DEZVALUIRE DE MAXIMA GRAVITATE: Consiliul Suprem de Aparare a Tarii “legalizase”, sub Traian Basescu, REINFIINTAREA DE FACTO A SECURITATII SI INSTITUIREA “BINOMULUI SRI-DNA”! “Justitia – camp tactic pentru servicii” – prin DECIZII SECRETE ILEGALE care sfideaza chiar STATUL DE DREPT si ORDINEA CONSTITUTIONALA!/ Sebastian Ghita: KOVESI SI COLDEA SUNT OFITERI AI UNUI SERVICIU SECRET STRAIN/ Dezvaluirile transfugului Ghita si SERVITUTEA VOLUNTARA

• Luju.ro: 

POLITIA POLITICA „LEGALIZATA” IN CSAT – Dupa 11 luni, UNJR a „declasificat” punctul de vedere al Departamentului Securitatii Nationale privind imixtiunea SRI in justitie si problema acoperitilor infiltrati in magistratura: „Rezulta ca CSAT a trasat SRI-ului sarcini informativ-operative ce nu se regasesc in cadrul legal cunoscut, cum ar fi prevenirea accesului unor ‘persoane corupte’ in functii de conducere... ‘Echipe mixte’ SRI-procurori, care nu au nici o baza normativa publica”

Uniunea Nationala a Judecatorilor, prezidata de judecatoarea Dana Girbovan de la Curtea de Apel Cluj, reaprinde scandalul implicarii in actul de justitie a Serviciului Roman de Informatii, condus de Eduard Hellvig (…). UNJR publica – dupa aproape un an – raspunsul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii adresat UNJR in urma solicitarii asociatiei de a i se comunica toate hotararile CSAT privind relatia serviciilor secrete cu sistemul judiciar. Este vorba despre scrisoarea consilierului prezidential Ion Oprisor, seful Departamentului Securitatii Nationale din cadrul Administratiei Prezidentiale, transmisa UNJR in 16 februarie 2016, dupa intalnirea din 11 februarie 2016 cu reprezentantii Uniunii.

Scrisoarea vorbeste in mod oficial despre legatura dintre procuratura si servicii, legatura concretizata, atentie, inclusiv prin echipe mixte SRI-DNA. In esenta, din document reiese – iar judecatorii dau de inteles acest lucru – ca serviciile au primit competente pe zona justitiei peste lege si in afara Constitutiei, prin hotarari administrative secrete emise de CSAT cu nesocotirea drepturilor omului si a unor principii fundamentale ale democratiei, precum consultarea publica si transparenta. Potrivit UNJR, in 2005, adica in primul an de mandat al presedintelui Traian Basescu, CSAT a declarat coruptia drept o amenintare la adresa securitatii si, in loc sa propuna modificarea legii, a decis sa includa aceasta problema in structura Strategiei de securitate nationala: „Desi in Legea 51/1991 nu exista o mentiune explicita la coruptie ca avand legatura cu siguranta nationala, pentru a intra astfel in atributiile serviciilor de informatii, CSAT a interpretat ca, ‘prin amploarea si consecintele sale, coruptia se poate constitui intr-o amenintare la adresa securitatii nationale’. Argumentand ca ‘elaborarea si adoptarea Legii nr. 51/1991 s-a realizat intr-o perioada incipienta a democratiei post-comunist, in care coruptia nu capatase valente de fenomen’, in loc sa modifice legea, asa cum ar fi fost constitutional, in 2005 ‘CSAT a integrat problema coruptiei in structura Strategiei de securitate nationala, ca factor de risc si obiectiv de securitate’.”

Practic, din raspunsul CSAT, coroborat si cu interpretarea pe care judecatorii o dau documentului oficial al DSN, rezulta un lucru extrem de grav. Si anume, ca actiunile de politie politica la care am asistat in ultimii ani, desavarsite sub pretextul luptei anticoruptie, au fost cumva „legalizate” la cel mai inalt nivel al statului: „Rezulta – subliniaza judecatorii – ca CSAT a trasat SRI-ului sarcini informativ-operative ce nu se regasesc in cadrul legal cunoscut, cum ar fi prevenirea accesului unor ‘persoane corupte’ in functii de conducere, desi acestea nu erau condamnate printr-o hotarare definitiva”.

In comunicatul emis luni 16 ianuarie 2017, in care este redat integral raspunsul Departamentului Securitatii Nationale, UNJR precizeaza ca a decis sa puna la dispozita opiniei publice punctul de vedere al CSAT in urma solicitarilor repetate din partea presei: „In contextul discutiei despre implicarea Serviciului Roman de Informatii in justitie, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania pune la dispozitia opiniei publice un document comunicat asociatiei de catre Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, pe data de 16 februarie 2016, referitor la extinderea competentelor SRI in zona justitiei. Facem public acest document in urma solicitarilor repetate din partea presei, in conditiile in care am facut referire la el in trecut, in cadrul mai multor dezbateri, conferinte sau pozitii publice”.

Prezentam mai departe continuarea comunicatului UNJR si raspunsul CSAT:

„Scrisoarea din partea CSAT a fost primita dupa ce, pe data de 8 decembrie 2015, UNJR a solicitat CSAT ca, in baza Legii 544/2001 privind accesul de informatii publice, sa-i comunice toate hotararile care privesc relatia dintre serviciile de informatii ale statului cu justitia.

In urma acelei solicitari, CSAT a cerut o intalnire directa cu reprezentantii UNJR pentru a discuta aspectele cerute in solicitare.

Intalnirea dintre UNJR si Secretariatul CSAT a avut loc pe data de 11 februarie 2016, in cadrul careia s-au discutat ‘aspecte ce tin de clarificarea implicarii SRI in actul de justitie si de verificarea existentei agentilor acoperiti ai serviciilor secrete intre magistrati’, s-a aratat in comunicatul remis la acea data.

Inainte de a avea loc intalnirea, UNJR a cerut indeplinirea a doua conditii. Prima conditie a fost ca ‘orice informatii si documente care vor fi puse la dispozitie de Secretariatul CSAT sa fie de natura celor ce pot fi aduse la cunostiinta publicului’, iar ‘a doua conditie a fost ca dupa intalnire se va da un comunicat de presa, unde opinia publica sa fie informata despre cele discutate’.

In urma acestei intalniri, CSAT a raspuns cu scrisoarea atasata, la data de 16 februarie 2016.

Astfel, din raspunsul oficial al CSAT rezulta ca, in ceea ce priveste legislatia interna, ‘atributiile institutiilor abilitate in domeniul combaterii coruptiei, respectiv crimei organizate, au ca repere centrale Legea nr. 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei’.

Desi in Legea 51/1991 nu exista o mentiune explicita la coruptie ca avand legatura cu siguranta nationala, pentru a intra astfel in atributiile serviciilor de informatii, CSAT a interpretat ca, ‘prin amploarea si consecintele sale, coruptia se poate constitui intr-o amenintare la adresa securitatii nationale’.

Argumentand ca ‘elaborarea si adoptarea Legii nr. 51/1991 s-a realizat intr-o perioada incipienta a democratiei post-comunist, in care coruptia nu capatase valente de fenomen’, in loc sa modifice legea, asa cum ar fi fost constitutional, in 2005 ‘CSAT a integrat problema coruptiei in structura Strategiei de securitate nationala, ca factor de risc si obiectiv de securitate’.

Acest artificiu, de a completa legea prin decizii secrete, reprezinta un precedent periculos pentru statul de drept, impiedicand cetatenii sa cunoasca in mod real cat de extinse sunt competentele unor institutii ale statului.

‘Ulterior, conceptul a fost preluat de Strategia nationala de aparare din anul 2010, care o definea ca si vulnerabilitate, iar Strategia de Informatii stabilea ca una din principalele directii de actiune care orienteaza activitatile SRI sa fie aceea a semnalizarii cazurilor de coruptie la nivel inalt, cu efecte asupra politicilor statului, inclusiv in scopul prevenirii accesului in functii publice a persoanelor corupte’, se mai arata in scrisoare.

Din acest paragraf rezulta ca CSAT a trasat SRI-ului sarcini informativ-operative ce nu se regasesc in cadrul legal cunoscut, cum ar fi prevenirea accesului unor ‘persoane corupte’ in functii de conducere, desi acestea nu erau condamnate printr-o hotarare judecatoreasca definitiva.

Mai mult, aceste verificari prealabile, facute de un serviciu de informatii in afara cadrului procesual penal, fara a exista o procedura si fara ca ulterior persoana verificata sa ia la cunostinta de continutul raportului, pentru a se putea apara in raport de aceste acuze, este posibil sa fi fost aplicabile si in cazul functiilor de conducere din justitie. Cererea UNJR adresata Presedintelui Iohannis pentru a se lamuri acest aspect a ramas fara un raspuns concret.

In privinta relatiei dintre parchete si serviciile de informatii, CSAT a precizat ca relatiile de cooperare interinstitutionala s-au materializat in ‘constituirea de echipe mixte, cu reprezentanti ai organelor de urmarire panala, in scopul contracararii riscurilor derivate din derularea unor activitati cu caracter infractional’.

Existenta unor ‘echipe mixte’ SRI-procurori a fost anuntata de presedintele Traian Basescu intr-un interviu pentru Timpolis, din data de 15 mai 2014, in cadrul caruia a spus ca ‘a fost emisa o hotarare CSAT care mentioneaza toate institutiile cu responsabilitati in depistarea si combaterea acestui proces, dar responsabilizeaza masiv si SRI. O hotarare CSAT in care, de exemplu, se specifica obligativitatea functionarii unor structuri mixte Parchet-SRI-Politie, pe divere paliere, de la depistarea si combaterea coruptiei in Justitie pana la combaterea evaziunii fiscale’.

Prezenta acestor ‘echipe mixte’ SRI-procurori, care nu au nici o baza normativa publica, a fost relevata si de Directorul SRI Eduard Hellvig.

‘SRI aloca resurse umane, resurse procedurale si tehnologice de cel mai inalt nivel in cooperarea cu DNA. Asta se poate traduce in sute de echipe operative comune, care reprezinta un parteneriat interinstitutional de succes’, a spus Eduard Hellvig la bilantul DNA pentru anul 2015.

Pentru lamurirea acestei chestiuni, UNJR a solicitat institutiilor implicate informatii privind componenta, competenta, modul de actionare a acestor echipe comune, cereri ce au fost insa respinse, pe motiv ca informatiile legate de acestea sunt clasificate.

Romania se afla in acest moment in situatia in care, in afara Constitutiei si a legilor tarii la care toata lumea are acces, exista hotarari secrete date de o alta autoritate decat cea legislativa, care au creat noi organisme (precum Centrul National de Interceptari), au extins atributiile si competentele institutiilor statului, fara ca cetatenii sa poata stii daca si cat de mult acestea afecteaza drepturile lor fundamentale, inclusiv dreptul la un proces echitabil si o justitie independenta.

UNJR si AMR au atras atentia inca din 2015 ca interferenta SRI in justitie in urma unor decizii secrete ale CSAT submineaza statul de drept si democratia din Romania, impunandu-se de urgenta lamurirea tuturor aspectelor privind interferenta si relatia dintre servicii secrete si justitie, inclusiv pentru a se asigura informarea corecta a cetatenilor si a se evita discursuri manipulatorii pe acest subiect”.

sursa: unjr.ro

• RomaniaTV: Sebastian Ghiţă face noi dezvăluiri: A prezentat factura zborului făcut să o acopere pe Laura Codruţa Kovesi

Sebastian Ghiţă: “Sunt convins că deja multe din dezvăluirile făcute despre aceste dopuă persoane, Coldea şi Kovesi, au putut fi verificate de către dumneavoastră. Aţi văzut cu toţii documente, facturi, imagini ţşi aţi auzit multe dintre lucrurile întâmplate în România, dar nu pe toate. Sunt convins însă, că atât Kovesi, cât şi Coldea încearcă să muntă şi să muşamalizeze totul.

În cazul plagiatului doamnei Kovesi, Parchetul General a spus că nu a putut verifica zborul de la Cluj, cu avion privat, pentru că nu au găsit firma. Pentru că firma e în insolvenţă, iar Parchetul nu a reuşit să recupereze nişte documente. Eu cred că a minţit. Iată factura din 27 iulie 2012, cea care dovedeşte că împreună cu Mihnea Costoiu am fost la Cluj, pentru a o acoperi pe Kovesi (n.r. – al doilea video, din cele de mai jos). Aţi văzut toţi cu comisia aceea a ministerului a păcălit legea, a minţit şi a încercat să demonstreze ceva ce ne este clar tuturor. A încercat să demonstreze că Kovesi a plagiat doar puţin şi în în părţile esenţiale, dar în realitate ei au verificat doar 100 de pagini din 400 şi nu au folosit un software deloc“.

Sebastian Ghiţă nu se va opri aici cu dezvăluirile. “În episoadele viitoare am să vă spun motivul adevărat pentru care această doamnă Kovesi e ţinută în funcţie, ce lucruri a făcut până acum în această ţară şi ce mai doreşte de la dânsa în continuare. Iată factura cu zborul de la Cluj. Ca să vă convingeţi că Kovesi minte, iar DNA falsifică probe, am să vă prezint şi înregistrările reale, faţă de cele falsificate din Dosarul Realitatea. Şi o să auziţi în episoadele viitoare cum DNA-ul falsifică înregistrări.

Puterea lui Coldea asupra colegilor şi asupra celorlalte instituţii vine din relaţiile de exclusivitate pe care le are cu Kovesi. Amândoi sunt, de fapt, ofiţeri ai unui serviciu secret străin. Serviciu secret al unei ţări partenere României, dar totuşi un serviciu secret străin (…) Este foarte simplu să se verifice şi petrecerea de la Sinaia. A fost la Vila SRI din Sinaia. Au văzut şi sunt martori şoferii, ospătarii, lăutarii şi în episoadele viitoare veţi vedea şi filmuleţul. Doamna Kovesi tot nu răspunde înrebării publice: a fost sau n-a fost la acea petrecere? Dar este anormal ca instituţiile să mintă. Aşa cum mint acum, aşa şi fabrică dosare, schimbă înregistrări, măsluiesc probe…

Am să vorbesc despre cazul domnului Florian Coldea. Acum doi ani, după ce doamna Udrea l-a acuzat public de diverse întâmplări auzite în biroul lui Băsescu, Florian Coldea a fost chemat la o altă comisie internă a SRI. M-a rugat să îl ajut şi să îi dau documente despre vacanţele petrecute împreună cu mine. Sigur că eu l-am ajutat cu banii pentru vacanţe şi n-am văzut acest lucru ca pe ceva rău sau anormal. În mod evident, eu plătind multe dintre acele cheltuieli, documentele erau la mine. L-am rugat pe un prieten, pentru documentele care îi erau necesare lui Coldea, să mă ajute cu facturi şi chitanţe de la agenţie de turism. Florian Coldea s-a dus la Comisia SRI şi se duce şi acum cu acele documente. Vestea proastă este că n-am putut să-i fac rost lui Florian Coldea de documente de acum doi ani, patru ani. Şi atunci, din păcate, este foarte uşor de dovedit prin verificarea în contabilitatea acelor firme, că documentele pe care le prezintă Florian Coldea sunt false“.

Sebastian Ghiţă – dezvăluri, episodul 8:

• Mirel Curea:

Repostam ieri, ceea ce am postat in 6 Mai 2015 si mi se spunea ca-s tampit, ca bat campii!

“In cadrul unei ceremonii secrete desfasurate la Ambasada SUA, Kovesi si Coldea au depus juramantul de cetateni americani, au primit cetatenie si documente de cetateni americani!
I-a apucat frica pentru nenorococirile pe care le fac! Cand au fost pusi sa-l scoata presedinte pe Sasone, Kovesi arestand tot ceea ce i se putea opune neamtului si Coldea dand cu tunul in voturi, li s-a facut frica si au cerut garantii de la americani. Rezultatul a fost acordarea cetateniei.
Hai, Ghita, scoate-o si pe asta!”

• DW/ Horatiu Pepine: Despre servitutea voluntară

Edward Snowden este, din punctul de vedere al guvernului SUA, un trădător. O parte semnificativă a cetățenilor americani îl consideră, de asemenea, ca atare. În orice caz, la puțină vreme după refugierea sa în Hong Kong, 55% dintre americani exprimau opinia că ar trebui condamnat, în timp ce 34% considerau că dezvăluirile sale au adus un serviciu interesului public (Pew Research Center).

Dar cu toată vinovăția care apasă asupra acestui om care a încălcat regula elementară a loialității, noi oamenii obișnuiți am înțeles mai bine cum funcționează lumea grație dezvăluirilor sale. Imaginea noastră cu privire la mecanismele puterii a devenit mai clară, obținând confirmarea a ceea ce bănuiam fără a putea dovedi. Or, dacă admitem că Iluminismul, în definiția sa kantiană, mai are ceva de spus în post-modernitate, atunci dezvăluirile lui Snowden (la fel ca cele ale lui Julian Assange) au venit în sprijinul tuturor acelora care reflectează liber la rosturile lumii, oferindu-le informații de prima mână. I-a servit cu siguranță și pe ruși, și pe chinezi, în postura lor de adversari ai Americii pe scena mare a lumii, dar a sporit, totodată, cunoașterea la care au acces cetățenii liberi, aceia pe care gânditorii Luminilor îi îndemnau să facă apel la propria rațiune (sapere aude) și să depășească starea de minorat în care s-ar fi găsit.

De atunci, din secolul al XVIII-lea, vine ideea că un cetățean nu este pe de-a-ntregul cetățean dacă nu este bine informat și dacă nu judecă cu capul său. Alegerile și presa liberă nu sunt decât instituții create pentru a da consistență gândirii politice a Iluminismului. Chiar și votul cenzitar, care ținea seama nu doar de avere, dar și de gradul de instruire, ar trebui înteles ca o aplicare a acelorași principii, căci era de la sine înțeles că un biet țăran analfabet nu ar fi fost capabil să înțeleagă complexitatea faptelor care se puneau în fața unui guvern și că, în consecință, nu era cu adevărat liber.

Spre deosebire de Edward Snowden, despre Sebastian Ghiță nici prietenii săi nu ar putea spune că este un erou, căci a început să facă denunțuri abia după declanșarea urmăririi judiciare împotriva sa, atunci când părea să nu mai aibă nimic de pierdut. Dar acest fapt este secundar. Important este că dezvăluirile sale sunt utile, că ele ne clarifică un mod de funcționare a statului pe care îl puteam bănui fără să avem nicio dovadă.

Pentru noi este un prilej de uimire felul în care o serie întreagă de ziariști, de ”formatori de opinie” și oameni politici afirmă că Sebastian Ghiță nu ar trebui luat în serios, că ar trebui, de fapt, să fie complet ignorat și că postul de televiziune care îi transmite mesajele ar trebui închis sau sancționat. Sebastian Ghiță a dovedit că cel puțin o parte din alegațiile sale sunt adevărate (să nu uităm că generalul Coldea a fost totuși suspendat) și prin urmare ceea ce spune este de mare interes public. E important pentru noi să știm de unde au bani generalii SRI, cine le plătește vacanțele, căci ei nu sunt bancheri sau comercianți, ci oameni aflați în serviciu public. E important să știm cu cine se întâlnesc și ce pun la cale, căci nu sunt reporteri, ci militari cu cele mai înalte responsabilități legate de securitatea statului. E uimitor că, în loc să profite de ceea ce li se oferă pentru a înțelege mai bine lumea în care trăiesc, o serie întreagă de persoane recurg la zeflemea, minimalizând cu tot dinadinsul greutatea acestor dezvăluiri.

Recent, un deputat român din Parlamentul European spunea într-o conferință de presă organizată împreună cu mai mulți colegi din toate grupurile politice că ar trebui inițiată și o campanie ”pentru combaterea propagandei lui Edward Snowden”. El spunea asta în contextul adoptării unui Raport privitor la combaterea propagandei rusești cu fonduri europene. Asistența a râs în barbă și a trecut cu politețe peste ceea ce părea a fi o excentricitate a unui om din Est, mai sensibil la rivalitatea ruso-americană, dar acum ni se pare că e ceva tipic pentru noi, că avem în cel mai înalt grad vocația ”servituții voluntare”, după expresia unui tânăr strălucit din secolul al XVI-lea. Ceea ce spunea deputatul român este că ar trebui să ignorăm toate faptele pe care Snowden ni le-a pus la dispoziție, să nu le dăm crezare și, mai mult, să le limităm difuzarea, protejându-i pe toți de influența lor nefastă. Cu alte cuvinte, că ar trebui să acceptăm în calitatea noastră de ”minori” incapabili de discernământ că guvernământul SUA are apriori dreptate și că tot ce face e spre binele nostru și al democrației liberale. Să ne complăcem, așa zicând, într-o stare de ignoranță fericită.

Exact la fel se petrec lucrurile la București. În loc să se înmulțească îndemnurile pentru declanșarea unei anchete parlamentare care să lămurească toate suspiciunile, auzim, dimpotrivă, cum se multiplică apelurile acelora care discreditează dezvăluirile și cer combaterea lor. Ar fi mai bine, în opinia lor, să nu știm nimic, căci, în ciuda atâtor tulburătoare aparențe, SRI are apriori dreptate și lucrează oricum spre binele nostru.

Legaturi: