DOCUMENTUL “RELATIILE BISERICII ORTODOXE CU ANSAMBLUL LUMII CRESTINE”, APROBAT INTR-O FORMA CONTROVERSATA. Enciclica Sinodului Panortodox, in schimb, evoca Sinoadele Sf. Fotie cel Mare, Sf. Grigorie Palama, Sinodul care a respins unirea de la Ferrara-Florenta si altele

26-06-2016 5 minute Sublinieri

creta

In ciuda numeroaselor discutii starnite de caracterul ambiguu al documentului “Relatiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii crestine”, precum si a amendamentelor propuse public de diferite Sinoade ale Bisericilor locale, se pare ca, dupa lungi dezbateri, a fost votata o varianta cu modificari minimale si irelevante.

Astfel, se pastreaza o terminologie cel putin dubioasa si contradictorie, in special daca ne referim la paragraful 6 al documentului, care a pastrat termenul de “biserica” pentru celelalte confesiuni, adaugand doar inutila specificare a faptului ca ar fi ne-ortodoxe/heterodoxe (de parca se punea problema sa confunde cineva, sa zicem, luteranismul cu ortodoxia).

Conform Sinodului Bisericii Greciei, dezbaterile asupra paragrafului respectiv au decurs astfel:

Referitor la textul sensibil care privea relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii crestine, reprezentantii Bisericii Greciei, reflectand spiritul ierarhiei, a propus ca în paragraful al șaselea, în loc de: “Biserica Ortodoxă recunoaște existenta istorica a altor Biserici și Confesiuni Creștine”, sa fie trecut “Biserica Ortodoxă recunoaste existenta istorica a altor Biserici si Confesiuni Crestine eterodoxe” ceea ce a dus la o acceptare deplina a propunerii și stabilirea consensului.

Mai precis, Preafericirea Sa [Ieronim] a spus in sustinerea propunerii sale urmatoarele: Prin acest amendament reusim sa ajungem la o decizie sinodala care, pentru prima dată în istorie, delimitează contextul istoric al relațiilor cu eterodocșii nu ca existență, ci DOAR în denumirea lor istorică, ca Biserici si Confesiuni  creștine.  Implicațiile eclesiologice ale acestei modificari sunt evidente. Nu numai că nu afectam în mod negativ în nici un fel lunga noastra tradiție ortodoxă, ci protejam într-un mod foarte clar ecleziologia ortodoxa.

Nu e nimic clar, insa, legat de aceasta formulare, care, in plus, pare ca nu ar corespunde nici macar amendamentelor initiale propuse de delegatia Bisericii Greciei.

In varianta documentului final publicata, in engleza, pe siteul Sfantului si Marelui Sinod, paragraful 6 arata astfel:

In accordance with the ontological nature of the Church, her unity can never be perturbed. In spite of this, the Orthodox Church accepts the historical name of other non-Orthodox Christian Churches and Confessions that are not in communion with her, and believes that her relations with them should be based on the most speedy and objective clarification possible of the whole ecclesiological question, and most especially of their more general teachings on sacraments, grace, priesthood, and apostolic succession. Thus, she was favorably and positively disposed, both for theological and pastoral reasons, towards theological dialogue with other Christians on a bi-lateral and multi-lateral level, and towards more general participation in the Ecumenical Movement of recent times, in the conviction that through dialogue she gives a dynamic witness to the fullness of truth in Christ and to her spiritual treasures to those who are outside her, with the objective aim of smoothing the path leading to unity.

Cel putin in limba engleza pare ca, intr-adevar, exista o nuanta lingvistica subtila prin care sa se justifice, la limita, pastrarea termenului de “biserica” pentru alte confesiuni si denominatiuni crestine. Astfel, in fraza cheie, am avea, tradus in romana:

In ciuda acestui lucru, Biserica Ortodoxa accepta numele istoric al altor Biserici Non-Ortodoxe si Confesiuni care nu sunt in comuniune cu ea, si crede ca relatiile cu acestea ar trebui sa se bazeze pe cele mai rapide si obiective clarificari posibile in ceea ce priveste chestiunile ecleziologice si, in special, in ceea ce priveste invataturile lor despre taine, har, preotie si succesiune apostolica.

Ce poate insemna, insa, “numele istoric“? Paragraful nu ne ajuta sub nicio forma sa ne lamurim despre ce este vorba si ce implicatii teologice si dogmatice are faptul ca Biserica Ortodoxa accepta “numele istoric” al altor Biserici… Pana la urma, la ce fel de nume se refera “Sinodul”? Vrea sa spuna ca nu va da in judecata pentru nume Biserica Catolica? Parca nu asta ar fi miza, nu? Citind cu atentie, ne dam seama ca formularea este ca un truc de scamatorie. Sa o luam metodic:

Biserica accepta. Acesta e un termen mai potrivit si mai bun decat ar fi, de pilda, recunoaste. A accepta nu implica o atitudine normativa, ci una mai degraba descriptiva.

Biserica accepta numele istoric. Implicatia ar fi acele confesiuni crestine si-ar fi asumat numele de biserica si, iata Biserica Ortodoxa accepta acest fapt istoric. Insa…

Biserica Ortodoxa accepta numele istoric al altor Biserici Non-Ortodoxe si Confesiuni. Exemplu de exprimare ambigua, echivoca. In mod normal, pentru a fi totul clar, ar fi trebuit formulat astfel: “Biserica Ortodoxa accepta ca unele Confesiuni Non-Ortodoxe si-au atribuit numele istoric de Biserica”. Acesta este rostul, pana la urma, al introducerii termenului de “numele istoric”. Insa, printr-un truc, formularea e slaba si poate da de inteles ca acceptarea se refera la numele propriu-zis al confesiunilor, autorul paragrafului retinandu-se, agnostic, de la a caracteriza sau nu, intr-un fel sau altul, calitatea de Biserici a altor confesiuni non-ortodoxe.  

Sunt si alte paragrafe importante ale acestui document, insa, pentru moment, ne oprim cu analiza pentru a trece la alt document foarte important al “Sinodului”: enciclica (ce este diferita de mesajul catre lume al “Sinodului”). In enciclica, “Sinodul” evoca, din nou, unitatea Bisericii si faptul ca aceasta este adevarata mostenitoare a Traditiei Apostolice, dupa care sunt mentionate o serie de Sinoade de dupa cele sapte Ecumenice:

The Orthodox Church, in her unity and catholicity, is the Church of Councils, from the Apostolic Council in Jerusalem (Acts 15.5-29) to the present day. The Church in herself is a Council, established by Christ and guided by the Holy Spirit, in accord with the apostolic words: “It seemed good to the Holy Spirit and to us” (Acts 15.28). Through the Ecumenical and Local councils, the Church has proclaimed and continues to proclaim the mystery of the Holy Trinity, revealed through the incarnation of the Son and Word of God. The Conciliar work continues uninterrupted in history through the later councils of universal authority, such as, for example, the Great Council (879-880) convened at the time of St. Photios the Great, Patriarch of Constantinople, and also the Great Councils convened at the time of St. Gregory Palamas (1341, 1351, 1368), through which the same truth of faith was confirmed, most especially as concerns the procession of the Holy Spirit and as concerns the participation of human beings in the uncreated divine energies, and furthermore through the Holy and Great Councils convened in Constantinople, in 1484 to refute the unionist Council of Florence (1438-1439), in 1638, 1642, 1672 and 1691 to refute Protestant beliefs, and in 1872 to condemn ethno-phyletism as an ecclesiological heresy.

In traducerea noastra:

Biserica Ortodoxa, in unitatea si catolicitatea/sobornicitatea sa, este Biserica Sinoadelor, de la Sinodul Apostolic din Ierusalim (Fapte 15, 5-29) pana in ziua de azi. Biserica in sine este un Sinod, intemeiat de Hristos si povatuit de Duhul Sfant, dupa cuvantul apostolic: “Parutu-S-a Duhului Sfant si noua” (Fapte 15, 28). Prin Sinoadele Ecumenice si Locale, Biserica a proclamat si continua sa proclame taina Sfintei Treimi, revelata prin intruparea Fiului si Cuvantului lui Dumnezeu. Lucrarea Sinodala a continuat neintrerupt in istorie, prin Sinoadele ulterioare cu autoritate universala, cum ar fi, de exemplu, Marele Sinod (879-880) ce a avut loc in timpul Sf. Fotie cel Mare, Patriarhul Constantinopolului, de asemenea Marile Sinoade ce au avut loc pe timpul Sf. Grigorie Palama (1341, 1351, 1368), prin intermediul carora acelasi adevar de credinta a fost confirmat, in special in ceea ce priveste purcederea Duhului Sfant si participarea omului la energiile dumnezeiesti necreate, de asemenea, mai departe, Marile si Sfintele Sinoade tinute la Constantinopol, in 1484, care au respins Sinoadele unioniste de la Florenta (1438-1439), cele din 1638, 1642, 1672 si 1691 pentru a respinge credintele protestante, cel din 1872 care a condamnat etnofiletismul ca erezie ecleziologica. 

In enciclica termenul de Biserica este folosit numai prin raportare la Biserica Ortodoxa.

Exista, evident, multe alte puncte de interes care trebuie analizate ca atare. Ne oprim insa doar la acestea, limitandu-ne a observa o contradictie flagranta intre tonul unor paragrafe din documentul “Relatiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii crestine” si Enciclica “Sinodului”, cel putin partea citata si tradusa aici.

Pastrarea terminologiei controversate in documentul “Relatiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii crestine” este menita legitimarii relatiilor ecumeniste din cadrul CMB si din relatiile bilaterale intretinute de diverse Patriarhii in frunte cu cea Ecumenica. Se pare, insa, ca frontul ecumenist a renuntat la intemeierea teologica a unor relatii ecumeniste, obiectiv pe care, probabil, il va relua la viitoarele intalniri panortodoxe.

Actualizare: Analiza diferentelor intre textul pre-sinodal si cel aprobat si semnat de Sinodul panortodox privind “Relatiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii crestine.

Nota Bene: diferentele sunt extrase din variantele in limba greaca ale documentelor

Diferențe la textul despre relația Bisericii cu restul lumii creștine:

1. Unității creștinilor VS unității creștine

4. participarea ortodoxă la mișcarea pentru refacerea unității creștinilor VS participarea ortodoxă la mișcarea pentru refacerea unității cu ceilalți creștini în Biserica cea una, sfântă, sobornicească și apostolică…

5. pe baza credinței și tradiției… unitatea pierdută a creștinilor VS pe baza credinței și tradiției adevărate… unitatea tuturor creștinilor

6. Biserica Ortodoxă recunoaște existența istorică a celorlalte Biserici și confesiuni creștine…  și crede… dialogul teologic cu diferite biserici și confesiuni creștine VS Pe lângă aceasta, Biserica Ortodoxă acceptă denumirea istorică a celorlalte biserici și confesiuni creștine… însă crede… dialogul teologic la nivel bilateral și multilateral…

7. înțelegerea reciprocă, conlucrarea și eforturile comune pentru restabilirea unității creștine sunt esențiale… VS înțelegerea reciprocă și conlucrarea sunt esențiale…

9. au îndatorirea VS sunt chemate… + ultima propoziție

12. scopul stabilit… VS scopul încredințat(?)…

13. unitatea indestructibilă ontologică existentă… VS unitatea existentă

16. toate bisericile și confesiunile creștine + Consiliul Bisericilor a toată Africa … îndeplinesc VS toate bisericile și confesiunile creștine eterodoxe … urmăresc/păzesc

17. pentru mărturia adevărului și promovarea unității creștinilor VS la promovarea coexistenței pașnice și a conlucrării în fața provocărilor mai mari socio-politice

19. numai bisericile și confesiunile care recunosc… VS câți cred în… + Nici o Biserică… (până la final)

20. cu celelalte biserici și confesiuni creștine… (canonul 7 al Sinodului II Ecumenic şi canonul 95 al Sinodului Ecumenic Quinisext) VS cu restul lumii creștine… pe baza principiilor eclesiologiei ortodoxe și a…

21. apropierea dintre biserici… VS apropierea dintre creștini… + pentru că… (până la final)

22. judecătorul desemnat și ultim în materie de credință VS cea mai înaltă instanță în materie de credință și rânduieli canonice (canon 6 al Sinodului 2 Ecumenic)

23. problemele pe care ni le pune lumea contemporană VS problemele lumii contemporane

29D200E5-AEF7-488E-B03A-686D6C9FE45F_mw1024_s_n


Categorii

"Marele Sinod Panortodox" (de la Creta - inainte si dupa), 1. DIVERSE, Arhiepiscopul Ieronim al Atenei, Ecumenism, Traduceri, Transcrieri-Redactari

Etichete (taguri)

, , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Actualitate

Comentarii

68 Commentarii la “DOCUMENTUL “RELATIILE BISERICII ORTODOXE CU ANSAMBLUL LUMII CRESTINE”, APROBAT INTR-O FORMA CONTROVERSATA. Enciclica Sinodului Panortodox, in schimb, evoca Sinoadele Sf. Fotie cel Mare, Sf. Grigorie Palama, Sinodul care a respins unirea de la Ferrara-Florenta si altele

VEZI COMENTARII MAI VECHI << Pagina 2 / 2 >>

  1. @ Doroteea, eu cred ca ti-am raspuns, reitereaza/reformuleaza ca nu mai inteleg ce vrei de la mine.

  2. restul, ne-nvartim in jurul cozii, iar eu mai am si de-ale mele… 🙂

  3. @Admin
    Stiu, nu asta e problema.
    Ajungem si la:
    Art. 13:
    Textele aprobate în unanimitate privind temele înscrise pe ordinea de zi a Sinodului, elaborate în cele patru limbi oficiale și având aceeași validitate:
    1. sunt semnate de toți Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Autocefale, pe toate paginile și în toate limbile oficiale ale Sinodului, iar la sfârșit sunt semnate de Președinte și de toți membrii Sinodului;
    2. Deciziile sinodale semnate, ca și Mesajul Sfântului și Marelui Sinod, sunt trimise prin scrisori patriarhale ale Patriarhului Ecumenic către toţi Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Autocefale, care trebuie să le comunice Bisericile lor. Aceste texte au o autoritate panortodoxă.
    Coroborat si cu Art. 12 lit. a) …fiecare Biserică Autocefală dispune doar de un singur vot.

    Rezulta ca fiecare Biserică Autocefală are drept de veto.

    q.e.d.

  4. joia trecuta, papa Francisc pleca in Armenia:
    “Împăcarea cu bisericile orientale, o prioritate pentru Papa Francisc
    Papa Francisc și-a multiplicat gesturile față de bisericile ortodoxe și orientale, făcând din această apropiere o prioritate a pontificatului său, comentează agenția France Presse.”
    El a ales să insiste mai mult asupra identității sale de “Episcop al Romei” și mai puțin asupra preeminenței revendicate de Roma asupra bisericilor ortodoxe și orientale. De asemenea, el a pus mult accent pe “ecumenismul de sânge”, subliniind faptul că islamiștii atacă instinctiv, fără discriminare pe ortodocși, catolici, protestanți, copți.”
    http://www.agerpres.ro/externe/2016/06/22/impacarea-cu-bisericile-orientale-o-prioritate-pentru-papa-francisc-12-51-45
    la intoarcere, in avion:
    “Papa Francisc a reiterat duminică toleranța față de homosexualitate, punând întrebarea “cine suntem noi să o judecăm” și susținând că cei care cred în creștinism ar trebui să învețe să prezinte scuze și să ceară iertare după masacrul de la Orlando din SUA, nu numai celor din comunitatea gay, dar și multor alte persoane, informează agenția France Presse (AFP).”
    http://www.agerpres.ro/externe/2016/06/27/homosexualitatea-cine-suntem-noi-sa-o-judecam-a-reiterat-papa-francisc-07-28-27

  5. @Cristian:

    Asa ma gandeam si eu…

  6. @ Cristian si admin

    Drept de veto a avut doar fiecare Patriarh al unei Biserici Autocefale. Se presupune ca inainte de a vota textele a vorbit cu delegatii Bisericii sale, si, cum fiecare Biserica Autocefala functioneaza dupa niste reguli proprii, in functie de acestea, fiecare Patriarh a exprimat votul sau. De exemplu in cadurul unei delegatii se poate adopta ceva numai daca exista consens (toti sunt de acord) sau daca se exprima majoritatea (asta inseamna ca din 25 de delegati 7 nu pot fi de acord) sau, ca in cazul grecilor, este mandatat Arhiepiscopul Ieronim, cu conditia sa sustina amendamentele Sinodului sau.

    Ceea ce pe mine ma mira foarte mult este ca aboslut toti ierarhii delegati la Sinod au semnat toate documentele. Adica, de exemplu, chiar si IPS Ierotheos Vlachos a semnat “Misiunea Bisericii Ortodoxe in lumea contemporana”, in timp ce amendamentele pe care le-a propus el insusi nu au fost luate in considerare.

  7. Pingback: Declaratiile Patriarhului Daniel la intoarcerea de la SINODUL PANORTODOX. Ce amendament a propus Sinodul BOR la documentul “RELATIILE BISERICII ORTODOXE CU ANSAMBLUL LUMII CRESTINE” | Cuvântul Ortodox
  8. @ Ileana:

    Cred ca voiai sa postezi la alt articol.

  9. Eu rămân la părerea că este o încercare de afirmare a teologiei instituționaliste a Mitropolitului Ioannis Zizioulas. Este, de altfel, caraghios modul cum au găsit acele citate din Sf. Chiril al Alexandriei pt a acoperi punctul de vedere personalist și euharistic. Probabil trebuia să fie în moda citării unui Sfânt Părinte, că dă bine, chiar dacă nu se potrivește. E haios pt un Sinod să însăileze niște afirmații frumoase, dar fără conținut și substanță teologică.

  10. Enkidu l-a pomenit pe Papa Francisc, dar pot sa-l trimit la articolul cu Papa. Multumesc.

  11. Faptul ca IPS Hierotheos nu a semnat ultimul document, ma face sa cred ca vom avea, cat de curand, reactii mai puternice venite din Grecia. Cel putin mitropolitii participant la simpozionul din aprilie, ma astept, sa intrerupa pomenirea celor care au semnat documentul. Cred ca formularea aceea cu “BO accepta numele…” nu va fi inghitita cu tot ambalajul frumos in care a fost servita.

  12. Pingback: OPT MITROPOLITI NU AU SEMNAT DOCUMENTELE SINODULUI PANORTODOX. Printre ei, IPS Hierotheos Vlachos si IPS Atanasie al Limassolului/ PRIMA REACTIE A IPS SERAFIM DE PIREU/ Varianta in română a MESAJULUI ”SFANTULUI SI MARELUI SINOD” | Cuvântul Ortodox
  13. @Sanziana:

    Nu neaparat. Stiu ca nu suna dupa cum ne-am obisnuit, insa grecii (delegatia greaca) a fost cea care a dat inapoi, admitand compromisul cu ecumenicii, pe tema documentului cu relatiile cu eterodocsii. Hierotheos nu a semnat, nici Atanasie, insa nici nu au spus ceva la dezbaterile respective, desi initial delegatia greaca avea amendamentele sale. Romanii au ramas singurii care sa sustina pana la capat amendamentele (lor) bune aduse documentului, si cel mai important in infruntarea cu ecumenicii a fost… Patriarhul Daniel. O sa revenim cu ceva mai elaborat pe tema asta.

  14. Sfantul Sinod al BORu care va avea loc in luna iulie ac, va studia documentele adoptate de catre Sfantul Sinod intrunit in Creta si va comunica atitudinea fata de acestea, sustine protopopul Nicolai Balashov.
    http://ria.ru/religion/20160626/1452497005.html

  15. Cum a fost modificat la Sinodul din Creta documentul ” Relațiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creştine” (Detalii pe text):

    http://corortodox.blogspot.fr/2016/06/cum-fost-modificat-la-sinodul-din-creta.html

  16. Este o mare bucurie pt mine sa aflu ca delegatia BOR a marturisit pana la cap. Poate ca ar fi fost bine totusi sa nu semneze dar cine stie ce probleme s-ar fi iscat. Numai Dumnezeu stie cum e mai bine sa actionezi in astfel de momente cruciale. De asemenea, trebuie apreciat si faptul ca multi mitropoliti din delegatia Ciprului au refuzat sa semneze ceea ce le face cinste. Il apreciez in mod deosebit pe mitropolitul Neofit de Morfou, ucenic al parintelui Tsaliki si al parintelui Paisie, un ierarh traitor si erudit in acelasi timp. M-am bucurat sa il regasesc pe lista celor ce nu au semnat.

  17. @ admin: la un moment dat am citit in presa despre patru propuneri ale Patriarhului Bartolomeu, una dintre ele referindu-se la denuntarea etnofiletismului, daca nu ma insel. Singurul care a avut obiectii a fost Patriarhul nostru, in sensul atentiei cu care trebuie tratat subiectul pt a nu se face confuzie cu dragostea de neam si tara. Se stie ceva in plus?

  18. @ carmen:

    Despre asta nu am auzit decat ca au fost mari dispute pe documentul despre Diaspora. Etnofiletismul era un pretext pentru ca PE sa acapareze jurisdictional toate bisericile ortodoxe din Occident.

  19. Pingback: “RELATIILE BISERICII ORTODOXE CU ANSAMBLUL LUMII CRESINE” – traducere din franceza a documentului SINODULUI PANORTODOX cu evidentierea diferentelor fata de textul pre-sinodal/ SCURT COMENTARIU ASUPRA PRESTATIEI PATRIARHIEI ROMÂNE LA SIN
  20. Pingback: SAPTE MITROPOLITI NU AU SEMNAT DOCUMENTELE SINODULUI PANORTODOX. Printre ei, IPS Hierotheos Vlachos si IPS Atanasie al Limassolului/ PRIMA REACTIE A IPS SERAFIM DE PIREU/ Varianta in română a MESAJULUI ”SFANTULUI SI MARELUI SINOD” | Cuvântul Ortodo
  21. Pingback: Actualizare: “RELATIILE BISERICII ORTODOXE CU ANSAMBLUL LUMII CRESTINE” – traducerea documentului SINODULUI PANORTODOX cu evidentierea diferentelor fata de textul pre-sinodal/ SCURT COMENTARIU ASUPRA PRESTATIEI PATRIARHIEI ROMÂNE LA SIN
  22. Pingback: MITROPOLITUL IEROTHEOS VLACHOS DENUNȚĂ PRESIUNILE LA CARE AU FOST SUPUȘI IERARHII BISERICII ELENE DE CĂTRE TABĂRA PATRIARHULUI ECUMENIC LA DEZBATERILE ASUPRA DOCUMENTULUI “RELATIILE BISERICII ORTODOXE CU ANSAMBLUL LUMII CRESTINE” | Graiul Ortodox
  23. Pingback: IPS ATANASIE de LIMASSOL explica de ce nu a semnat documentul “RELATIILE BISERICII ORTODOXE CU ANSAMBLUL LUMII CRESTINE”: NU EXISTA ALTE BISERICI, CI NUMAI EREZII SI SCHISME. “Nici Sinodul fără popor, plinătatea Bisericii, nici poporu
  24. Pingback: Imediat dupa „Marele si Sfantul Sinod”. Analiza SINODULUI PANORTODOX de catre IPS Hierotheos Vlachos. “NU EXISTA CRESTINISM IN AFARA BISERICII. NU EXISTA CRESTINISM FARA ASCETISM SI ISIHASM”. Demontarea sofismelor ecumeniste, critica relat
  25. Pingback: ENCICLICA SINODULUI DIN CRETA – varianta oficiala in limba română | Cuvântul Ortodox
  26. Pingback: Revista “FAMILIA ORTODOXA” despre “SINODUL” DIN CRETA, dezbinarile si polarizarile ideologice pe seama “ecumenismului”, INTRERUPEREA POMENIRII EPISCOPILOR si “RAZBOIUL DINTRE NOI”: Nu cumva ni se aplica stra
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare