Sunt tinerii romani rasisti, homofobi, antisemiti, cu o parere buna despre comunism si favorizand dictatura militara? CARE ESTE AGENDA IDEOLOGICA SI CE MIZA URMARESTE STUDIUL FUNDATIEI SOROS?

13-04-2011 12 minute Sublinieri

Aducem cateva observatii asupra unui studiu care a facut ceva vâlvă in mass-media ultimelor zile, despre atitudinea elevilor romani fata de sentimentul de apartenenta nationala (1), valorizarea democratiei (2), toleranta (3), precum si despre: ce medii de informare/interactiune folosesc elevii (4) si efectul pe care migratia il are asupra acestora (5). Observatiile au fost facute asupra studiului integral aflat pe siteul Fundatiei Soros:

In ceea ce priveste

(1) raportarea la comunitatea politica (adica la apartenenta fata de statul roman) exista o valorizare superioara a acesteia in randul elevilor din mediul rural si de religie ortodoxa comparativ cu elevii din mediul urban si de religie reformata sau catolica;

in schimb, in ceea ce priveste (2) raportarea la sistemul democratic, exista, spune studiul, o lipsa de suport a elevilor fata de sistemul democratic mai mare decat in randurile adultilor (vezi detalii mai jos). Diferentele de etnie, religie, urban – rural ar fi nesemnificative.

E cumva la nivelul simtului comun ca expunerea tinerilor la haosul societatii post-comuniste nu avea cum sa genereze o valorizare pozitiva a acesteia – nu avea de unde reiesi asa ceva. In plus, elevii nascuti in ultimele doua decenii nici nu au cunoscut regimul comunist pentru a face vreo comparatie valabila intre cele doua tipuri de regimuri. ”Vina” pe care o cauta autorii studiului in ”stocul educational” al familiei sau in materiile predate la scoala da dovada denota superficialitatea analizei si, ceea ce este mai rau, premisele sale ideologice de tip iluminist-umanist. Predarea la scoala a istoriei comunismului – a genului de comunism condamnat de raportul ticalos si mincinos al lui Tismaneanu, asumat de presedintele Traian Basescu in care se vorbeste mai mult despre ”decretei” decat despre Experimentul Pitesti – nu va rezolva problema, si nici cresterea ponderii orelor de cultura civica. Oricata teorie ar inghiti elevii, contactul cu realitatea din jur va ”rezolva” definitiv problema atitudinii lor. Si cu cat scoala va preda notiuni frumoase si teoretice despre sublimul democratiei, in timp ce realitatea va fi intunecata si tulburatoare, cu atat elevii se vor refugia in lumi paralele si/sau anarhice, lucru facilitat astazi de retelele sociale si noul internet (vezi mai jos). In orice caz, se pare ca autorii studiului au uitat un lucru: scoala romaneasca trebuie sa taie din ore, nu sa le extinda, si sa isi restranga aria de cuprindere, nu sa se dezvolte. Ca asa ordona… Austeritatea, “zeita” invocata de marionetele FMI, BM si CE, care ne patroneaza aceste vremuri de restriste pre-apocaliptica.

Totusi, la capitolul dedicat special raportarii elevilor romani la comunism, remarcam si cateva aspecte interesante:

Oarecum neasteptat, în viziunea elevilor intervievati, planul în care societatea contemporanã esueazã dramatic în raport cu cea comunistã este cel al respectului fatã de lege (Figura 2). Aproape douã treimi din adolescentii studiati reproseazã regimului postcomunist incapacitatea de a securiza respectul fatã de lege.

Societatea haosului si anarhiei, asa cum este perceputa societatea actuala sau, mai rau, societatea in care domneste dreptul celui puternic, genereaza atitudini in care este valorizata o ordine comunista care este, in memoria colectiva (transmisa si elevilor), totusi, ORDINE... Intr-adevar, aici se intrevede o problema esentiala – respectul fata de lege sau, cu alte cuvinte, esecul instaurarii, in Romania, a unei societati a ”domniei legii”. In mod similar, exista un grad inalt de nemultumire fata de cum functioneaza sistemul sanitar si cel scolar, comparativ cu modul in care isi imagineaza elevii ca ar fi functionat in comunism.

Prin urmare, ”nostalgia” fata de comunism nu este nicidecum o nostalgie motivata ideologic, ci este, se pare, una manifestata fata de o societate (nu atat un regim politic cu anume caracteristici) perceputa a fi fost una a ordinii, legii si a functionarii regulilor si mecanismelor sociale, spre deosebire de cea actuala, a esecului si sincopelor institutionale. Dupa parerea noastra, in mod cert elevii nu au in minte comunismul inchisorilor, al ateismului si al propagandei omniprezente cand il valorizeaza pozitiv. Adica nu se pune problema sa aiba ca ideal o societate totalitara bazata pe teroare, pentru ca, pur si simplu, ei nu au aceasta reprezentare a comunismului.

Riscant este insa faptul ca aceasta stare de nemultumire cronica fata de ordinea institutionala actuala poate fi lesne deturnata intr-o directie de sprijinire a alternativelor care, chipurile, ar aduce ordinea pe pamant, nefacand insa altceva decat sa instaureze totalitarismul, adica… tocmai acela despre care elevii nu par a da semne ca ar cunoaste ceva.

Firul obiectivitatii cuvenite oricarei cercetari sociale se rupe insa de indata ce intram pe (3) terenul ”tolerantei”. Daca celelalte subiecte au mai fost cum au fost, chestiunea tolerantei poarta “marca” specifica Fundatiei Soros, al carei patron, este notoriu, finanteaza miscarile homosexuale. Toleranta, definita in acest sens al ”deschiderii” fata de homosexualitate, pusa alaturi de alte caracteristici ca etnia, religia, nu are nicio legatura nici cu mandria de a fi roman si nici macar cu respectul fata de principiile democratice. Are de-a face cu o agenda ideologica agresiv-umanista, secularista, in care existenta unei conceptii etice traditionale este de la bun inceput considerata o grava ”vina”. Aici este, de altfel, miza acestui studiu si, totodata, miza politicilor publice care se vor a fi generate prin astfel de cercetari. Pentru ca acest gen de cercetari nu sunt facute doar ca sa afle Soros ceea ce stie deja foarte bine – ci sunt facute, ca orice cercetare sociologica de masa, pentru a fundamenta politici publice. Importanta tolerantei este relevata si de modul in care justifica autorii masurarea ei – pentru a aprecia mai aprofundat gradul in care elevii valorizeaza principiile democratice. Asadar, a fi democrat se masoara mai ales in gradul de toleranta a la Soros fata de homosexuali si alte minoritati. De parca homosexualitatea ar fi identica unui statut de tipul etniei sau religiei!

Pe de alta parte, este de-a dreptul amuzanta mirarea exprimata de autori fata de descoperirea faptului ca elevii romi – tigani – sunt destul de intoleranti fata de ceilalti. Asa e cand faci sociologie cu mintea… tabula rasa. Te miri si ca cerul e albastru si iarba e verde. Intoleranta tiganilor este pur si simplu o manifestare ”traditionala” a etniei respective, care in mod istoric s-a grupat separat de celelalte colectivitati si a cultivat o mentalitate izolationista. De pilda, nu prea multi stiu ca termenul de gagiu – intrat in argoul nostru – semnifica altadata, strain, pentru tigani, si ca fata de gagii, adica straini, sunt permise lucruri ce in interiorul grupului sunt interzise: de pilda furtul. Nu o sa auziti insa asa ceva pe la sindrofiile bine stipendiate despre discriminarea romilor. Ar fi cu totul incorect politic.

Tot la capitolul toleranta se remarca ceva dubios – antisemitismul. Conform sondajului, aproximativ o treime din elevi s-ar parea ca nu ar vrea in vecinatate evrei. De aici mare ingrijorare mare fata de asa-zisul antisemitism al elevilor romani. In plus, nu exista explicatii pentru existenta acestei atitudini. Autorii presupun ca e vorba de o atitudine invatata, deci din familie (familia asta! intotdeauna incorecta politic, de aceea trebuie distrusa sistematic si reeducata masiv…), de vreme ce lipseste o experienta cotidiana a prezentei acestora. Daca acest ”antisemitism” ar proveni insa din familie, el ar fi fost prezent si pana acum. Dimpotriva, DACA exista, acesta ar fi un element de noutate si nu s-ar explica decat prin ideologizare. Din partea noastra, consideram acest rezultat drept cel mai dubios al studiului, cel putin in partea de explicatie avansata.

Trebuie spus ca nu este normal sa fie asimilata intolerantei optiunea de a nu avea ca vecin un homosexual, un tigan sau un evreu. Unii poate ca nu vor sa aiba drept vecini, manelisti, rockeri care asculta muzica tare sau… zarzavagii. Asta nu inseamna deloc ”intoleranta” fata de oameni, inseamna pur si simplu ca preferi alte vecinitati, unele compatibile cu preferintele tale, sa spunem. Asadar, o a doua mare manevra ideologica a studiului, alaturi de legarea democratiei de toleranta, este scornirea antisemtismului, xenofobiei si homofobiei din masurarea modului in care e definita vecinatatea, adica legarea tolerantei de vecinatate. Schema este simpla: democratie=toleranta=acceptare fara limite a celor homosexuali sau apartinand altor categorii minoritare.

Apropo de antisemitism… Intotdeauna la noi a fost valabila o dedublare intre ideologiile dominante si realitatile sociale curente. Pana si in vremea legislatiei anti-semite de la sfarsitul anilor 30 ai sec. trecut si in timpul razboiului, una zicea legea si alta faceau romanii. Daca legea era restrictiva fata de evrei, relatiile dintre romani si evrei continau sa aiba aceeasi normalitate, aceeasi omenie (nu inseamna ca nu existau si abuzuri, sa ne intelegem) care in tara noastra, altadata nu putea desfiintata prin lege… Spre deosebire de timpurile negre pe care incepem sa le traim acum si care sunt cat se poate de vitrege tocmai fata de romanul majoritar. Dar evident ca nu exista niciun interes in a se pune in evidenta aceste REALITATI. Interesul agendelor ideologice este sa se demonstreze ca poporul roman este antisemit si ca trebuie, pe cale de consecinta, reeducat in forta, in continuare.

Trecem mai departe.

Din studiu mai aflam ca (4) Internetul este principalul mediu de unde se informeaza elevii si pe care il frecventeaza din mijloacele mass-media, urmat de televizor, care este detronat si ajuns pe locul al doilea. Exista deja o mare parte a elevilor care prefera si folosesc retele de tip social media peste jumatate din ei declarand ca acceseazã zilnic platforme precum Hi5, Facebook sau Skype.

O parte interesanta a studiului este studiul (5) impactului migratiei asupra elevilor:

”mai mult de un sfert dintre elevii din clasele IX–XII aveau la începutul acestui an scolar cel putin un membru al familiei plecat în strãinãtate si aproximativ o treime dintre ei provin din familii care au avut în trecut membri migranti.”

In mod previzibil si dramatic, impactul migratiei asupra elevilor este mai degraba negativ, in privinta performantelor scolare, mai ales in familiile unde este plecata mama si nu sunt frati si surori.

Interesul ideologic al acestui studiu consta in prelucrarea unei realitati sociale relative pentru a impune opiniei publice si decidentilor politici anumite obiective ideologice. Pe agenda Fundatiei Soros stau, neabatut, reeducarea elevilor in spiritul ”tolerantei” corectitudinii politice. Cat ne priveste pe noi, nu putem decat sa ne ingrijoram cu privire la starea de anomie, dezorientare si captivitate fata de internetul, precum si a nostalgiilor totalitare in care se refugiaza tot mai mult elevii romani.

Peste toate, asistam la un dublu esec: al sistemului democratic romanesc si al scolii. Dar amandoua au fost construite si intretinute cu politici publice care provin din conceptii progresist-umaniste. Ambele isi arata esecul. Evident, vinovatul va fi oricine altcineva – saracia, conceptiile ”invechite” care inca mai persista prin mediul rural, de pilda, si ... chiar si scoala in sine sau actuala asezare institutionala a statului. Pai daca scoala scoate tineri elevi rasisti, nu-i asta o confirmare a propagandei actualei grupari care stapaneste vremelnic puterea despre ”esecul” sistemului scolar si, prin urmare, a necesitatii reformarii lui? Si sa te tii, atunci: ”reforme” peste ”reforme”…

Intre timp, insa, elevul roman se gaseste singur in fata marasmului actual, caci calea catre Biserica ii este ingustata tot mai mult. Singur si cu internetul.

In ceea ce priveste preluarea de mass-media, remarcam ca Evenimentul Zilei a preluat in obisnuita nota de corectitudine politica agresiva, pe cand Gandul a relatat, de aceasta data, ceva mai obiectiv si mai problematizant.

  • Gandul:

Elevii români, nostalgici după comunism, deşi nu l-au trăit. Părerea experţilor: „Şcoala EŞUEAZĂ”

Aproape jumătate dintre elevii născuţi după 1989 cred că în comunism a fost mai bine decât acum, potrivit unui studiu realizat de Fundaţia Soros. Şcoala eşuează în a le transmite tinerilor infomaţii echilibrate şi nu îi învaţă să analizeze critic ceea ce aud, crede Ovidiu Voicu, coordonatorul cercetării, care atrage atenţia că şi familia este responsabilă pentru formarea unor idei pe care adolescenţii “le iau de-a gata”.

Tinerii care îşi iau informaţiile despre comunism din mass-media sau din familie se arată nemulţumiţi de nivelul de trai (56%), respectul faţă de lege (71%), învăţământul (47%) şi sistemul public de sănătate (45%) de acum, în comparaţie cu cele din perioada comunistă, chiar dacă ei nu au trăit-o. Ovidiu Voicu, politolog al Fundaţiei Soros, spune că rezultatele studiului pot fi explicate prin nemulţumirea generală asupra modului în care funcţionează societatea şi prin faptul că greutăţile din perioada comunistă au fost date uitării, percepţii insuflate acum tinerilor. “Ne amintim doar de utopia şi siguranţa vândută de sistemul comunist”, explică Voicu.

Şcoala nu transmite o informaţie echilibrată

Aproape jumătate dintre profesorii români de istorie sunt percepuţi de către elevii lor ca fiind nostalgici ai regimului comunist , iar peste 26% dintre adolescenţii intervievaţi spun că nu au abordat la şcoală subiectul comunismului, deşi acesta se află în curricula didactică a mai multor discipline. Problemele identificate de realizatorii cercetării ţin atât de informaţiile primite de elevi, cât şi de faptul că aceştia nu sunt învăţaţi să interpreteze critic informaţiile pe care le primesc. Ovidiu Voicu este de părere că mediul şcolar ar trebui să fie unul mai deschis care să se axeze şi pe activităţi extracurriculare. “Este greu să ne aşteptăm de la ei (n.r. elevi) să aibă o iniţiativă”, spune politologul care susţine că şcoala ar trebui să fie cea care să-i împingă către alte activităţi, precum grupurile artistice, de hobby sau de voluntariat.

Adolescenţii nu se simt mândri că sunt români

Noua lege a educaţiei va aduce schimbări ale curriculei de studiu, la nivel naţional. Voicu spune că istoriei comunismului ar trebui să i se aloce un spaţiu mai mare. De asemenea, profesorii ar trebui să găsească metode noi pentru a le capta interesul tinerilor. Instrumentele multimedia precum filmele au un impact mai mare decât cel al manualelor şcolare”, spune Voicu.

Studiul “Implicarea civică şi politică a tinerilor” a mai stabilit că adolescenţii sunt intoleranţi faţă de anumite grupuri sociale şi nu se simt mândri că sunt români.

• 53% din elevi consideră că a fi un bun cetăţean înseamnă doar să respecţi legile, iar 39% din tineri cred că un bun cetăţean nu se defineşte prin implicarea socială sau politică. Peste 30% dintre adolescenţi cred că nu este deloc eficient să activezi într-un partid politic şi peste 30% cred că nu este “deloc eficient să activezi într-o ONG”.
• 62% dintre elevii de clasa a VIII-a şi a IX-a răspund că se simt destul de mândri sau foarte mândri, în timp ce 38% răspund că se simt nu prea mândri sau deloc mândri că sunt cetăţeni ai României. În comparaţie cu elevii, 86% dintre adulţi declară că se simt destul de mândri sau foarte mândri ca cetăţeni ai României. Graficele mai detaliate ale studiului arată că, pe măsură ce înaintează în vârstă, elevii se simt tot mai puţin mândri di români. O posibilă explicaţie ar fi lipsa orelor de cultură civică din liceu, unde ele sunt opţionale, doar 10% dintre elevi alegând să participe, explică Ovidiu Voicu.
• Peste 70% dintre elevii din ciclul preuniversitar nu au participat în ultimul an în nicio organizaţie în afara şcolii (ex. cercetaşi). Asta în timp ce peste 60% dintre aceştia nu fac parte din niciun grup artistic sau de hobby.
• Cercetarea a mai stabilit că există câteva grupuri sociale foarte respinse de către tineri. Spaţiul public este foarte încărcat de stereotipuri negative, spune Voicu. Trei sferturi dintre elevi nu ar dori să aibă persoane de altă orientare sexuală ca vecini. Două treimi dintre elevi resping persoanele bolnave de SIDA şi romii. Peste o treime dintre elevi resping persoanele de altă etnie sau religie: 42% în cazul musulmanilor, 35% în cazul maghiarilor şi 34% în cazul evreilor.

*

CHESTIA ZILEI cu CTPIdeovirusul rosu

Aproape jumătate dintre adolescenţii români, născuţi şi crescuţi după căderea comunismului, cred că perioada comunistă a fost mai bună decât cea actuală. 72% dintre ei consideră că respectul legii era mai mare în comunism decât în democraţie. Sondajul aparţine Fundaţiei Soros, nu PRM-ului.

1. Aceste convingeri sunt căpătate de tineri în familie?

2. Mass-media de după 1989 i-a format să gândească astfel?

3. Aceste opţiuni reprezintă o înjurătură politicoasă la adresa părinţilor lor, cei care au creat societatea actuală?

4. Comunismul este un ideovirus care supravieţuieşte organismelor ucise şi se transmite prin atmosferă generaţiilor următoare?

5. Cum se explică faptul că nişte adolescenţi strâns conectaţi în reţeaua informaţională de astăzi, computer plus TV, pot să prefere societatea surdo-mută informaţional a lui Ceauşescu?

6. Cum va arăta România când va fi condusă de aceşti adolescenţi?

  • EvZ [care nu putea sa rateze ocazia sa speculeze in sensul agendei reeducarii]:

Portretul elevului român: rasist şi dornic de dictatură

Majoritatea elevilor nu vor vecini homosexuali. O parte dintre tineri îi resping pe maghiari, musulmani, evrei şi romi şi nu prea agreează democraţia. Mare parte din elevi nu se simt mândri că sunt români şi nu vor să trăiască aproape de persoane de altă orientare sexuală sau bolnave de SIDA. De asemenea, o treime dintre ei resping persoanele de altă etnie sau religie, după cum arată rezultatele studiului “Implicarea civică şi politică a tinerilor“, realizat de Fundaţia Soros România în urma chestionării a aproape 6.000 de tineri, din 86 de şcoli din ţară.

Rezultatele sunt extrem de îngrijorătoare deoarece arată că tinerii români sunt extrem de intoleranţi, o proporţie însemnată dintre aceştia putând fi caracterizaţi drept xenofobi şi antisemiţi”, arată autorii studiului. Astfel, trei sferturi dintre elevi nu ar dori să aibă persoane de altă orientare sexuală ca vecini şi două treimi (peste 60%)dintre elevi resping persoanele bolnave de SIDA şi romii. În plus, peste o treime evită persoanele de altă etnie sau religie: 42% în cazul musulmanilor, 35% în cazul maghiarilor şi 34% în cazul evreilor, mai arată cercetarea.

“Cu cât stocul educaţional al familiei din care provine elevul este mai crescut, cu atât intoleranţa elevilor faţă de romi este mai mare. Acest rezultat arată că intoleranţa faţă de romi, atitudine răspândită în societatea românească, nu are şanse foarte mari de a fi redusă”, explică autorii cercetării.

40% dintre elevi, atraşi de ideea unui regim militar

Studiul mai arată că 26% dintre elevi consideră că sistemul democratic nu este bun pentru România, comparativ cu doar 16% dintre adulţi. Mai mult, ideea de a avea la conducere un regim militar îi atrage pe 40% dintre ei, comparativ cu doar 26% în rândul adulţilor, potrivit cercetării.

În plus, 53% dintre cei chestionaţi spun că a fi un bun cetăţean înseamnă doar să respecţi legile ţării, iar 39% dintre tineri cred că un bun cetăţean nu se defineşte prin implicare socială sau politică. În plus, datele evidenţiază că elevii sunt mai puţin satisfăcuţi de funcţionarea democraţiei româneşti decât adulţii: 41% dintre adulţi se declară mulţumiţi de funcţionarea democraţiei, pe când o opinie similară au doar 19% dintre elevi.

De asemenea, 62% dintre elevii de clasa a VIII-a şi a IX-a răspund că se simt destul de mândri sau foarte mândri că sunt români, în timp ce 38% răspund că nu sunt prea mândri sau că sunt deloc mândri, conform studiului. Prin comparaţie, 86% dintre adulţi declară că se simt destul de mândri sau foarte mândri că sunt cetăţeni ai României. Dacă între elevii claselor a VIII-a şi cei ai claselor a IX-a nu există nicio diferenţă, procentul elevilor care se simt mândri că sunt români scade de la 67%, în rândul elevilor din clasele VIII-IX, până la 54%, în rândul elevilor din ultimul an de liceu.

Efectele migraţiei de muncă asupra performanţei şcolare

Nota medie a elevilor cu rude plecate din ţară are de suferit mai puţin în şcolile cu performanţe scăzute şi mai mult în cele cu performanţe ridicate, arată cercetarea.

Mai mult, nivelul de moralitate civică, dar şi cel de intoleranţă tind să fie mai ridicate în aceste şcoli în cazul elevilor cu rude plecate decât al celorlalţi elevi. Asta în contextul în care peste 15% dintre gospodăriile din România au avut sau continuă să aibă un membru plecat la muncă în străinătate. Iar o estimare recentă a Băncii Mondiale indică un număr de 2,8 milioane de migranţi din România în 2010, reprezentând 13,1% din întreaga populaţie.

Studiul mai arată şi că mai mult de un sfert dintre elevii de liceu din România aveau la începutul acestui an şcolar cel puţin un membru al familiei plecat în străinătate.


19% dintre elevi

sunt mulţumiţi de funcţionarea democraţiei din România

Elevii români: s-au născut după 1989, dar apreciază comunismul. “Tinerii, expuşi informaţiilor negative”

Tinerii români, care apar ca fiind intoleranţi şi homofobi, potrivit unui studiu realizat de Fundaţia Soros România, sunt expuşi mai mult informaţiilor negative, consideră Ovidiu Voicu, manager de programe la fundaţie şi coordonatorul studiului „Implicarea civică şi politică a tinerilor”. Din punctul lui de vedere, motivul pentru care peste o treime dintre elevi resping minorităţile este şi lipsa abilităţilor de gândire critică, pe care şcoala nu le dezvoltă. „Atitudinile astfel construite se propagă în grupul de prieteni – prin interacţiuni în spaţiul real sau în cel virtual – şi ajung să fie norma de grup. Ca de obicei, valorile grupului se adună la cel mai mic numitor comun, iar acesta cuprinde respingerea grupurilor sociale stigmatizate – romi, minorităţi sexuale”, explică Ovidiu Voicu. Mai mult, tinerii vin cu astfel de atitudini şi din familie, mai spune acesta. „Există o corelaţie pozitivă între un mediu şcolar deschis – caracterizat prin discuţie liberă, activităţi extracurriculare numeroase, participarea la acţiuni civice, dialog între profesor şi elevi etc. – şi atitudinea tolerantă a elevilor”, explică expertul. Însă, în cele mai multe dintre şcoli această schimbare către deschidere şi incluziune este abia la început, precizează acesta.

38% dintre elevi apreciază comunismul

În ciuda absenţei unor experienţe directe cu regimul comunist, mai mult de o treime (38%) dintre adolescenţii chestionaţi într-un studiu al Fundaţiei Soros cred că acesta a reprezentat o perioadă “mai bună” sau “mult mai bună” decât cea contemporană. În plus, cercetarea “Implicarea civică şi politică a tinerilor”, realizată în urma chestionării a 6.000 de elevi din 86 de şcoli din ţară mai arată că 43% dintre elevii de clasa a XII-a cred asta. De asemenea, 38% dintre adolescenţi cred că în sistemul public de sănătate lucrurile mergeau mai bine în perioada comunistă, în timp ce 33% cred că este mai bine astăzi.

În plus, principalul plan de nemulţumire vizează capacitatea statului de a impune respectul pentru lege, 72% dintre adolescenţii „nemultumiţi” susţinând că rezultatele regimului actual sunt inferioare celor înregistrare de regimul comunist anterior. Mai mult, 57% dintre tinerii chestionaţi declară că situaţia este mai rea decât în perioada comunistă. Circa 47% dintre „nemulţumiţi” văd sistemul de învăţământ într-o situaţie mai proastă decât în urmă cu 20 de ani, iar 46% formulează opinii similare în legatură cu sitemul public de sănătate.

Potrivit studiului, mai mult de 26% dintre adolescenţii intervievaţi declară că nu au abordat niciodată subiectul în şcoală. Rezultatul este cel puţin surprinzător în condiţiile în care perioada apare în mod explicit în curricula didactică la nivelul mai multor discipline. Puţin peste 12% dintre adolescenţi declară că au abordat subiectul deseori în discuţiile cu profesorii, 31% ocazional şi mai mult de 30% doar rareori.

Fundatia Soros România, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc şi Asociaţia Profesorilor de Istorie din România – CLIO organizează mâine, începând cu ora 10:00, dezbaterea „Istoria comunismului în educaţia românească”.

În urma unui sondaj efectuat în rândul elevilor şi studenţilor din România, s-a ajuns la concluzia că tânăra generaţie ar putea fi descrisă ca “rasistă”, informează Washington Post. Studiul relevă faptul că în rândul tinerilor există indicii de intoleranţă la adresa ţiganilor, homosexualilor şi a persoanelor diagnosticate cu SIDA. Trei sferturi dintre cei chestionaţi au declarat că nu şi-ar dori vecini homosexuali, 42% susţin că se opun unor vecini musulmani, iar 34% nu-şi doresc evrei în vecinătate. Copii educaţi, arată sondajul, sunt mai toleranţi, dar prezintă o intoleranţă crescută faţă de persoanele din comunitatea rromă. Sondajul a fost realizat la cererea fundaţiei Soros, fiind chestionaţi 5.860 de eleci, cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani, marja de eroare fiind de două procente.


Categorii

Opinii, analize, Pagini laice, Presa

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

12 Commentarii la “Sunt tinerii romani rasisti, homofobi, antisemiti, cu o parere buna despre comunism si favorizand dictatura militara? CARE ESTE AGENDA IDEOLOGICA SI CE MIZA URMARESTE STUDIUL FUNDATIEI SOROS?

  1. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Interviul saptamanii: PROFESORUL AMENINTAT CU BATAIA DE UN ELEV RECALCITRANT SAU IN CE MIZERIE A FOST DUSA SCOALA ROMANEASCA
  2. De ce trebuie sa Accept sa am un vecin homosexual, pedofil, travestit? daca am un copil, e normal sa il tin deoparte de influente atat de nocive! ma rog, asta e parerea mea. Stiu ca sunt intoleranta si gandesc ingust, ca si acestia sunt oameni si peste ei cade ploaia sau rasare soarele bunului Dumnezeu dar ma simt slaba si imi este frica de astfel de vecinatati dubioase pentru cei care sunt inca si mai vulnerabili ca mine si atunci, da, fug cat ma tin picioarele si aleg sa Accept o societate in care normalitatea vad ca incepe sa fie fara pic de rusine stigmatizata, discriminata! Cu stima!

  3. Pingback: Razboi întru Cuvânt » SAPTAMANA SODOMEI IN ROMANIA: Homosexualii ii invita pe politicieni sa marsaluiasca impreuna. Masinaria propagandei pro-gay duduie: SE CERE REEDUCAREA TINERILOR CARE SUNT PREA HOMOFOBI SI ANTISEMITI SI PREA MARCATI DE TRADITI
  4. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Articolele saptamanii: TOTALITARISM HOMOSEXUAL: ceea ce doresc homosexualii nu este o egalitate in fata legii, ci un control al constiintei
  5. Pingback: Razboi întru Cuvânt » CIRC SODOMIT = “PARADA EUROPEANA”: condimentat cu una bucata ambasador SUA. Contra-marsul Noii Drepte “a beneficiat” iarasi de prezenta MARELUI OCULTIST SI VIRULENT ANTICRESTIN PAVEL CORUT
  6. Pingback: Război întru Cuvânt » CONTRA MARSURILOR SI PROPAGANDEI “GAY”. Duhovnici si ierarhi romani care au vorbit impotriva PACATULUI HOMOSEXUALITATII. Ar trebui si mai mult, dar…
  7. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Eveniment de gravitate majora: REZOLUTIE ”ISTORICA” A ONU PRIN CARE SE CONSFINTESC DREPTURILE GAY CA DREPTURI ALE OMULUI!
  8. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Din zicerile ”profetice” ale marelui papusar mondial, SOROS: Daca CHINA nu se transforma intr-o societate deschisa, VOM AVEA O CATASTROFA, UN RAZBOI DISTRUGATOR
  9. Pingback: Sondaj... Fundatia Soros: 86% din romani VOR SA SE PREDEA RELIGIA LA SCOALA. "Inca suntem conservatori"...
  10. Pingback: FUNDATIA SOROS ARE O SINGURA OBSESIE: ORTODOXIA. Dupa ce a "sondat" orele de religie, acum se ocupa de PORTRETUL "ULTRA-ORTODOXULUI" si ne anunta ca romanii nu vor Catedrala Mantuirii
  11. Pingback: DIALOG CU UN HOMOSEXUAL: despre respingerea CELUILALT, indreptatire, autosuficienta si anti-civismul propagandei gay - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  12. Pingback: Azi, in Bucuresti, MARSUL GAYFEST – parada sodomiei/ OBIECTIVUL SECRET AL AGENDEI PENTRU DREPTURILE HOMOSEXUALILOR – LEGALIZAREA PEDOFILIEI?/ Biserica Bulgariei condamna parada gay. Biserica noastra tace si in acest an?/ “Revolutia famil
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare