DEPARTAMENTUL DE STAT NE ADUCE AMINTE CA SUNTEM DOAR O COLONIE. Declaratie oficiala prin care Parlamentul Romaniei e somat sa renunte la LEGILE JUSTITIEI/ România și Polonia, baietii rai ai EUROPEI pentru tentativele de restructurare a JUSTITIEI SERVICIILOR

• Hotnews: 

BREAKING NEWS Departamentul de Stat al SUA indeamna Parlamentului sa renunte la modificarea legilor justitiei, care “afecteaza lupta anticoruptie si independenta judiciara”

Departamentul de Stat al SUA a postat luni pe site-ul institutiei o declaratie oficiala prin care indeamna Romania sa renunte la modificarea legilor justitiei, care, atrag atentia oficialii americani, “afecteaza lupta anticoruptie si independenta judiciara si slabesc statul de drept”.

“Statele Unite constata cu ingrijorare ca Parlamentul Romaniei are in vedere modificari legislative care ar putea submina lupta impotriva coruptiei si ar putea slabi independenta judiciara in Romania. Aceasta legislatie, propusa initial de Ministerul Justitiei, ameninta progresul pe care Romania l-a facut in ultimii ani de a construi institutii judiciare puternice, protejate de interventia politica. Indemnam Parlamentul Romaniei sa respinga propunerile care slabesc statul de drept si pun in pericol lupta impotriva coruptiei”, se arata in comunicatul Departamentului de Stat american, transmis de Heather Nauert, purtator de cuvant al institutiei.

Si ambasadorul Statelor Unite in Romania, Hans Klemm, a afirmat, luni, intr-un interviu pentru ziarul Express de Banat, referitor la modificarea legilor justitiei, ca “Urmarim indeaproape evolutia si asteptam sa vedem ce modificari vor aparea in Parlament si care va fi forma finala rezultata din Comisiei. Avem ingrijorari foarte serioase, cel putin cu privire la propunerile initiale ale ministrului Justitiei.”

Hans Klemm a adaugat ca “Motivul ingrijorarii noastre e ca in ultimii aproximativ 15 ani Romania a dus o lupta tot mai credibila impotriva coruptiei de nivel inalt si mediu. A creat independenta judiciara, a creat institutii care se ocupa de descoperirea infractiunilor si a coruptiei, ma refer in principal la DNA. Cand ne uitam la intreaga regiune, SUA cred ca Romania e tara cu cea mai credibila lupta anticoruptie, desigur se mai pot face multe lucruri in ce priveste preventia si educatia, dar Romania are rezultate exceptionale in privinta pedepsirii celor care fura din banii publici.”

Catalin Predoiu, PNL: Nu pot sa accept tonul pe care Departamentul de Stat vorbeste Romaniei

“Lupta cu PSD pentru independenta Justitiei nu e usoara si orice sprijin e binevenit. Dar nu pot sa accept tonul pe care Departamentul de Stat vorbeste Romaniei. Nu e sigur cat de inspirata si eficienta este aceasta miscare din punct de vedere tactic, ce ar putea alimenta un curent anti-american si nationalist, care poate fi manipulat de Rusia“, a scris lberalul Catalin predoiul pe Facebook ca reactie la comunicatul Departamentului de Stat al SUA.

Postare integrala:

“Eu am sprijinit si sprijin cu fapte administrative si politice independenta Justitiei si parteneriatul strategic pentru secolul XXI cu SUA. Lupta cu PSD pentru independenta Justitiei nu e usoara si orice sprijin e binevenit. Dar nu pot sa accept tonul pe care Departamentul de Stat vorbeste Romaniei.

Suntem, poate, cel mai fidel aliat al SUA in regiune si cel mai apropiat partener in teatrele de razboi, pentru democratie si valorile nord-atlantice. Macar pentru acest motive ar trebui sa se discute pe un alt ton cu Romania, orice probleme, indiferent cat de delicate.

Nu e sigur cat de inspirata si eficienta este aceasta miscare din punct de vedere tactic, ce ar putea alimenta un curent anti-american si nationalist, care poate fi manipulat de Rusia. Poate ca e nevoie de mai multa ingeniozitate din partea Departamentului de Stat.

Poate ca diplomatii americani ar trebui sa fie mai atenti la modul in care abordeaza Romania, mai adaptati la realitatile din teren, pentru a fi eficienti. O spun de pe pozitia unui prieten al Americii.”

Olguta Vasilescu, dupa criticile Departamentului de Stat: Romania este stat suveran. Poate ar fi interesant ce articol din legile Justitiei deranjeaza/ Trebuie sa protestam si noi daca e pe baza de proteste

Ministrul Muncii Olguta Vasilescu a comentat luni seara, la Antena 3, criticile Departamentului de Stat al SUA fata de legile Justitiei, afirmand ca in Constitutie scrie ca Romania este stat suveran si ca Parlamentul este ales pentru a face legi, ea afirmand ca ar fi interesant ca partenerii americani sa spuna care articol din legile Justitiei deranjeaza, potrivit news.ro.

“Poate fi interesant care articol din legile Justitiei deranjeaza”, a spus Vasilescu dupa ce a facut trimitere la prevederea constitutionala referitoare la faptul ca Romania este stat suveran.

Ea precizat ca daca partenerilor americani li se pare ca in legile Justitiei exista un articol care afecteaza independenta sistemului judiciar, “ar fi bine sa il indice pe acesta”.

Declaratii Lia Olguta Vasilescu:

• Sunt ingrijorati americanii ca protesteaza ONG-urile la noi? Pai atunci trebuie sa organizam si noi proteste de strada daca se merge in functie de proteste
• Reactia SUA are o intarziere de vreo trei saptamani fiindca in Parlament legile au alta forma fata de cea propusa de ministrul Justitiei

Bogdan Chireac: E total anormal ca un Departament de Stat sa ceara Parlamentului ceva. E total impotriva democratiei americane. Daca ar fi cerut ceva guvernului Tudose ar fi fost in regula, dar nu Parlamentului.

N.R. Radu Tudor intervine si ii spune lui Chireac ca este vorba de un comunicat adresat ministerului Justitiei si nu Parlamentului.

Ludovic Orban, prin telefon: Noi ne-am exprimat de la inceput opunerea fata de legile Justitiei…

Departamentul de Stat al SUA si-a exprimat luni ingrijorarea fata de faptul ca Parlamentul Romaniei ia in calcul o legislatie care ar putea submina lupta anticoruptie si ar putea afecta independenta sistemului judiciar si cere Parlamentului sa respinga propunerile care slabesc statul de drept.

Iohannis a semnat decretul de achizitie a sistemului de rachete Patriot

Presedintele Romaniai, Klaus Iohannis, a semnat decretul pribind promulgarea Legii pentru realizarea “Capabilitatii de aparare aeriana cu baza la sol” aferenta programului de inzestrare esential “Sistem de rachete sol-aer cu bataie mare (HSAM)”.

Potrivit Legii, incepand cu anul 2017, vor fi achizitionate sapte sisteme de rachete sol-aer PATRIOT – dintre care patru sisteme destinate inzestrarii Statului Major al Fortelor Aeriene si trei sisteme destinate inzestrarii Statului Major al Fortelor Terestre – si a echipamentelor aferente, in valoare totala de circa 3,9 miliarde USD fara TVA.

Primul sistem din cele mentionate, pentru care a fost deja primita scrisoarea de acceptare de la partea americana, este in valoare de 764,78 milioane USD fara TVA si va fi contractat pana la sfarsitul acestui an.

Ministrul Apararii Nationale, Mihai Fifor, a anuntat saptamana trecuta ca semnarea contractului cu Guvernul Statelor Unite pentru aceasta achizitie se va realiza cel mai probabil pana la data de 1 decembrie.

• Cotidianul: Hans Klemm, îngrijorat de legile justiției

Modificarea legilor justiției provoacă îngrijorare în SUA. Ambasadorul Hans Klemm a declarat, luni, că urmărește îndeaproape activitatea Parlamentului și mai ales propunerile ministrului Justiției, despre care spune că anunțau, inițial, că se vor face pași înapoi.

Washingtonul „urmărește îndeaproape” ceea ce se întâmplă în Parlament și așteaptă forma finală a legilor. „În ceea ce privește pachetul de legi pregătit inițial de ministrul Justiției și prezentat Parlamentului, urmărim îndeaproape evoluția și așteptăm să vedem ce modificări vor apărea în Parlament și care va fi forma finală”, a declarat ambasadorul într-un interviu pentru Expres de Banat, difuzat live pe Facebook.

Hans Klemm a mai spus că Washingtonul este îngrijorat de situația din România, mai ales că aceasta vine după 15 ani în care țara a dus o luptă credibilă împotriva corupției. „Avem îngrijorări foarte serioase cu privire la propunerile inițiale ale ministrului justitiei. Motivul îngrijorării noastre este că în ultimii aproape 15 ani, România a dus o luptă din ce în ce mai credibilă împotriva corupției la nivel înalt și mediu”, a spus ambasadorul, detaliind realizările României din această perioadă. „România a creat independență judiciară, a înființat instituții speciale care se ocupă cu descoperirea infracțiunilor și a corupției – mă refer aici în principal la DNA. Iar când privim în regiune, SUA cred că România este țara cu cea mai credibilă luptă împotriva corupției. Desigur că se mai pot face multe lucruri în ceea ce privește prevenția și educația, însă România are rezultate excepționale în ceea ce privește pedepsirea celor care fură din banii publici”.

Întrebat dacă pachetul de legi pe justiție e un pas înapoi, ambasadorul a răspuns pozitiv: „Am fost îngrijorați cu privire la pachetul inițial de legi prezentat de ministrul Justiției, care sugera că s-ar putea face pași înapoi în eforturile în privința aspectelor mentionate anterior și vă pot spune că am urmărit foarte atent ceea ce s-a întâmplat în Parlament săptămâna trecută, ceea ce se va întâmpla săptămâna aceasta și care va fi forma finală care va ieși din comisie”.

• ActiveNews:

În războaiele altora dăm mult și cerem puțin. Ambasadorul Klemm: Contribuția României la NATO Resolute Support în Afganistan este mai mare decât cea a Angliei

România este al patrulea contributor al misiunii NATO Resolute Support în Afganistan, contribuție care este mai mare ca cea a Angliei. Așa a declarat, luni, la Reșița, ambasadorul Statelor Unite la București, Hans Klemm.

„Rolul României este foarte, foarte, important, în acest moment. România este al patrulea contributor al misiunii NATO Resolute Support în Afganistan. Este o contribuție mai mare ca cea a Angliei, o misiune pe care SUA o apreciază foarte mult, unde soldații luptă împreună, încercând să aducă stabilitate în acea țară”, a spus Ambasadorul SUA în România, conform Agerpres.

Declarațiile au fost făcute la Reșița, la o întâlnire între Klemm cu președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu, cu prefectul Matei Lupu și cu primarul Reșiței, Ioan Popa.

Spre deosebire de ISAF, misiunea Resolute Support din Afganistan este de natură non-combat (nu presupune angajarea în lupte contra insurgenților). RSM dispune de un cartier general la Kabul și 4 comandamente regionale la Mazar-e Sharif, Herat, Kandahar și Laghman. Activitățile de instruire, consiliere și asistență vizează 8 domenii prioritare: planificarea bugetară multianuală; transparența, asumarea răspunderii și supervizarea; controlul civil asupra instituțiilor afgane din domeniul securității; procesul de generare a forței; sustenabilitatea forțelor; planificarea politico-strategică, resurse și executarea sarcinilor; informații; comunicarea strategică. România a participat la RSM încă de la debutul său, iar în prezent dispune de un contingent de aprox. 650 militari, îndeosebi în Kandahar și la cartierul general de la Kabul, potrivit site-ului MAE.

Vizită „misterioasă” a lui Hans Klemm la Reșița: Discuții cu caracter secret înaintea venirii nemților

Ambasadorul SUA, Hans Klemm, a efectuat o vizită „misterioasă” Reșița, unde are o serie de întrevederi cu caracter secret cu președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu, cu prefectul Matei Lupu și cu primarul Reșiței, Ioan Popa.

Este prima vizită din ultimele două decenii ale unui oficial american în Caraș-Severin și coincide cu interesul manifestat de germanii de la firma Rheinmetall, care vor să producă masiv echipament militar în țara noastră, și care au, de asemenea, programată o vizită în acest județ în zilele următoare, scrie inpolitics.ro.

România e un teren de „bătaie” în SUA și Germania în privința producției și achiziției de armament.

Rheinmetall este concurentul direct al americanilor de la General Dynamics.

În acest context, sursa citată vorbește despre o posibilă sabotare a nemților de către Klemm.

De asemenea, presa locală scrie și despre relansarea fabricii reșițene de armament Arsenal.

• Marius Mina:

Tillerson deparaziteaza cuibul de viespi din Departamentul de Stat. Parazitii ramasi plantati din vremea lui Obama (Klemm gen) sunt pusi pe liber. Dovediti ca finanteaza de la bugetul public programe si ONG uri controlate de escrocul international George Soros. O parte din cei ramasi dau comunicate de presa “oficiale” in numele Administratiei Trump. Exemplul cel mai recent este comunicatul de astazi care “atrage atentia” asupra “pericolului” reprezentat de legea raspunderii magistratilor. New York Times a luat foc in apararea “diplomatilor de cariera” pusi pe liber de Tillerson – Oarba dupa ei ! https://www.nytimes.com/2017/11/24/us/politics/state-department-tillerson.html

• Valer Simion Cosma:

„Articolul 7 se modifica si competeaza dupa cum urmeaza:

(1) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, personalul de specialitate juridică asimilat acestora, personalul auxiliar de specialitate si personalul conex prsonalului de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informații.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) completează anual o declaraţie olografă pe propria răspundere din care să rezulte că nu au fost și nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai vreo unui serviciu de informaţii. Declarațiile se depun și se arhivează la compartimentul de resurse umane.

(3) Serviciilor de informatii le este interzis sa racoleze persoanele prevazute de aliniatul 1 ca lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori. Incalcarea acestei interdictii este infracţiune impotriva independentei justitiei si se pedepseste cu închisoare de la 5 la 10 ani. In cazul in care infractiunea este comisa de un ofiter cu functii de conducere sau la instigarea acestuia, limitele pedepsei se majoreaza cu jumatate. Tentativa se pedepseste.

(4) Verificarea veridicitatii datelor din declaratiile prevazute la alin. 2 se face de catre CSAT si Comisiile speciale parlamentare pentru controlul activitatii serviciilor de informatii anual, din oficiu, sau ori de cate ori este sesizata de Ministerul Justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii, judecatorul sau procurorul vizat.

(5) Serviciile de informatii sunt obligate sa puna la dispozitia comisiilor parlamentare de control toate datele, informatiile sau documentele necesare in acest sens.

(6) Prin derogare de la orice alte legi ori prevederi, informatiile, deciziile, hotararile, protocoalele, ordinele si orice alte acte emise ori co-semnate de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii sau de un serviciu de informatii care priveste sau are legatura cu justitia este informatie de interes public.”

Comisia speciala comuna a Camerei Deputaţilor si Senatului pentru sistematizarea, unificarea si asigurarea stabilitatii legislative in domeniul justitiei a adoptat toate propunerile pe care UNJR le-a facut pentru clarificarea, transparentizarea si responsabilizarea relatiei dintre serviciile de informatii si justitie.

• Adevarul/ C. Unteanu: România şi Polonia, îndârjirea pe justiţie

Ciudat şi aproape de neînţeles este că demersul de a modifica întreg sistemul legilor justiţiei vine prin voinţa politică a două partide aflate la polii opuşi ai eşichierului politic: dreapta naţionalistă în Polonia, stânga  cu accente populiste în România.

Ambele au declanşat o operaţiune fără precedent de preluare ostilă, dacă-mi permiteţi să folosesc acest termen care desemnează una dintre practicile ofensive binecunoscute ale marilor corporaţii, a tuturor pârghiilor justiţiei, într-o încercare de a le subordona în totalitate puterii politice. Oferindu-i acesteia toate atributele de intervenţie şi control (sau cât mai multe posibil) pentru a putea numi personajele-cheie din sistem. Anihilând astfel statutul de independenţă pe care justiţia ar trebui să-l aibă în teoria existenţei oricărui stat democratic.

A început în cazul Poloniei, cu certitudine ne aflăm şi noi pe acelaşi drum, o discuţie extrem de serioasă asupra respectării statului de drept, una dintre precondiţiile esenţiale pentru aderarea unei ţări la Uniunea Europeană, dar şi pentru menţinerea eu în interiorul sistemului. Am discutat deja despre acest lucru, v-am prezentat demersul UE care este acum în plină desfăşurare în cazul Poloniei (ar putea fi iniţiat şi în cazul Ungariei) şi care poate duce la o sancţiune fără precedent, adică ridicarea dreptului de vot în cadrul Consiliului European. Vom vedea ce se va decide în cazul României, după ce schimbările propuse ar putea fi votate în Parlament şi, pe această bază, ar putea începe procesul de evaluare la Bruxelles.

Suntem în momentul în care va trebui precizată decizia asupra modului în care va fi gestionată puterea în spaţiul european.

Dar, dincolo de asta, întrebarea, pe fond, este una extrem de gravă şi vizează natura relaţiilor care se conturează pe viitor: despre ce Europă va mai fi vorba?

Se înfruntă acum, extrem de dur, două tendinţe absolut divergente: o parte a Statelor membre, jucătorii de forţă şi purtătorii de dezvoltare economică sustenabilă, doresc ca, extrem de rapid, să pună bazele unui nou model de cooperare aprofundată în cadrul UE pe baza principiului „cine doreşte, cine poate, cine are cu ce“. De cealaltă parte, foarte vizibil, sunt euroscepticii care vor să păstreze cât mai mult posibil sub control mecanismele de putere, într-o autarhie argumentată prin nevoia de respectare a privilegiilor naţionale ca formulă de supravieţuire şi luptă împotriva tendinţelor globaliste. Suntem în momentul în care va trebui precizată decizia asupra modului în care va fi gestionată puterea în spaţiul european, odată cu precizarea mecanismelor de control care vor asigura respectarea principiilor de bază pe baza cărora se va asigura gestionarea comună a cât mai multe dintre pieţele comune care formează spaţiul Europei Unite.

De aici importanţa enormă acordată modului în care funcţionează sistemul justiţiei într-o ţară sau alta în perspectiva unui efort substanţial care se face de mai mulţi ani de zile în vederea unificării acestor sisteme într-un mecanism cu reguli şi prevederi comune, asigurând predictibilitatea actului de justiţie în UE şi atenuarea treptată a discrepanţelor sau chiar deosebirilor importante care mai există încă între legislaţiile aplicate în acest moment. De partea cealaltă, reacţia contrară se bazează pe principiul „ţara mea, justiţia mea, decizia îmi aparţine în conformitate cu principiul inalienabil al suveranităţii naţionale“. Aici apare problema fundamentală legată de însăşi evoluţia UE: liderii ei vor dori cu adevărat să meargă mai departe pe drumul consolidării unui spaţiu unitar, caz în care după Uniunea fiscală şi monetară urmează cea a Europei securităţii şi apărării şi apoi cea a Europei justiţiei comune, împlinind astfel atributele logice ale unei puteri coerente care să-şi ofere pârghiile necesare pentru a acţiona? Sau, dimpotrivă, ceea ce vom vedea este, la fel de rapid, continuarea unui drum pe care să apară din ce în ce mai multe tendinţe centrifuge, ieşiri neoficiale dar nu mai puţin semnificative din sistem, poate nu de tip BREXIT, dar cu un potenţial cert de anihilare de facto a naturii profunde a structurilor europene aşa cum există ele azi. […]

 

• Hotnews: Cum va lega UE fondurile europene de statul de drept: primele detalii despre mecanismul politic. Comisia de la Venetia va juca un rol decisiv

Uniunea Europeana discuta tot mai apasat despre legarea fondurilor europene de respectarea statului de drept. Primele tari vizate sunt Ungaria si Polonia, dar mecanismul s-ar putea aplica in viitor oricarui stat membru. Ziarul polonez RZECZPOSPOLITA, citat de Rador, a aflat detalii despre mecanismul politic, un mecanism care va da un rol decisiv Comisiei de la Venetia.

Reamintim ca Romania este tot mai des vizata de criticile unor oficiali ai UE sau din state membre pentru derapajele de la statul de drept. In ultimul raport MCV, Comisia Europeana a recomandat Romaniei sa consulte Comisia de la Venetia inainte de a schimba legile Justitiei, dar Comisia speciala din Parlament a refuzat aceasta consultare.

Astfel, absenta statului de drept intr-un stat membru va fi constatata de Consiliul UE (adica reuniunea ministrilor) prin vot majoritar, pe baza unui raport al Comisiei de la Venetia. Mecanismul gandit la Bruxelles evita necesitatea unui vot in unanimitate, care ar fi facut imposibila aplicarea unei asemenea sanctiuni. De exemplu, daca doua tari ar fi fost vizate de taierea fondurilor UE din cauza lipsei statului de drept, ele s-ar fi aliat si ar fi impiedicat unanimitatea.

Ziarul polonez citeaza in acest sens surse diplomatice de la Bruxelles care arata ca este tot mai probabila condiționarea plății fondurilor din politica de coeziune a UE de respectarea statului de drept. Comisia Europeană dezminte în mod regulat aceste planuri, dar inițiativa va fi anunțată de statele membre. „Germania, Franța, Spania, Italia și țările Benelux sunt tot mai îngrijorate de situația din Polonia”, arata sursa citata de RZECZPOSPOLITA.

Planul se referă la bugetul multianual al UE in perioada 2020-2027, buget al cărui proiect va fi prezentat de Comisia Europeană în primăvara lui 2018. În scenariul optimist, lucrările la el se vor încheia în primăvara lui 2019, înaintea alegerilor pentru Parlamentul European.

Potrivit sursei citate, este posibil să figureze in proiectul de buget prevederea că absența statului de drept, pentru nevoia plății fondurilor de la Uniune, este constatată de Consiliul UE (miniștrii statelor UE) prin vot majoritar pe baza raportului Comisiei de la Veneția. În felul acesta ar fi ocolită procedura de la articolul 7 al tratatului Uniunii, care în ultima etapă, a votului sancțiunii, cere unanimitatea Consiliului Europei (a liderilor statelor UE). Și problema care are astăzi o importanță fundamentală, ce necesită discuții le cel mai înalt nivel și unanimitatea șefilor de stat și guverne, este redusă la un vot tehnic, dar cu mari consecințe financiare.

Tema condiționării fondurilor Uniunii de statul de drept face obiectul unor analize oficiale. Cea mai recentă a fost pregătită de think-tank-ul Centre for European Reform din Londra și prezentată miercuri la Bruxelles. Autorii ei – Jasna Selih, Ian Bond și Carl Dolan – argumentează că condiționarea plății fondurilor de la Uniune de respectarea legalității este logică, deoarece existența unei justiții independente este crucială pentru cheltuirea eficientă a banilor publici.

În opinia lor, acest lucru se vede foarte bine în Ungaria, unde miliardele de euro merg pe firmele și proiectele legate de partidul de la putere și personal de Viktor Orban. Același lucru o așteaptă și pe Polonia. În plus, așa cum a argumentat în timpul dezbaterii după prezentarea raportului Heather Grabbe de la fundația Open Society, acolo unde nu există instanțe corecte, este greu de vorbit de funcționarea corectă a pieței interne, de un mediu stabil pentru afacerea europeană și de încrederea reciprocă a statelor în executarea Ordinelor Europene de Arestare. În sfârșit, ultimul argument este convingerea că banii contribuabililor din Uniune nu ar trebui cheltuiți în țările care nu respectă principiile statului de drept în UE, mai scrie RZECZPOSPOLITA.

“Trebuie să trecem de la faza dialogului și trimiterea scrisorilor, care nu a adus niciun rezultat, la faza consecvenței, căci, fără acest lucru, și alte țări vor începe să devieze în direcția democrației neliberale”, argumentează Carl Dolan, unul dintre autorii studiului citat.