand sa aiba garantia ca acestea vor intra in conturile lor, caci doar plateste statul daca cel condamnat nu poate. Spre exemplu, oricand un magistrat poate acorda despagubiri sa zicem de cateva sute de mii de euro unui coleg de-al sau, intr-un proces cu un jurnalist, politician sau om simplu. Evident nicio persoana normala nu ar avea cum sa plateasca aceasta suma magistratului, care insa si-o va lua totusi, ea fiind achitata de stat, daca este sa ne luam dupa initiativa lui Norel Popescu. Ar urma apoi ca statul sa incerce sa-si recupereze banii, ceea ce ar fi practic imposibil si ar face ca suma sa fie acoperita de fiecare roman. Va dati seama pana unde se merge in CSM?

Il intrebam insa pe Norel Popescu de ce oare nu a propus un sistem asemanator si pentru plata daunelor dispuse de CEDO ca urmare a erorilor judiciare. Nu ar fi mai bine oare ca Norel Popescu sa propuna ca statul sa se indrepte obligatoriu impotriva magistratilor care au comis erori judiciare din cauza carora am fost condamnati la CEDO?

Iata fragmente din minuta comisiilor CSM:

„Comisiile au aprobat nota DAERIP privind analiza raportului MCV si a decis transmiterea acesteia catre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, in vederea insusirii planului de masuri ce urmeaza sa fie implementate de catre CSM. De asemenea, au fost retinute unele observatii inexacte formulate prin raportul MCV, fata de care au fost observatii si clarificari prin nota DAERIP:

(…)

– sprijin adecvat pentru magistratii impotriva carora sunt indreptate critici ce submineaza independenta justitiei – este necesara modificarea legislatiei in domeniul audiovizualul in doua directii, prin:

a) plasarea sub incidenta legii si a presei online, respectiv a site-urilor (pentru ca in prezent reprezinta o zona de nisa neacoperita de lege);

b) includerea unei prevederi in sensul ca, atunci cand Consiliul Superior al Magistraturii constata atingerea adusa independentei justitiei prin massmedia, Consiliul National al Audiovizualului sa aplice o sanctiune. In acest sens, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie sa formuleze o propunere de modificare legislativa.

(…)

Referitor la recomandarea din raportul MCV privind apararea independentei justitiei si a reputatiei profesionale, a independentei si impartialitatii magistratilor, doamna procuror Oana Andrea SCHMIDT-HAINEALA a propus constituirea unui fond pentru acordarea de asistenta judiciara magistratilor care intentioneaza sa solicite despagubiri morale pe calea unor actiuni in instanta, propunerea fiind sustinuta si de catre domnul judecator Mircea ARON, presedintele CSM.

In acest sens, s-a formulat si opinia ca ar putea fi necesara o modificare a cadrului legislativ actual, astfel incat Consiliul Superior al Magistraturii sa poata fi citat in cadrul proceselor ca si intervenient pentru sustinerea magistratilor ale caror drepturi au fost lezate.

Pentru clarificarea acestui aspect, Directia Afaceri Europene, Relatii Internationale si Programe va intocmi un studiu de drept comparat privind reglementarea la nivel european a unor actiuni in justitie pentru apararea reputatiei profesionale a magistratilor in vederea solicitarii unor despagubiri si acordarea de asistenta judiciara gratuita de catre stat, urmand ca Directia Legislatie, Documentare si Contencios sa formuleze eventuale propuneri legislative.

De asemenea, Directia Legislatie, Documentare si Contencios va initia demersurile necesare pentru completarea protocolului semnat cu Uniunea Nationala a Barourilor din Romania.

Domnul judecator Norel POPESCU, membru CSM, a propus ca Directia Legislatie, Documentare si Contencios a CSM sa solicite Ministerului Justitiei sa initieze o modificare legislativa privind asigurarea de riscuri profesionale a magistratilor, astfel incat sa se acopere eventualele prejudicii morale suferite de magistrati (in exercitarea profesiei sau in legatura cu exercitarea profesiei). Asigurarea ar urma sa acopere faptele savarsite de persoane fizice sau juridice impotriva magistratilor, atat cele care ar aduce atingere integritatii corporale, dar si cele care aduc atingere onoarei si demnitatii persoanei.

De asemenea, domnul judecator Norel POPESCU a propus ca, in cazul in care prin hotarare judecatoreasca se acorda despagubiri pentru un magistrat, ca urmare a unei actiuni ce intra in zona de risc profesional, iar persoana responsabila pentru plata despagubirilor nu le achita intr-un anumit interval, datoria sa fie preluata de stat, care va achita despagubirea si se va indrepta cu actiune in regres impotriva debitorului.

Nota DAERIP, insotita de Planul de actiune si minuta comisiilor reunite, se va transmite catre Plenul Consiliului, spre aprobare”.


Categorii

1. DIVERSE, Articolele saptamanii, Justitie, Noile totalitarisme, dictatura si reeducare, Razboiul impotriva Romaniei, Servicii secrete, Stat politienesc

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

8 Commentarii la “Actualizare – BINOMUL SRI-DNA, NECONSTITUTIONAL? CCR declara NELEGALE interceptarile facute de SRI in cauze penale/ Istorii intortocheate cu ANAF, SRI si DNA/ “CABALA” SERVICIILOR SE INFILTREAZA PESTE TOT/ O alta “cabala”: RACOLAREA MAGISTRATILOR prin reteaua ONG-urilor finantate din STRAINATATE/ CSM pregateste o CENZURARE a opiniilor care lezeaza “INDEPENDENTA JUSTITIEI”

  1. Mare, mare argument: SRI nu asculta “penal”, asculta doar “tehnic”!

    http://www.ziare.com/stiri/justitie/exclusiv-bomba-de-pe-masa-ccr-explicatiile-sri-despre-interceptari-1410065

    Ocazie cu care ziare.com ne arata ca este oficial organ de PR al SRI.

  2. Pingback: In timp ce SCOALA, SPITALUL si BISERICA sunt demonizate si considerate ”ANACRONICE” si ”REPRESIVE”, institutiile de forta sunt SLAVITE APOTEOTIC. “War Boys”-ii Binomului ameninta cu APOCALIPSA din cauza limitarii constitutionale a inte
  3. Pingback: In timp ce SCOALA si BISERICA sunt demonizate si considerate ”ANACRONICE” si ”REPRESIVE”, institutiile de forta sunt SLAVITE APOTEOTIC. “War Boys”-ii Binomului ameninta cu APOCALIPSA din cauza limitarii constitutionale a interceptarilo
  4. Pingback: COLONIA MILITARISTĂ ROMÂNIA ŞI ACOPERIŢII “STORMTROOPERS”. Adevarul despre ce a ajuns tara noastra, spus verde-n fata de avocatul GHEORGHE PIPEREA: “Visul vechii Securităţi de a ajunge să ne fie din nou frică de ea e deja realita
  5. Pingback: Ipoteze si scenarii privind DECIZIA CCR asupra INTERCEPTARILOR SRI. Agentii de propaganda SCRASNESC AMENINTARI, CU IZ MAFIOT, catre Judecatorii Curtii Constitutionale. Se pregateste un SUPER-DNA ABSOLUT NECONTROLAT sau propulsarea lui KOVESI LA PREZIDENTI
  6. Pute din avion a dictatura CRASA, azi maine ori ne pune microfoane la toti ori cipuri ca la animale, asa ne trebuie daca santem animale, la cineva cu burduhane le e frica tare de animale, oare de ce? s-apoi de ce sa mai puneti presedinti marionete gen basescu daca totul vine in plic de la bruxeless, bag sama ca veti aresta toata tara de frica de bau-bau

  7. Pingback: GUVERNUL TEHNOCRAT SALVEAZA ROMANIA… SECURISTA sau: Binomul a murit, traiasca SECURITATEA reinviata! Ordonanta de urgenta FLAGRANT ANTICONSTITUTIONALA si ANTIDEMOCRATICA care reglementeaza REGIMUL INTERCEPTARILOR dupa decizia CCR. “Ne intoarce
  8. Pingback: ROMANIA, STAT TOTALITAR. Dupa ce guvernul Ciolos a reactivat, practic, Directia a VI-a a Securitatii, ministrul RALUCA PRUNA, cea “afiliata in idei cu Monica Macovei” si al carei TATA a fost SECURIST (!), explica: “DISCUTIA DESPRE DREPTU
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare