Uniunea Europeana, Initium, E-urile si EXPLOZIA CANCERULUI. Cate kilograme de E-uri mancam pe zi? Ce spune SOTIA PREMIERULUI despre INTERESELE CARE NE FAC COBAI ALIMENTARI

10-06-2013 7 minute Sublinieri

codex_bio_hayard_99207400

În decembrie 2009, România a devenit membră a Comisiei Codex Alimentarius. Potrivit Codexului, ţara noastră ar fi trebuit să folosească, experimental, un fungicid produs de o companie germană care conţine o substanţă chimică extrem de toxică, numită “initium”. Produsul urma să fie utilizat în culturile de viţă-de-vie, cartofi, roşii, castraveţi şi ceapă. Cum au decurs lucrurile? Invitaţi, joi seara, în emisiunea “Realitatea la raport”, reprezentanţi ai autorităţilor şi specialişti în domeniul alimentar au vorbit, pe larg, despre pericolele substanţelor oncogene regăsite în alimente.

România este prima ţară din lume care, în 2009, a omologat, temporar, pentru o perioadă de trei ani, fungicide pe bază de initium. Şi asta într-un timp record. Potrivit unor cercetări, acest fungicid ar spori cu până la 65% rata riscului apariţiei de cancer la colon.

Cât de periculoase sunt, aşadar, astfel de substanţe? Potrivit medicilor, numeroase substanţe oncogene care intră în compoziţia alimentelor, odată ingerate, pot determina modificări la nivelul ADN-ului celulelor. Un exemplu cutremurător vine de la dr. Gabriel Mitulescu, specialist în chirurgie oncologică.

GabrielMCând m-am angajat la Spitalul Fundeni, unde lucrez, erau cam două cazuri de cancer de colon pe săptămână. Acum sunt în jur de 10 pe zi. Vârsta bolnavilor care se prezintă cu cancer de colon, care era undeva peste 60 de ani, a coborât drastic, la 30, 20 sau 16 ani. Sunt mai mulţi factori care determină apariţia cancerului de colon. În principal, anumite substanţe care intră în componenţa alimentelor pe care le ingerăm, şi cele naturale, vin în contact cu celulele mucoase colonice. Acestea se înmulţesc într-o rată destul de mare. Aceste substanţe oncogene pot determina modificări la nivelul ADN-ului celulelor respective. Aceste modificări determină la început apariţia unor tumori care cresc mai mult decât ar trebui, formând polipi care, uneori, mai ales când contactul care a determinat producerea lor se menţine, aceste celule devin anormale, astfel încât apare o tumoră canceroasă. În alimente intră nenumărate substanţe. Sunt 2,5 kg de E-uri pe care noi le ingerăm. Iar pe acestea nu le ingeram acum 20 de ani..., a spus dr. Mitulescu, la Realitatea TV.

În 2012 însă, valabilitatea certificatului de omologare pentru fungicid a expirat, în prezent nefiind comercializat niciun gram de produs de protecţie a plantelor pe bază de initium, potrivit autorităţilor române.

Toate produsele de protecţie a plantelor, înainte de a fi date spre comercializare, sunt testate. Ca şi în cazul acestei substanţe active. Ea, înainte de a primi certificatul de omologare care-i permite comercializarea şi utilizarea pe teritoriul României, a fost testată în cadrul institutelor de cercetare din subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. S-a testat în cadrul institutelor de cercetări. După testare, s-a eliberat certificatul de omologare, în 9.09.2009. Dar, din momentul în care s-a eliberat certificatul, au apărut aceste discuţii cu initium, în România nu s-a comercializat niciun gram de produs de protecţie a plantelor pe bază de initium. Avem declaraţii din partea companiei producătoare, o firmă germană. Ministerul Agriculturii, prin autorităţile naţionale de la nivel judeţean, efectuează permanent controale la toţi agenţii economici care comercializează şi utilizează produse de protecţie a plantelor tocmai în ideea de a nu fi puse pe piaţă produse de protecţie a plantelor care nu sunt omologate, care sunt expirate… Initium a avut certificat de omologare pe o perioadă determinată, de 3 ani. În 2012 a expirat valabilitatea certificatului de omologare. Din ceea ce ştim noi nu s-a vândut în România. În controalele efectuate nu am avut sesizări. L-a omologat ca să-l comercializeze, dar nu l-a comercializat pe teritoriul României“, spune Elena Leaotă, director Agenţia Naţională Fitosanitar.

Întrebată de ce nu a mai fost comercializat la noi în ţară, Leaotă a răspuns: “De ce n-a făcut-o e problema companiei, nu a autorităţilor.”

Cu toate acestea, numit iniţialinitium“, fungicidul este cunoscut, în prezent, sub denumirea deametoctradin“.Ei au spus că a fost o denumire provizorie, iniţial testat sub nume de cod, apoi initium, apoi ametoctradin”, adaugă Leaotă.

În 2010, europarlamentarul Daciana Sârbu a adresat o interpelare Comisiei Europene pe această temă.

“Începând cu data de 31 decembrie 2009, România este membră a Comisiei Codex Alimentarius. În acest an (2010, n.r.), conform Codexului, ţara noastră este obligată să folosească experimental un produs al unei companii germane, un fungicid care conţine o substanţă chimică extrem de toxică, numită INITIUM, care va fi utilizat în culturile de viţă de vie, cartofi, roşii, castraveţi şi ceapă. România este prima ţară din lume care a omologat temporar, pentru o perioadă de trei ani, fungicide pe bază de Initium, într-un timp record. (…) Ce măsuri consideră Comisia că ar trebui luate pentru a se asigura că normele privind protecţia şi informarea consumatorilor sunt respectate în timpul testărilor de noi produse neomologate în statele membre?“, spunea, la acea vreme, Daciana Sârbu.

Răspunsul Comisiei Europene nu a întârziat să apară:

Atunci când autorizează un produs de protecţie a plantelor, un stat membru trebuie să evalueze dacă standardele ridicate în materie de siguranţă pentru sănătatea umană şi animală şi pentru mediu, astfel cum sunt prevăzute în legislaţia europeană, sunt îndeplinite pentru toate utilizările pentru care se acordă autorizaţia.(…) Un stat membru, atunci când acordă autorizaţii provizorii, decide să efectueze întreaga evaluare a riscurilor pe cont propriu şi, prin urmare, poate să nu beneficieze pe deplin de distribuirea echitabilă a sarcinilor în cadrul procedurii de evaluare inter pares“, spune Comisia.

Într-o intervenţie la Realitatea TV, în emisiunea “Realitatea la raport”, Daciana Sârbu a daciana-sarbu-face-apel-la-ce-sa-reanalizeze-problema-interzicerii-cianurilor-in-minerit-94018-1declarat că, între timp, Comisia Europeană a mandatat Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară să realizeze un studiu pentru impactul şi riscul pe care-l are această substanţă. În urma cercetărilor, s-a ajuns la concluzia că nu există un risc, motiv pentru care Bruxelles-ul a aprobat, în februarie 2013, folosirea în agricultură, în toată Uniunea Europeană, a acestei substanţe.

Am primit răspuns. Între timp, Comisia Europeană a mandatat Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară să realizeze un studiu pentru impactul şi riscul pe care-l are această substanţă. S-a concluzionat că nu există un risc, motiv pentru care Bruxelles-ul a aprobat folosirea în agricultură în toată Uniunea Europeană a acestei substanţe în februarie 2013. Din informaţiile mele, în afară de România, la ora aceasta s-a autorizat în Belgia, Germania, Franţa, Ungaria… Eu mi-am spus părerea că orice substanţă artificială despre care nu ştim foarte multe lucruri nu are cum să ne facă bine. Au fost scandaluri şi cu alte substanţe. (…) Consumatorii până la urmă află ultimii. Aceste lucruri pot fi prevenite până la un moment dat, când există interese să nu se afle informaţiile pentru că sunt şi foarte mulţi bani, există interesul să se comercializeze anumite substanţe… Cobai nu cred că suntem doar noi. În general, cam tot ce mâncăm şi ce nu ştim că mâncăm ne transformă într-un fel de experiment. Când aflăm, de cele mai multe ori e cam târziu“, a spus Daciana Sârbu.

În prezent, spune europarlamentarul, în Parlamentul European se lucrează la o legislaţie care să trieze aceste produse periculoase, cu efecte cancerigene evidente.

Se lucrează la revizuirea unor liste, a unor substanţe. Din păcate, există atâtea interese şi atâta lobby la acest capitol încât acest raport va fi foarte greu adoptat. Sunt zeci de mii de substanţe pe care noi le consumăm într-un fel sau altul, unele prezente în medicamente, altele în mâncare, insecticide, pesticide… Se face această revizuire a substanţelor, unele dintre ele nu se vor mai regăsi pe lista substanţelor permise, ceea ce este foarte bine, unele despre care vom afla abia peste 10 ani că nu sunt în regulă nu se vor scoate acum“, a completat europarlamentarul.

De la 1 iunie, scade concentrația de coloranți din sucuri, dulciuri, mezeluri și alte alimente procesate. Anumiți aditivi vor dispărea complet din unele produse.

Uniunea Europeană schimbă regulile de folosire a aditivilor alimentari. În urma unor cercetări desfăşurate pe cinci ani, s-a decis micşorarea dozei maxime admise pentru anumite „E-uri” considerate toxice şi au fost reduse categoriile de produse în compoziţia cărora pot intra anumiţi aditivi. E şi cazul bicarbonatului de sodiu (E500), care nu va mai putea fi folosit în compoziţia cărnii procesate, pe motiv că maschează gustul produselor vechi. Ţările comunitare pot cere derogări dacă produsele respective sunt considerate tradiţionale, aşa cum a fost în cazul mititeilor româneşti.

Cocktail cancerigen de „E-uri”

dr-mencinicopschi-live-pe-jurnalul-ro-4765237Autoritatea Europeană privind Siguranţa Alimentară a decis să reducă doza permisă pentru trei coloranţi, pe motiv că „expunerea la aceştia este foarte înaltă”. Este vorba de E104 (Galben de Quinoleină), E110 (Galben Auriu) şi E124 (Roşu Ponceau 4R). Toţi au potenţial alergen şi cancerigen, iar în cazul copiilor pot provoca hiperactivitate (ADHD). Coloranţii azotici au capacitatea de a se insera chiar în moleculele din care sunt făcute genele noastre şi au potenţial cancerigen”, spune expertul în alimentaţie Gheorghe Mencinicopschi, care consideră că măsura UE nu este suficientă.

UE priveşte simplist problema, pentru că un om nu mănâncă un singur aditiv într-o zi. Acelaşi aditiv se găseşte în mai multe alimente şi cantitatea admisă poate fi uşor depăşită. În plus, acestea interferă cu alte E-uri, cu alcoolul, cafeaua şi cu medicamentele, formând un cocktail nociv. Toţi aceşti factori, împreună cu poluarea şi contaminanţii acţionează sinergic, iar efectele se văd în statisticile de sănătate publică”, atrage atenţia prof. Mencinicopschi, care spune că unii aditivii devin cu atât mai periculoşi cu cât doza scade.

Doza admisă poate fi uşor depăşită

Ce se cunoaşte însă despre cei trei coloranţi? E 104 este folosit în masă, de la băuturi alcoolice şi sucuri, până la produse din carne, lapte, ouă şi dulciuri. Poate elibera histamină (alergen) şi, fiindcă e un compus pe bază de iod, poate provoca tulburări ale glandei tiroide. Doza zilnică poate fi destul de uşor de depăşit prin cumularea cantităţii de aditiv înglobată în diverse produse, potrivit portalului ANPC e.infocons.ro.

Potrivit aceleiaşi surse, E110 (colorant galben) poate provoca alergii şi intoleranţă la persoanele sensibile la salicilaţi. Ca eliberator de histamină, poate intensifica astmul, iar în combinaţie cu benzoaţii (E 210-215) favorizează hiperactivitatea la copii.

Cel de-al treilea aditiv aflat pe lista neagră a UE, E124, conferă culoare roşie alimentelor şi se regăseşte mai ales în gemuri, jeleuri, mezeluri sau băuturi alcoolice de tip „bitter. Doza zilnică admisă e de până la 4 mg/kg corp (doză foarte mică) şi poate fi foarte uşor depăşită, mai ales la copii.

De partea cealaltă, anumiţi aditivi „cu potenţial toxicologic minim” vor putea fi folosiţi pe scară mai largă: E270 (acid lactic), E330 (acid citric) şi E440 (pectine) sau acizi graşi (E570). Cu cât mâncarea e mai procesată (snacks-uri, sucuri răcoritoare, deserturi ambalate), cu atât vor fi permişi mai mulţi aditivi în compoziţia lor.

Lista alimentelor cu E-uri suspecte

E 104: se găseşte în băuturi alcoolice şi nealcoolice, iaurturi cu fructe, produse din carne, lapte, ouă, legume, fructe, cereale, dulciuri. Poate provoca alergii, astm, dermatite, sindrom de hiperactivitate şi deficienţă de concentrare (ADHD) şi este interzis celor cu sensibilitate la aspirină. Nu se recomandă consumul frecvent.

E 110: sucuri răcoritoare, iaurturi cu fructe, prăjituri, muştar, budincă, cereale, supe la plic, produse de patiserie. Poate provoca alergii persoanelor sensibile, congestie nazală, astm, bronho-constricţie, disfuncţii ale percepţiei gustului, distrugeri cromozomiale, spasme vasculare, dureri gastrice, blocarea enzimelor digestive. Testele efectuate pe animale au evidenţiat apariţia tumorilor renale.

E124: băuturi alcoolice tip bitter, sucuri, mezeluri, gemuri, jeleuri, marmelade şi alte produse cu fructe, produsele de cofetărie, snacksuri, sosuri, condimente, conserve din legume, peşte, deserturi diverse, brânză topită etc. Poate provoca tumori ale tiroidei şi este interzis în SUA.

Cum a scăpat micul românesc de directiva UE

Micul românesc a fost salvat, a anunţat ministrul Agriculturii Daniel Constantin, iar în trei luni va fi declarat produs tradiţional. Directiva europeană „atingea” şi mititeii, întrucât interzice adaosul de bicarbonat (E500) în carne procesată, pentru că poate masca gustul vechi al alimentelor.Asociaţia Română a Cărnii a cerut ca micii să fie consideraţi produse tradiţionale, excepţie care urmează să fie introdusă în regulament peste trei luni.

listapericuloasaEuri

Legaturi:


Categorii

1. DIVERSE, Alimentatia (E-uri aditivi cancerigeni), Gheorghe Mencinicopschi, Razboiul impotriva populatiei, Razboiul impotriva sanatatii

Etichete (taguri)


Articolul urmator/anterior

Comentarii

5 Commentarii la “Uniunea Europeana, Initium, E-urile si EXPLOZIA CANCERULUI. Cate kilograme de E-uri mancam pe zi? Ce spune SOTIA PREMIERULUI despre INTERESELE CARE NE FAC COBAI ALIMENTARI

  1. Dacă pînă acum cițiva ani țăranii foloseau sapa pentru distrugerea buruienilor, acuma 99,9% nu mai folosesc sapa ci dau cu ierbicid. Care va fi incidența cancerelor de tot felul, peste cîțiva ani?

  2. Pingback: Uniunea Europeana, Initium, E-urile si EXPLOZIA CANCERULUI. Cate kilograme de E-uri mancam pe zi? Ce spune SOTIA PREMIERULUI despre INTERESELE CARE NE FAC COBAI ALIMENTARI | Despre cancer şi vindecarea lui
  3. Eu stiam ca E330 este un super-cancerigen, printre cei mai periculosi, asa se spunea acum cativa ani, si ca determina cancerul bucal. Ma mira sa aud ca exista colorant galben in oua si lapte, nu inteleg de ce ar colora cineva ouale in galben (in afara de cazul celor vopsite) sau laptele, care e alb de la mama natura?

  4. N-ar strica sa faca putina ascultare Victoras de Daciana!

  5. Pingback: VERDICT OFICIAL al OMS: CARNEA PROCESATA (mezelurile, carnea tocata etc.) si CARNEA ROSIE sunt CANCERIGENE! Centrul International de Cercetari asupra Cancerului recomanda “LIMITAREA CONSUMULUI DE CARNE”. “Fiecare portie de 50 de grame de
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare