Biserica Greciei raspunde atacurilor ANTICLERICALE din presa franceza si acuzatiilor de BIZANTINISM SI EVAZIONISM

17-02-2012 6 minute Sublinieri

biserica greciei

 

In perioada 22-29 Decembrie 2011, in Revista Le Point, numarul 2049-2050, a fost dat publicitatii articolul doamnei Alexia Kefala cu titlul “Legendara comoara a Bisericii Greciei “ si subtitlu – Un tabu: Atotputernica Biserica Ortodoxa, aparata de Constitutie si finantata de Stat, face evaziune fiscala.

Unui necunoscator, asadar, inca de la inceputul articolului i se induce in mod negativ ideea ca Biserica Ortodoxa a Greciei este atotputernica, este protejata de Constitutie, este finantata de Stat si, in primul rand, este evazionista.

Chiar asa, pe ce baza emite doamna Kefala aceste aforisme incorecte? Scrie despre o bogatie de neinchipuit si se refera la bunuri imobile, venituri din chirii, actiuni.

A studiat cartile funciare ale Bisericii? A vazut acolo ce avere a cedat Biserica catre Stat pentru a se reconstrui institutii de invatamant din tara, Universitati, Scoli Militare, Scoli primare si gimnaziale, toate marile Spitale, Stadioane si alte complexe spotive?

De asemenea, cate terenuri si cladiri au fost cedate unor organisme si asociatii locale? Cum asadar sa scrie aceste lucruri doamna Kefala, fara sa aiba o informare completa despre aspectele averii eclesiale?

Nu a cerut aceste informatii de la organismele responsabile ale Sfantului Sinod: atunci de unde le-a obtinut?

Prin urmare Biserica nu trebuie sa dispuna de resurse pentru a supravietui ca Organism, sa-si indeplineasca lucrarea sa de pastoratie si intrajutorare? Dupa cum vedem in articol, parerea doamnei Kefala este ca nu ar trebui !

Cunoaste doamna Kefala ca ultima achizitie de actiuni a Bisericii s-a produs la cererea Bancii Greciei pentru marirea capitalului ei social, cu scopul de a ajuta economia tarii, iar pentru a finaliza aceasta actiune dificila, Biserica s-a imprumutat de la Casa de Economii a Postei ?

Desigur ca Biserica Ortodoxa a Greciei este atotputernica: puterea Ei se trage din temelia credintei noastre, Domnul nostru Iisus Hristos, Care este Atotputernic Dumnezeu, Care s-a facut Om desavarsit ca sa mantuiasca prin moartea Sa pe cruce pe tot omul pacatos.

Este atotputernica deoarece credinciosii Bisericii lui Hristos sunt puterea Ei, fiind gata sa jertfeasca totul pentru Aceasta.

Puterea Bisericii asadar nu provine dintr-o lege sau o prerogativa a statului ci din puterea ei sfintitoare pe care i-a daruit-o Domnul si care se adevereste in persoanele credinciosilor, care sunt slava Sa, puterea Sa si bogatia Sa.

Scrie dna Kefala, de asemenea rau intentionata, ca Biserica Eladei, ca persoana juridica publica face evaziune fiscala.

Acest lucru este o minciuna totala si o aduce in discutie pentru a rani si mai tare Biserica deoarece, in afara faptului ca toate entitatile juridice ale Bisericii Greciei au platit taxe in valoare de 12.584.139,92 € in 2011, biroul de presa al Sinodului a dat publicitatii pe 15 Sepembrie 2011 o declaratie de presa in care se face referire detaliat pe baza caror legi este impozitata Biserica anual; totusi aceste aspecte nu le-a luat in considerare si nu le-a prezentat in articolul sau.

In final, referitor la cele pe care le prezinta dna Kefala ca fiindRusia tarista, bizantinism, masini de lux, jeturi private, cheltuieli exorbitante pentru simpozioane” si altele similare pentru “consumul popular”, ii atasam spre informarea dansei, chiar daca deseori Biroul de Presa al Comisiei Sinodale i le-a transmis deja, al treilea paragraf al declaratiei de presa a Sfantului Sinod de pe 3 Septembrie 2010 in care este consemnata in detaliu lucrarea sociala si de caritate a Bisericii noastre.

Atat Inalt Prea Sfintia Sa Arhiepiscopul Atenei si al intregii Elade, kir Ieronimos, cat si Prea Sfintitii Mitropoliti ai Bisericii Greciei si intregul cler isi fac zi de zi datoria de a sprijini pe toti oamenii in acest moment dificil, astfel incat, uniti, toti impreuna, sa luptam cu putere pentru a iesi din aceast grea criza duhovniceasca si economica.

Cu urari fratesti,

Din partea Comisiei sinodale de presa

A Sfantului Sinod al Bisericii Greciei

Nota noastra:

Este vorba despre urmatorul articol:

Adevarul: Averea fabuloasă a Bisericii greceşti

Premierul Lucas Papademos primeşte binecuvântarea Bisericii la învestire

Măsurile de austeritate au venit în valuri peste greci, care s-au văzut nevoiţi să strângă cureaua. Protestele violente nu au avut niciun efect asupra creditorilor şi asupra guvernanţilor. Există însă o instituţie care o duce „regeşte” pe timp de criză în Grecia: Biserica. Discuţiile despre bogăţiile pe care le deţine sunt însă tabu. “Dacă statul şi-ar fi administrat conturile la fel ca Biserica, nu ar fi existat datorii acum”, spune purtătorul de cuvânt al Sfântului Sinod.

Atotputernica Biserică din Grecia este protejată prin Constituţie, finanţată de stat şi scutită de impozite, scrie publicaţia franceză „Le Point”, într-o amplă analiză dedicată acestui subiect.

Nimic nu mişcă în Grecia fără ştirea şi blagoslovirea prelaţilor. De pildă, scena învestirii noului Guvern, în urmă cu aproximativ o lună. Episodul pare desprins din Rusia ţaristă. Un arhiepiscop, trei episcopi şi un diacon, în haine de purpură cusute cu fir de aur, cu mitre aurite, intonează rugăciuni şi psalmi şi cădelniţează asupra membrilor noului Guvern. Tehnocraţi, tehnocraţi, dar tot nu aveau cum să fie instalaţi fără ritualul bisericesc.

Toate televiziunile şi posturile de radio naţionale şi-au întrerupt programele pentru a retransmite ceremonia de intronizare. Imaginile puteau părea ciudate, dar ele dau dovadă de puterea pe care o deţine Biserica ortodoxă în Grecia modernă.

Mai mult decât un simbol, autoritatea ei se întinde peste tot, de la viaţa politică până la viaţa socială. Şi asta de secole la rând. A jucat un rol-cheie în timpul războiului de independenţă (1821-1830), a fost un factor esenţial al identităţii naţionale. E protejată de articolul 3 al Constituţiei care precizează că „religia dominantă în Republica Elenă e cea a Bisericii ortodoxe orientale a lui Hristos”.

Influenţa asupra vieţii politice şi sociale

În viaţa de zi cu zi, nu există deschidere de an şcolar ori inaugurare care să se desfăşoare fără o faţă bisericească. La fel, exercitarea unei funcţii politice e imposibilă fără binecuvântarea clerului.

Pentru că puterea sa se împleteşte cu cea a Statului (nefiind separate nici teoretic, nici practic), Biserica ortodoxă autocefală a Greciei e omniprezentă şi atotputernică. Nu este supusă impozitelor, rămânând astfel singura instituţie care scapă programului de austeritate impus populaţiei de 18 luni încoace. Acest statut privilegiat a început să-i deranjeze pe greci, mai ales că traversează una dintre cele mai dureroase crize economice.

Care sunt privilegiile

Biserica este exceptată de la majoritatea taxelor, inclusiv de una dintre cele mai importante: taxa funciară, care este percepută fiecărui grec prin intermediul facturii de electricitate. Şi chiar dacă preoţii şi-au pierdut 30% din salariu, ca orice funcţionar public, veniturile lor sunt încă uriaşe. Averea funciară şi imobiliară a Bisericii este estimată la un miliard de euro. Astfel, deşi a cedat o parte din bunuri statului în 1987, Biserica ortodoxă rămâne ce de-al doilea proprietar funciar al ţării.

Biserica deţine peste 130.000 de hectare de terenuri agricole, păduri, mii de kilometri de litoral, spitale, pensiuni, hoteluri, parcări şi restaurante de lux. În plus, mai e şi proprietara a şase milioane de acţiuni la Banca Naţională a Greciei. Patrimoniul total se situează undeva în jurul valorii de trei miliarde de euro. Doar în 2008, Biserica a publicat un profit de şapte milioane de euro, la care s-au adăugat 4,5 milioane de venituri din imobile şi 20 de milioane de euro din donaţii, scrie “Le Point”. Iar cifrele sunt poate mult mai mari, de vreme ce contabilitatea Bisericii este extrem de opacă. Biserica ortodoxă grecească numără 8.500 de preoţi, iar din cuferele statului pleacă anual pentru plata clerului 350 de milioane de euro.

“Doar Dumnezeu ştie care e adevărata avere a Bisericii”, recunoaşte vicepremierul Theodorus Pangalos.

Totuşi, dezbaterea pe tema austerităţii căreia ar trebui să i se supună şi clerul nu a fost demarată decât în câteva cercuri restrânse. Peste 80% dintre greci se declară credincioşi ortodocşi şi preferă să-şi întoarcă privirea, mai ales dacă statutul privilegiat al Bisericii le poate aduce şi lor profituri. Explicaţia: în anumite suburbii şi insule, unde preţul pe metru pătrat e prohibitiv, Biserica dispune de un serviciu de urbanism recunoscut de lege şi poate emite permise de construcţie pentru parohii şi temple. Pe acelaşi teren însă, alături de aceste locuri de cult, e posibilă construirea unor mici clădiri auxiliare. Dar mulţi dintre cei care obţin un asemenea permis şi-au construit vile, deşi regulile de urbanism interzic asta. Pentru a elimina asemenea derapaje, şi Biserica, la fel ca şi statul grec, trebuie să se doteze cu un cadastru. Dar asta va dura mult şi bine. Cadastrul Atenei de pildă va fi ga abia în 2015.

Feţele bisericeşti se apără şi fac apel la bunul simţ al grecilor. “Bunurile imobiliare trebuie să aibă o valoare spirituală”, sfătuieşte arhiepiscopul Atenei, Ieronimos, considerat de altfel una dintre figurile moderate ale clerului grec. Prelatul îi sfătuieşte totuşi pe confraţii săi să adopte un stil de viaţă mai moderat şi “să pună deoparte agapele bizantine care înfurie poporul”. Cu alte cuvinte, să renunţe la maşinile Jaguar, la avioanele private şi la cheltuirea a zecii de mii de euro pentru organizarea de festinuri.

Cea mai mare parte dintre preoţi nu fac asemenea excese“, spune, indignat, părintele Timotheos Anthis, purtător de cuvânt al Sfântului Sinod, care reuneşte cei 85 de arhiepiscopi ai ţării. Sătul de critici, purtătorul de cuvânt dă vina pe stat: “Toată lumea suferă din cauza crizei, dar noi suntem arătaţi cu degetul pentru că suntem manageri mai buni. Dacă statul şi-ar fi administrat conturile la fel ca Biserica, nu ar fi exista datorii acum”.

Opere de binefacere

Există un “totuşi”. Biserica este un actor social extrem de important şi face numeroase acţiuni de caritate. În primul rând, împarte mese gratuite celor mai puţin favorizaţi. Numărul celor care apelează la mesele gratuite a crescut cu 25% doar în ultimele luni. Biserica asigură şi funcţionarea a 750 de spitale, azile şi orfelinate. În afară de asta, ajută financiar numeroase familii nevoiaşe şi dispune de reţele de binefacere a căror eficacitate e recunoscută de toată lumea.

Biserica face gesturi de caritate pentru a scăpa de impozite”, comentează scriitorul Petros Tatsopoulos. “E un tabu. Nimeni nu îndrăzneşte să controleze declaraţiile pe proprie răspundere ale preoţilor, pentru că sunt foarte influenţi în viaţa politică. Au un cuvânt de spus la orice capitol. Slujbele de duminică sunt uneori diatribe de propagandă populistă. Anumiţi preoţi îşi incită chiar enoriaşii să se revolte faţă de ordinele aşa-numiţilor “noi dictatori”, adică germanii şi troica (FMI, UE). Şi odată cu intrarea extremei drepte la guvernare, influenţa clerului va creşte, ceea ce e îngrijorător”, crede Tatsopoulos.

Atotputernică şi în ţară, şi peste hotare

Separarea puterii Bisericii de cea a statului pare aşadar o misiune imposibilă. Iar subiectul este tot mai puţin discutat în cercurile politice. “Biserica e prea influentă pentru a avea detractori puternici. În 2000, când premierul a cerut ştergerea menţiunii referitoare la religie de pe cărţile de identitate, o mare parte a opiniei publice s-a mobilizat contra lui. Astăzi, mare parte din deputaţi se află sub influenţa clerului”, comentează analistul politic Giorgios Kirtsos.

Biserica ştie exact cum să întreţină această putere. Conştiinţa religioasă se cultivă încă de la şcoală. Ceea ce explică decizia noului viceministru al Educaţiei, Kostas Arvanitopoulos de a restabili cursurile obligatorii de instruire religioasă în şcoli.

Autoritatea Bisericii ortodoxe elene depăşeşte graniţele Greciei. Se exercită asupra comunităţilor ortodoxe din întreaga lume, fiind în consecinţă un vector de influenţă pentru Grecia. Recent, trei milioane de credincioşi din Rusia s-au recules, timp de o lună, în faţa unei relicve ortodoxe (o centură despre care se spune că i-ar fi aparţinut Fecioarei Maria şi care se află în posesia Bisericii elene). Vladimir Putin însuşi s-a deplasat pe muntele Athos, cel mai sacru loc al ortodoxiei, pentru a mulţumi Bisericii greceşti că a împrumutat relicva Rusiei. Un gest pe care Putin nu îl face pentru oricine.

Am comentat atunci:

Acum ne este, oare, mai limpede miza arestarii staretului Efrem?

Iata, asadar, ce deranjeaza in Grecia: influenta pe care Biserica o are in societate. Dincolo de orice aspect de discurs, de atitudine, de subiecte abordate sau nu, trebuie sa intelegem ca ce deranjeaza puternicii acestei lumi este si INFLUENTA SOCIALA a ortodoxiei. Cat timp ortodoxia, Biserica, este prezenta in societate, are status, putere, are proprietati, spitale, cantine, NU E BINE pentru acestia. Deranjeaza. La fel sau poate mai degraba decat orice discurs radical si marginal, usor de combatut, aceasta contra-societate ortodoxa scoate din minti eurocratia si masoneria.

De ce? Pentru ca influenta sociala inseamna influenta asupra mentalitatii si poate deveni oricand influenta politica. Poate influenta, adica, guvernele nationale ale tarilor respective. De aceea a si venit arestarea prompta a staretului Efrem dupa intoarcerea din Rusia. Aici e miza eurocratilor izolarea Greciei, supunerea la santajul si amenintarea cu “iadul” daca se gandeste cumva sa iasa din euro, si gasirea tapului ispasitor – Biserica.

Asta se intampla insa doar daca proprietatile Bisericii si averile acesteia sunt administrate nu ca si cum aceasta este o corporatie, o multinationala cu filiale locale, ce are ca scop profitul. Influenta sociala e importanta, insa nu e totul si nu merita compromisuri. In niciun caz nu merita ploconiri in fata stapanirii, asa cum vedem, din pacate, la noi, fara sa avem insa impactul social al Bisericii din Grecia si fara sa avem aceeasi compatimire fata de victime politicilor anti-sociale europene si nationale.

Si desigur ca atacul din Le Point nu a fost singurul, putem vorbi deja de o campanie mediatica. Inca doua exemple:


Categorii

1. DIVERSE, Arhiepiscopul Ieronim al Atenei, Raspunsurile Bisericii la problemele vremurilor, Razboiul impotriva Bisericii/ crestinismului, Traduceri

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

4 Commentarii la “Biserica Greciei raspunde atacurilor ANTICLERICALE din presa franceza si acuzatiilor de BIZANTINISM SI EVAZIONISM

  1. si cand te gandesti ca autoarea articolului e frantuzoaica sadea,Alexia Kefala, in traducere libera si dupa ureche ‘protectie la cap’ …

  2. Pingback: Manipulari mediatice pe tema AVERII BISERICII la Antena 3 [video] - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  3. Pingback: Parintele Ioan Buliga despre CAPCANELE TELEVIZORULUI si ATACURILE MEDIATICE PE TEMA “AVERII BISERICII” -
  4. Pingback: O Uniune Europeana cu prea multi ortodocsi? Editorialist al Le Monde comentand, printre altele, alegerile din Romania: “DACA ORTODOCSII VOR DEVENI PROTESTANTI, MAI E O SPERANTA” - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare