EURACTIV: SUA ISI MUTA ARMELE NUCLEARE DIN TURCIA IN ROMÂNIA! Autoritatile române neaga, NATO RASPUNDE DIPLOMATIC, FARA A INFIRMA!/ Lupta pentru EURASIA, mutarile “sahistului” Putin si MUTATIILE GEOSTRATEGICE posibile in urma schimbarii macazului de catre ERDOGAN/ Reincepe Turcia sa deschida robinetul cu refugiati?/ GRECIA REIA LITIGIUL DATORIILOR DE RAZBOI ALE GERMANIEI

• Gandul.info: SUA ar transfera armele nucleare din Turcia în România. MAE neagă „ferm”

SUA ar fi început mutarea armelor nucleare amplasate la baza Incirlik din Turcia către baza de la Deveselu, din România, pe fondul înrăutăţirii relaţiilor dintre Washington şi Ankara, afirmă două surse citate de site-ul EurActiv.com, însă aceste informaţii sunt respinse cu fermitate de MAE.

Conform uneia dintre sursele citate de euractiv.com, transferul a fost foarte dificil din punct de vedere tehnic şi politic. “Mutarea a peste 20 de bombe nucleare nu este uşor de îndeplinit,” a declarat sursa citată, sub protecţia anonimatului.

Ministerul Afacerilor Externe „respinge ferm aceste informaţii”, se arată într-un punct de vedere pentru gândul.

Potrivit unui raport recent al Centrului Simson, după Războiul Rece, la baza aeriană Incirlik din Turcia, la aproximativ 100 de kilometri de graniţa cu Siria, au fost amplasate aproximativ 50 de arme nucleare tactice americane. 

Ar fi vorba despre bombe termonucleare de tip B61.

În timpul loviturii de stat eşuate din Turcia, autorităţile de la Ankara au tăiat alimentarea cu energie a bazei de la Incirlik şi au interzis aeronavelor americane să decoleze sau să aterizeze aici. Rămâne o întrebare fără răspuns dacă Statele Unite ar fi putut menţine controlul armelor nucleare în cazul unui conflict conflict civil prelungit în Turcia, se mai afirmă în raport.

O altă sursă a declarat pentru EurActiv.com că relaţiile dintre SUA şi Turcia, în urma loviturii de stat, s-au deteriorat într-o măsură aşa de mare încât Washingtonul nu ar mai avea încredere în Ankara pentru a găzdui aceste arme. Armele nucleare ar fi mutate la baza aeriană de la Deveselu din România, a mai precizat sursa citată.

Euractiv a cerut Departamentului american de Stat, dar şi autorităţilor turce şi române, să comenteze aceste informaţii. Oficialii americani şi turci au promis că vor oferi un răspuns în acest caz.

• Antena 3: EURACTIV: SUA își mută armele nucleare din Turcia în România. MAE neagă cu fermitate, Pentagonul refuză să comenteze subiectul

[…]

PENTAGON: Nu discutăm locațiile arsenalului strategic

Potrivit unei relatări recente a Simson Center, circa 50 de arme nucleare tactice au fost staţionate din perioada Războiului Rece la baza aeriană de la Incirlik, situată la aproximativ 100 km de graniţa cu Siria.

În timpul puciului eşuat, la Incirlik a fost tăiată furnizarea de electricitate, iar guvernul turc a interzis avioanelor americane să mai decoleze sau aterizeze.

În cele din urmă, comandantul bazei a fost arestat şi acuzat de implicare în puci. În ce măsură SUA ar fi putut menţine controlul asupra acestor arme în eventualitatea unui conflict civil prelungit în Turcia este o întrebare fără răspuns, mai scrie Simson Center.

La baza de la Deveselu, situată în apropiere de Caracal, a fost amplasat un scut antirachetă american, ceea ce a înfuriat Rusia, aminteşte portalul EurActiv.

România a fost aliată a Uniunii Sovietice în timpul Războiului Rece, dar nu a găzduit niciodată arme nucleare în acea perioadă. Este probabil ca amplasarea de arme nucleare tactice americane în apropierea graniţelor Rusiei va înfuria Moscova şi va duce la o escaladare a tensiunilor. Amplasarea de rachete nucleare ruseşti în Cuba în 1962 a fost momentul din Războiul Rece cel mai aproape de a declanşa un război nuclear la scară mare.

EurActiv mai scrie că a solicitat reacţii de la Departamentul de Stat al SUA, precum şi din partea Ministerului de Externe de la Ankara şi a MAE de la Bucureşti. Oficiali americani şi turci au promis că vor furniza răspunsuri. După câteva ore, Departamentul de Stat a declarat că subiectul ar trebui deferit Departamentului Apărării. EurActiv menţionează că va publica reacţia Pentagonului de îndată ce o va primi.

Între timp, NATO a trimis EurActiv un răspuns formulat în termeni diplomatici, indicând că aliaţii trebuie să se asigure că armele nucleare americane desfăşurate în Europa rămân ‘sigure’.

‘La întrebarea Dumneavoastră, va rugăm să verificaţi Comunicatul Summitului NATO de la Varşovia (publicat pe 9 iulie 2016), paragraful 53: ‘Abordarea de descurajare a NATO se bazează, de asemenea, în parte, pe armele nucleare ale SUA prepoziţionate în Europa şi pe capabilităţile şi infrastructura furnizate de Aliaţii implicaţi. Aceşti Aliaţi vor asigura ca toate componentele de descurajare nucleare ale NATO să rămână sigure şi operaţionale’, a transmis un scris un purtător de cuvânt al NATO către EurActiv.

Conform EurActiv, riscurile pentru focoasele nucleare americane de la Incirlik au mai fost legate şi de proximitatea războiului din Siria şi de numeroasele atacuri teroriste care au avut loc în Turcia în ultimele luni, unele atribuite de Ankara Statului Islamic, altele PKK.

Potrivit practicii ce datează din vremea Războiului Rece, scurgeri de informaţii referitoare la prezenţa de arme nucleare americane pe sol european nu au fost confirmate niciodată în mod oficial. Cu toate acestea, este de notorietate publică faptul că Belgia, Olanda, Germania şi Italia găzduiesc arme nucleare ale SUA.

Relaţiile dintre Washington şi Ankara s-au deteriorat după puciul eşuat din luna iulie, ajungând la cel mai scăzut nivel de când Turcia a aderat la NATO în 1952. Ankara susţine că guvernul american îl sprijină pe Fethullah Gülen, clericul exilat în SUA, acuzat că a orchestrat tentativa de puci. Turcia cere extrădarea lui Gülen, fiind de aşteptat ca subiectul să ocupe locul central în discuţiile ce vor avea loc cu ocazia vizitei vicepreşedintelui american Joe Biden în Turcia pe 24 august.

Arthur H. Hughes, ambasador american pensionat, scrie într-un material publicat miercuri tot de EurActiv că Gülen a primit, într-adevăr, asistenţă considerabilă din partea CIA.

• DCNews:

Bogdan Chirieac: Armele nucleare în România – răul necesar

Din momentul în care preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a tāiat curentul bazei americane de la Incirlik, era evident cā armele nucleare de acolo, aflate strict sub jurisdicție americanā, vor fi mutate. Aliatul cel mai stabil al Statelor Unite în regiune este categoric România. Acum, site-ul euroactiv.com, îndeobște bine informat, anunță cā rachetele nucleare vor fi mutate din Turcia la Deveselu, scrie analistul Bogdan Chirieac.

Ministerul român de Externe neagă cu putere orice informaţie despre primirea de arme nucleare pe teritoriul României, dar tot euroactiv.com reaminteşte că Belgia, Olanda, Germania şi Italia au arme nucleare pe teritoriul lor, fără să recunoască însă oficial acest lucru.

[…]Cei care se gândesc că dacă România va avea arme atomice va deveni, în mod firesc, o ţintă nucleară, este bine să ştie că şi astăzi cand vorbim Romania este o ţintă. În plus, nici în vremea Razboiului Rece Moscova nu a folosit armele nucleare în nicio situaţie. Punând lucrurile în balanţa avantajelor reale rezultate din mutarea armelor nucleare americane în România, nu se poate defini decât un risc ipotetic, practic nesemnificativ.

Vinerea trecută România a fost vizitată de James R. Clapper, directorul Comunităţii de Informaţii din Statele Unite. Sper ca printre subiectele în discutie să fi fost şi mutarea armelor nucleare în România. Autorităţile române ar trebui să profite de oportunitatea istorică de a avea într-adevăt un parteneriat strategic de cel mai înalt nivel cu Statele Unite. Şi ar fi poate timpul ca autorităţile americane să sesizeze cât de mult au antagonizat societatea românească în ultimii 3 ani, cauţionând orbeşte personalităţi politice îndoielnice şi abuzuri ale Justiției.

Soljeniţin spunea că cel mai mare kremlinolog de la Washington nu ştie politică rusească nici măcar cât femeia de serviciu de la Kremlin. Americanii au venit în România aşa cum ne-a promis preşedintele George W. Bush, în 2002, în interviul pe care i l-am luat la Casa Albă. România este astăzi cea mai proamericană ţară din Europa. Sau mai bine zis era. A înţeles oare cineva cât rău s-a făcut, în 2012, la referendumul de demitere a lui Traian Băsescu, prin intervenţia Washingtonului? Probabil că nu. America avea calitatea excepţională că, deşi era o superputere, dialoga cu toată lumea – un obicei care trebuie reluat.

• Gandul.info: Doi profesori români, reţinuţi în Turcia pentru legături cu tentativa de lovitură de stat

Doi români, profesori la Universitatea din Karabuk, au fost reţinuţi în Turcia pe 13 august şi au stat închişi până marţi, 16 august, în cadrul campaniei de identificare a celor care au participat la tentativa de lovitură de stat din 15 iulie. Ei au fost eliberaţi fără a fi puşi sub acuzare.

Cei doi cetăţeni români se numesc Augustin Chifane şi Cristina Chifane şi locuiesc în Turcia, fiind angajaţi ca lector şi respectiv asistent la Universitatea din Karabuk, au declarat surse oficiale pentru agenţia MEDIAFAX.

Cei doi au fost ridicaţi şi reţinuţi pe 13 august de autorităţile turce, acţiunea având loc în cadrul campaniei de identificare a celor care au participat la tentativă de lovitură de stat din 15 iulie, şi au fost eliberaţi marţi, 16 august, după trei zile, au precizat aceleaşi surse citate pentru MEDIAFAX.

Împotriva celor doi nu au fost formulate acuzaţii, dar la momentul eliberării le-au fost reţinute telefoanele mobile şi laptop-urile.

Cazul celor doi români este confirmat şi de Ministerul Afacerilor Externe. Într-un răspuns la solicitarea MEDIAFAX, ministerul anunţă că misiunea diplomatică le-a pus la dispoziţie celor doi un avocat şi un traducător.

„Ambasada României la Ankara are în atenţie cazul celor doi cetăţeni români, încă din data de 13 august 2016, dată la care aceştia au contactat misiunea diplomatică solicitând asistenţă consulară. La data de 16 august 2016, ca urmare a demersurilor întreprinse de misiunea diplomatică pe lângă Poliţia din Karabuk, autorităţile turce au comunicat faptul că cei doi cetăţeni români au fost eliberaţi, fără a fi acuzaţi de comiterea vreunei infracţiuni. Misiunea diplomatică s-a asigurat că cetăţenii români au beneficiat de serviciile unui avocat din oficiu şi de cele ale unui traducător autorizat. Totodată, li s-a recomandat cetăţenilor români să coopereze cu autorităţile poliţieneşti în procedurile de verificare derulate de acestea. Ambasada României la Ankara monitorizează cazul şi este în contact cu autorităţile turce şi cu cetăţenii români”, se arată în răspunsul MAE.

• Digi24:

Turcia își golește închisorile pentru a face loc puciştilor

Dacă pe plan extern Turcia îşi umple lista de critici, pe plan intern îşi goleşte închisorile. 38.000 de condamnaţi ar putea fi eliberaţi condiţionat, anunţă ministerul Justiţiei, nu fiindcă s-ar face vreo amnistie sau o graţiere ci fiindcă Turcia vrea să facă loc în puşcării pentru pucişti.

Autorităţile turce au reţinut în ultima lună 35.000 de oameni bănuiţi că au participat la tentativa de lovitură de stat.

Din acelaşi motiv doar astăzi 2.500 de angajaţi din instituţiile de apărare ale Turciei au fost concediaţi.

Pentru a le face loc în închisori puciştilor, Ankara se pregăteşte să-i elibereze pe cei care mai au de executat până la doi ani de închisoare şi să-i elibereze condiţionat pe cei care au executat o jumătate din pedeapsă.

Sunt excluşi cei condamnaţi pentru crimă, violenţă domestică, abuz sexual, terorism şi crime împotriva statului.

TURCIA. E oficial: Erdogan îl va numi personal pe șeful armatei

Autoritățile turce au publicat, în Monitorul Oficial, două decrete privind starea de urgență în țară, în virtutea cărora au fost concediați peste 2.000 de ofițeri de poliție și sute de reprezentanți ai armatei și ai autorității pentru tehnologia de comunicații, informeazăAgerpres. În plus, președintele s-a ales cu prerogative sporite.

Cele două decrete, publicate în Monitorul Oficial turc, includ de asemenea o decizie de a închide autoritatea în domeniul telecomunicațiilor și o altă decizie, în virtutea căreia președintele are o nouă prerogativă, și anume aceea de a-l numi pe șeful forțelor armate.

Recep Erdogan ar susţine organizaţii teroriste. Informația, într-un document al guvernului Germaniei

Recep Erdogan şi guvernul Turciei au legături directe cu anumite organizaţii teroriste. Informaţia apare într-un document guvernamental confidenţial din Germania care a ajuns la postul TV – ARD.

Potrivit documentului, partidul aflat la putere în Turcia şi preşedintele Recep Erdogan şi-au exprimat solidaritatea şi au desfăşurat acţiuni de susţinere în favoarea organizaţiei palestiniene Hamas, a Frăţiei Musulmane din Egipt şi opoziţiei islamiste din Siria.

Acelaşi document arată că relaţiile dintre preşedintele Turciei şi aceste organizaţii s-au intensificat în ultimii cinci ani, de când Recep Erdogan a început să ia decizii care au dus către islamizarea ţării.

Informaţiile vin pe fondul unei situaţii tot mai tensionate între Turcia şi Occident, pe fondul zecilor de mii de epurări decise de puterea de la Ankara în urma puciului eşuat din 15 iulie.

„Nu-mi place deloc ce face Erdogan. Dar nu cred, aşa cum mulţi din partidul Verzilor, Social-Democrat sau Stânga o fac, că trebuie să întrerupem cooperarea cu Erdogan. Nu. Ne bazăm pe cooperarea cu el şi protejarea intereselor noastre, a responsabilităţilor şi asta presupune o cooperare raţională cu vecinii, fie că îţi place sau nu. Alternativa e mai rea”, spune Wolfgang Schaeuble, ministrul de Finanţe al Germaniei.

1.900 de ani de închisoare ceruți pentru Fethullah Gulen

Procurorii turci au cerut două pedepse de închisoare pe viaţă pentru clericul Fethullah Gulen, acuzat de Ankara că a orchestrat tentativa de lovitură militară din 15 iulie. Potrivit France Presse, ei cer şi o pedeapsă suplimentară de 1.900 de ani de detenţie.

Pe numele lui Gulen, exilat în Statele Unite, a fost emis un mandat de arestare, iar Turcia a trimis două cereri de extrădare, la care Washington-ul nu a răspuns încă. Între timp, epurările decise după puciul eşuat continuă.

Poliţiştii au făcut azi razii la sediile a 44 de companii din Istanbul, cu mandate de reţinere pentru 120 de directori, după ce ieri guvernul turc a anunțat un nou val de concedieri din instituţiile de stat, din armată și poliție.

• Stiripesurse: Turcia a dat drumul la robinetul cu refugiati. Insulele grecești luate cu asalt

Numărul migranţilor şi refugiaţilor în taberele de primire şi de înregistrare (hotspots) de pe cele cinci insule greceşti din Marea Egee, înfiinţate după acordul UE-Turcia, continuă să crească după puciul eşuat în Turcia, potrivit cifrelor publicate de guvernul grec şi citate de AFP. Acest număr se ridicase joi la circa 10.200 de persoane pentru o capacitate de 7.450 de locuri pe aceste insule, faţă de 8.500 înainte de 15 iulie, dată la care avusese loc tentativa de lovitură de stat în Turcia vecină.

În 1 august, acest număr înregistrase deja o creştere cu 11 %. Media numărului sosirilor pe insule a înregistrat o uşoară creştere trecând ‘de la 85 de persoane după 15 iulie la 100 după 1 august’, a declarat pentru AFP o sursă guvernamentală, fără a preciza dacă această medie este pentru sosiri zilnice, săptămânale sau lunare. Ea a subliniat că ‘nu există motiv de panică’ în ceea ce priveşte această creştere în măsura în care acest număr rămâne net inferior celui al migranţilor care soseau cu miile pe insule anul trecut. ‘Pentru a face faţă acestei creşteri, studiem extinderea capacităţii taberelor pe insule’, a adăugat această sursă. Asociaţii şi întreprinderi locale din Chios şi Samos, două dintre cele cinci insule greceşti pe care sunt amenajate hotspots, au cerut joi sprijinul Consiliului de stat, înaltă jurisdicţie administrativă, denunţând ca ‘anticonstituţională’ legea referitoare la crearea hotspots, care au dat o lovitură serioasă turismului local.

Ele au denunţat şi ‘condiţiile deplorabile’ de viaţă în aceste centre. Unii experţi europeni şi-au exprimat temerea că starea de urgenţă decretată în Turcia şi epurarea recentă efectuată în armată, administraţia publică şi presă ar putea avea repercusiuni negative asupra acordului UE-Turcia. După trei zile de la puciul eşuat, cei şapte observatori turci trimişi pe cele cinci insule greceşti pentru a supraveghea aplicarea acordului UE-Turcia fuseseră rechemaţi în ţară şi nu au mai fost înlocuiţi, cel puţin deocamdată. În virtutea acordului UE-Turcia, migranţii sosiţi pe insulele greceşti după 20 martie, data intrării sale în vigoare, sunt plasaţi în centrele de primire şi de înregistrare, fiind destinaţi să fie retrimişi în Turcia dacă nu îndeplinesc anumite condiţii.

Până în prezent, doar 468 de persoane au fost retrimise în Turcia, semn al situaţiei degradate în Turcia, potrivit sursei guvernamentale. Majoritatea refugiaţilor cer azil în Grecia, procedură foarte îndelungată, care constrânge solicitanţii de azil să rămână pe insule până când cererea le va fi examinată de autorităţi, anunţăAgerpres.

• Stiripesurse/Rosca Stanescu: Desant american în Turcia

Vicepreședintele Joe Biden merge la Erdogan. În spatele amabilităților diplomatce, stă un adevăr crud. Este ultima încercare de reconciliere între Statele Unite și Turcia, încă, cel puțin teoretic, cel mai important partener NATO. Tentativa e tardivă. E greu de presupus că vicepreședintele Statelor Unite va avea succes. Cum va arăta peisajul geostrategic după revenirea lui Joe Biden la Washington?

Destul de sumbru. Din perspectiva NATO. Și a Uniunii Europene. Și, mai ales, din cea a intereselor Statelor Unite în regiune. Plăcile tectonice s-au mișcat violent și extrem de rapid. Eurasia are, iată, o cu totul altă configurație. În timp ce, din perspectiva Moscovei, lucrurile stau bine. Vladimir Putin a jucat inteligent, a acționat politic ca un mare maestru internațional de șah și a reușit să își prindă, la înghesuială, principalul rival. Este o victorie decisivă pentru Moscova sau doar una de etapă? Este o înfrângere pentru Statele Unite în această zonă a lumii sau chiar la nivel global sau este doar o înfrângere de etapă?

Platforma dedicată Sputnik România-Moldova, upgradată chiar în aceste zile de către Federația Rusă, prezintă, într-o ultimă postare, opinia șocantă a generalului francez Jean-Bernard Pinatel, expert în geopolitică și spionaj economic, exprimată într-un interviu oferit publicației Le Figaro. Acesta afirmă că, în 1990, Europa a ratat ocazia de a se alia cu Rusia, construind un pol comun de putere. Și că a cedat presiunilor Washingtonului care, în continuare, printr-o ofensivă în est, a avut drept obiectiv crearea unei bariere cât mai puternice între Europa și Rusia. În continuare, generalul francez susține teza conform căreia NATO trebuie desființat, Europa urmând să creeze un pol de putere în parteneriat cu Rusia. Pare șocantă această luare de poziție. Cu atât mai mult cu cât îi aparține unui general francez. Dacă ne gândim, însă, mai bine și dacă analizăm cu luciditate partida geostrategică în plină desfășurare, vom constata că lucrurile nu stau deloc așa.

Sunt peste 20 de ani de când, chiar în Statele Unite, un ilustru profesor universitar, care a deținut funcția de secretar de stat, Zbigniew Brzezinski, a lansat o temă extrem de incitantă. Cea a cuceririi Eurasiei. El a demonstrat, desigur, teoretic, dar deosebit de convingător, de ce acel actor al lumii sau acei actori ai lumii care vor reuși, în viitor, să stăpânească Eurasia, vor reprezenta, pentru mult timp, cel mai important pol de putere globală. De atunci și până astăzi, multe dintre operațiile de anvergură, de natură politică și militară, inițiate de Washington au avut în vedere crearea premiselor pentru stăpânirea Eurasiei. Dar Statele Unite nu sunt singurul actor care a acționat în această direcție. Un altul, care a refuzat să părăsească prima scenă, este, iată, Federația Rusă.

Rusia lui Putin, total diferită de Rusia decăzută a lui Gorbaciov, de Rusia cufundată în criză, confuzie și anarhie a lui Elțin, profund diferită chiar și de ceea ce reprezenta Uniunea Sovietică, redevine una dintre cele mai dinamice puteri militare ale lumii contemporane și un jucător de prim rang în plan geostrategic. Această Rusie a lui Putin stă și ea la pândă pentru a-și adjudeca conducerea Eurasiei.

Iar aici intervine teribila rocadă operată de Turcia pe tabla geopolitică. Deși, nu cu multă vreme în urmă, se părea că Rusia și Turcia, aflate în tabere militare și politice diferite, jucând diferit în Siria și rivalizând pătimaș pentru supremația în Marea Neagră, sunt într-un conflict ireconciliabil, iată că politicile celor două state s-au armonizat. Statele Unite și Europa au gestionat dacă nu prost, în orice caz duplicitar criza din Turcia declanșată cu ocazia loviturii militare eșuate, iar acum plătesc factura. În calitate de aliat NATO, și încă cel mai important aliat NATO, și de stat cheie pentru tot ceea ce înseamnă Eurasia, Turcia se aștepta să fie prevenită, în mod oficial, de partenerii săi referitor la pregătirile de puci. În cel mai rău caz, Erdogan se aștepta ca, imediat după declanșarea puciului, înainte ca acesta să fi eșuat, partenerii săi din Uniunea Europeană și NATO și în special Statele Unite să reacționeze, solidarizându-se cu el fără echivoc. Ceea ce nu s-a întâmplat. A făcut, în schimb, Vladimir Putin gestul politic pe care Erdogan îl aștepta din altă parte. Pe acest fond, desigur, frustrările Turciei legate de prezența, în Statele Unite, a clericului Fethullah Gulen, căruia îi este atribuit rolul de cap al loviturii de stat, nu face decât să conducă la escaladarea tensiunilor. Cu atât mai mult cu cât Washingtonul refuză să răspundă cererii Ankarei de extrădare a acestuia. Pe acest fond, a fost posibil că Vladimir Putin să inițieze o mutare spectaculoasă pe tabla de șah a Eurasiei.

Nu este deloc exclus ca Turcia să renunțe definitiv la solicitările ei privind aderarea la Uniunea Europeană, dar și, atenție, la statutul de membru NATO. Dacă se va întâmpla așa, consecințele vor fi devastatoare.

Statele Unite și NATO vor fi silite să își retragă toate forțele militare, inclusiv cele nucleare, de pe teritoriul statului turc. În Marea Neagră, forțele NATO și ale Uniunii Europene nu vor mai juca absolut niciun rol. Pur și simplu pentru că flota României și a Bulgariei este departe, foarte departe, de a putea rivaliza, într-un viitor previzibil, cu vreuna dintre cele două flote militare, ale Turciei și Federației Ruse. Și nici din punct de vedere juridic nu este posibil, indiferent de ajutorul pe care l-ar primi, ca România și Bulgaria să își poată dezvolta flota peste anumite limite.

Se pierde Marea Neagră, dar se pierde și Marea Marmara și Marea Egee și o bună parte din Marea Mediterană. Ceea ce, mai devreme sau mai târziu, creează premisele unei alte Eurasii decât cele visate de Washington.

Demersul lui Joe Biden este disperat. Și probabil sortit eșecului. Iar perspectiva este sumbră, dacă ne gândim la succesiunea la Casa Albă. Dacă președinția va fi câștigată de Donald Trump, va trebui să ne reamintim că acesta, în campania electorală, a afirmat că faimosul Articol 5 al Tratatului NATO nu este obligatoriu. Ca atare, dacă există membri NATO care vor fi atacați de un inamic, în concepția sa, nu este deloc necesar ca NATO să reacționeze. În felul acesta, întreg Tratatul își pierde consistența și sensul. Poate fi, bine mersi, desființat, așa cum dorește generalul francez. Iar dacă va câștiga doamna Clinton, ea nu va putea face altă politică decât cea pe care a slujit-o sau chiar a inițiat-o sub administrația Obama. Deci o politică șovaielnică, ezitantă, lipsită de fermitate și de anvergură, o politică care ignoră, în mare măsură, realitățile Eurasiei.

• Digi24:

NSA ar fi fost ţinta unui atac informatic

Agenţia Naţională americană de Securitate (National Security Agency, NSA), care a colectat informaţii electronice în masă în cadrul unor operaţiuni a căror amploare a fost dezvăluită de către fostul său consultant şi al CIA Edward Snowden, pare că a fost victima hackerilor, relatează AFP, citată de News.ro.

Un grup misterios de hackeri – care se prezintă drept “Shadow Brokers” – a scos la licitaţie pe Internet coduri informatice pe care le prezintă drept programe destinate să treacă de firewall-uri instalate de puteri rivale precum China şi Rusia sau de ţări inamice ca Iranul, potrivit unor experţi intervievaţi miercuri de The New York Times (NYT) şi The Washington Post (WP).

NSA nu a comentat aceste informaţii, în pofida unor insistenţe din partea AFP.

Hackerii au publicat online două fişiere – unul la care accesul este liber, celălalt cifrat.

Ei au anunţat că vor posta online mai multe elemente, cu scopul de a strânge fonduri în valoare de un milion de bitcoini, o monedă electronică dificil de urmărit.

Un bitcoin valora miercuri aproximativ 575 de dolari.

Potrivit NYT, aceste programe au putut să fie colectate doar pătrunzând în serverele NSA.

Un fost angajat NSA, care a lucrat pentru unitatea însărcinată cu piratarea cunoscută sub numele de Tailored Access Operations (Operaţiuni de acces pe măsură), a apreciat că datele publicate sunt autentice.

„Acestea sunt cheile regatului, fără urmă de îndoială”, a declarat el pentru WP, subliniind că acest lucru pune în pericol „securitatea reţelelor guvernamentale şi private aici (în Statele Unite) şi în restul lumii”.

Edward Snowden – care a dezvăluit lumii, în 2013, amploarea spionajului practicat de NSA şi care s-a refugiat ulterior în Rusia a comentat cu privire la acest atac informatic pe Twitter.

El a apreciat că atacul poartă marca unei implicări ruse.

Snowden avansează ipoteza unui avertisment care ar ţine mai degrabă de diplomaţie decât de informaţii.

Moscova ar reacţiona astfel, în opinia sa, după ce a fost acuzată că se află la originea dezvăluirii unor e-mailuri ale mai multor instanţe de conducere ale Partidului Democrat.

Acest scandal s-a dovedit stânjenitor pentru Hillary Clinton.

Site-ul Wikileaks, care le-a publicat, afirmă că cele mai interesante e-mailuri abia urmează să fie dezvăluite.

Incident în Moldova cu Secretarul 1 al Ambasadei ruse la Chișinău

Un diplomat rus acreditat la Chișinău a fost surprins în stare de ebrietate la volanul unui autoturism al Ambasadei ruse din Republica Moldova. În plus, acesta a fost și agresiv, sfidând oamenii care l-au rugat să conducă prudent, scrie Deschide.md. Diplomatul este Renat Anderjanov și ocupă funcția de Secretar 1 al Ambasadei ruse la Chișinău.

Potrivit martorilor, șoferul mergea cu viteză excesivă, inclusiv pe un drum de țară, și a fost pe punctul de a lovi doi localnici. În momentul în care locuitorii din apropiere l-au rugat să conducă mai atent, le-a recomandat acestora să se uite ce fel de numere de înmatriculare are la mașină.

Conform Deschide.md, de regulă, funcțiile de Secretar 1 și Secretar 2 în cadrul ambasadei ruse sunt funcții de acoperire pentru ofițerii serviciilor de informații.

„Comportamentul lui este suspect, are semne vizibile de ebrietate, iar poliţia se autosesizează pentru a verifica dacă bărbatul a încălcat legea”, a declarat şeful Poliţiei Naţionale, Alexandru Pânzari.

Grecia va face „tot ce este necesar” pentru a obține din partea Berlinului reparații de război

Premierul Greciei, Alexis Tsipras, s-a declarat hotărât să facă „tot ce este necesar” pentru a obține din partea Germaniei plata reparațiilor pentru ocupația nazistă, informează marți AFP, citată de Agerpres.

„Pentru prima dată avem o strategie națională” pentru a susține această revendicare, formulată de Atena în pofida refuzului categoric al Berlinului, a declarat Tsipras, luni, în timpul unei festivități de comemorare a unui masacru al civililor de către trupele germane în 1943, în satul Kommeno, în nord-vestul țării.

Trupele fasciste au masacrat aici 317 civili la 16 august 1943, înainte de noi execuții în decembrie 1943, apoi în iunie 1944, în alte două sate grecești, Kalavryta și Distomo.

Grecia „va face tot ce este necesar la nivel diplomatic. Și, dacă va fi necesar, legal”, a adăugat premierul, invocând raportul remis la sfârșitul lui iulie legislativului de o comisie parlamentară formată în 2015 pentru a decide asupra acestei probleme.

Acest raport cifrează la 269,5 miliarde de euro nivelul despăgubirilor datorate Greciei de ocupația fascistă, în baza unui calcul stabilit în 2014 de o autoritate financiară elenă. La rândul său, guvernul grec a invocat la mijlocul lui 2015 suma de 278,7 miliarde de euro.

Această sumă, care i-ar permite Greciei să-și achite grosul datoriei sale publice care se ridică la aproape 320 de miliarde de euro, include rambursarea a circa 10 miliarde de euro din împrumutul obligatoriu impus Greciei de ocupantul nazist.

Concluziile comisiei parlamentare ar urma să facă obiectul unei dezbateri în parlament, la începutul lui septembrie.

Dosarul reparațiilor de război germane cerute de Grecia a cunoscut un nou elan odată cu criza pe care o traversează Grecia din 2010 și în care Germania reprezintă rigoarea impusă țării de creditorii săi.

Guvernul stângii radicale al lui Tsipras a relansat problema, suscitând o dezbatere în Germania cu privire la fundamentul cererii grecești, în special în ceea ce privește împrumutul impus de regimul fascist. Însă guvernul german refuză să deschidă acest dosar, estimând că el a fost reglat politic și juridic în contextul reunificării germane.