Eurocratii pregatesc o NOUA ORDINE EUROPEANA. Soros tine aproape

5-06-2012 7 minute Sublinieri

Autori: Vlad Popescu , Andrei Circhelan

Patru lideri europeni lucrează în Bruxelles la planul pentru o nouă Uniune Europeană, care trasează direcţiile de dezvoltare în următorii 5-10 ani, dar nu exclude posibilitatea dizolvării uniunii într-o “Europă cu două viteze”.

Această abordare caută să reunească punctele de vedere ale liderilor ţărilor din zona euro, care nu au reuşit până în prezent să ia măsuri decisive pentru a contracara criza datoriilor. Preşedintele Băncii Centrale Europene Mario Draghi împreună cu alţi trei lideri europeni lucrează la un nou concept de Uniune Europeană, care “va reforma uniunea din cap până în picioare” dacă este aprobat de toţi cei 27 de membri, potrivit unor surse citate de Welt am Sontag.

Unul dintre punctele la care toate statele UE sunt de acord se referă la reforma sistemelor sociale şi armonizarea pieţei interne, în timp ce unul dintre cele mai problematice puncte este aşa-zisa “uniune bancară” propusă de Mario Draghi. Şeful BCE a primit misiunea de a proiecta o nouă Uniune Europeană la summitul din 23 mai. Ceilalţi membri ai echipei lui Draghi sunt preşedintele Comisiei Europene Jose Barroso, preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy şi liderul Euro Group Jean-Claude Juncker.

Unitate în diversitate

Protagoniştii sfârşitului de săptămână au fost cancelarul german Angela Merkel, premierul spaniol Mariano Rajoy şi ministrul francez al finanţelor Pierre Moscovici, ale căror declaraţii subliniază atât dificultăţile de ordin politic care împiedică statele din zona euro să stabilească un plan anticriză decisiv, cât şi izolarea liderului german în dezbaterea ideologică privind cea mai bună abordare a problemelor eco­no­mice şi financiare cu care se confruntă blocul monetar.

Rajoy a afirmat sâmbătă că liderii europeni ar trebui să cosolideze măsurile şi mecanismele de sprijinire a băncilor din zona euro, potrivit Bloom­berg. Declaraţia liderului de la Madrid se adaugă presiunilor asupra Germaniei de a accepta idei noi pentru rezolvarea crizei din zona euro, dincolo de măsurile de austeritate care au contribuit la revenirea economiei europene în pragul recesiunii.

Într-o adresare separată, Merkel a afirmat tot sâmbătă că nu va accepta sub nicio formă ideea unor obligaţiuni comune la nivelul zonei euro garantate de Germania. Moscovici, ministrul de finanţe al Franţei, a declarat duminică la postul de radio RTL că băncile-problemă din zona euro ar trebui sprijinite prin Mecanismul European de Stabilitate – fondul perma­nent de urgenţă al blocului monetar – şi nu prin guvernele naţionale.

Săptămâna trecută, un oficial apropiat Angelei Merkel a afirmat că orice solicitare de ajutor destinat băncilor trebuie să vină din partea guvernelor, care trebuie să-şi asume poziţia de garanţi.

Situaţia economică se deteriorează

Între timp, pieţele se pregătesc pentru extinderea crizei bancare din Spania şi pentru eventuala ieşire a Greciei din zona euro, care va fi decisă probabil de alegerile generale din 17 iunie.

Merkel şi ministrul german al finanţelor Wolf­gang Schaeuble i-au cerut, fără rezultat, Spaniei să accepte un program de finanţare externă, potrivit re­vistei Der Spiegel, care nu a precizat sursa infor­maţiilor. Pieţele asiatice au înregistrat de asemenea corecţii în prima şedinţă a acestei săptămâni.

Indicele Hang Seng al bursei de la Hong Kong a pierdut luni 2,3%. Indicele general Topix al bursei de la Tokio este la cel mai scăzut nivel din 1983 după datele deza­măgitoare privind piaţa forţei de muncă din SUA şi sectorul serviciilor din China, care au antrenat îngrijorarea investitorilor faţă de perspectivele de creştere economică.

Totodată, Ciprul pare că se apropie rapid de un acord de finanţare externă dacă nu se va reuşi recapitalizarea Cyprus Popular Bank, a declarat duminică Panicos Demetriades, membru în consiliul guvernator al Băncii Centrale Europene. Ciprul are creanţe elene în valoare totală de aproximativ 23 de miliarde de euro, în timp ce Produsul Intern Brut ajunge la o valoare de aproximativ 17,5 miliarde euro.

Dobânda obligaţiunilor Germaniei cu maturitatea la doi ani a coborât sub zero pentru prima dată săptămâna trecută, investitorii preferând siguranţa titlurilor germane în defavoarea perspectivelor de profit. Randamentul obligaţiunilor Spaniei cu scadenţa la zece ani a depăşit 6,5%, apropiindu-se de pragul critic de 7% la care Grecia, Portugalia şi Irlanda au cerut finanţare externă.

“Uniunea bancară” propusă de Spania şi BCE cere o diminuare a suveranităţii la care Franţa se opune.

Încercând să restaureze încrederea în sistemul bancar spaniol, Rajoy le-a cerut statelor din zona euro să cedeze suveranitate către o autoritate fiscală europeană şi s-a poziţionat în sprijinul apelurilor lansate de Comisia Europeană privind o “uniune bancară”,ce ar presupune o autoritate centrală de reglementare şi un fond european de garantare a depozitelor.

Vicepreşedintele Bundesbank Sabine Lauten­schlaeger a declarat pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung că o astfel de uniune care să cuprindă un fond central de “bailout” şi unul de garantare a depozitelor ar putea fi viabilă “numai la capătul unui drum lung “. Riscurile bancare “la comun” presupuse de un fond european supranaţional “nu pot fi un succes decât într-o uniune fiscală cu controale centrale şi drepturi de intervenţie”, a afirmat oficialul german.

Franţa, a doua economie ca mărime din UE, e puternic rezervată în privinţa ideii de a ceda suveranitatea în asemenea măsură. “E o mare provocare pentru Hollande”, spune un oficial francez de rang înalt. “Cred că el e pregătit (pentru o integrare fiscală mai profundă), dar nu cred că restul clasei politice franceze – de stânga sau de dreapta – e pregătită”, a adăugat oficialul, care a dorit să rămână anonim.

Italia vede obligaţiunile comune europene ca inevitabile

Opoziţia cancelarului Merkel faţă de finanţarea în comun a statelor din zona euro a fost atacată duminică şi de premierul italian Mario Monti, care a declarat pentru ziarul grec To Vima că obligaţiunile comune la nivelul blocului monetar vor apărea în final, într-o formă sau alta.

Monti va găzdui pe 22 iunie la Roma o întâlnire la care vor participa Merkel, Rajoy şi preşedintele francez François Hollande, pentru discuţii de pregătire înaintea summitului UE de la sfârşitul acestei luni.

Considerente democratice

O altă problemă legată de soluţiile propuse de Germania împotriva crizei se referă la legitimitatea democratică a implementării, potrivit Reuters.

Mulţi dintre cetăţenii ţărilor cu probleme dau vina pe tehnocraţii din Bruxelles pentru situaţiile dificile cu care se confruntă. În acelaşi timp, parlamentarii din toate ţările membre sunt foarte interesaţi să îşi menţină dreptul de veto asupra deciziilor UE.

Pe un asemenea fundal, va fi foarte dificil pentru liderii europeni să îşi convingă electoratele să accepte măsurile de integrare plănuite la Berlin şi în alte capitale ale crizei.

Pentru a contracara această problemă, oficialii europeni caută să întărească rolul Parlamentului European, care este ales democratic de către cetăţenii UE.

Un oficial european german explica, de exemplu, că monitorizarea fondului permanent de salvare denumit MES (Mecanismul European pentru Stabilitate) ar putea trece de la adunările naţionale la Parlamentul European.

Acordarea de noi puteri Parlamentului European ar însemna că instituţia ar ajunge în cele din urmă să monitorizeze Comisia Europeană.

“Controlul democratic va avea loc la nivel european şi nu în parlamentele naţionale”, a spus un oficial francez, adăugând că “problema (acceptării acestei schimbări) nu vine de la cetăţenii europeni, ci de la politicienii statelor europene, care nu vor să renunţe la putere. Acolo va fi rezistenţa puternică”.

Cancelarul german Angela Merkel a declarat, luni, ca “lumea vrea sa stie” ce viitor politic comun au europenii in vedere pe termen mediu si a indicat ca intentioneaza sa discute acest subiect cu presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, aflat in vizita la Berlin, informeaza AFP. Presedintele CE a precizat, de asemenea, ca liderii UE trebuie sa transmita semnalele ca sunt gata sa faca tot ce trebuie pentru a asigura stabilitatea monedei unice, adaugand ca trebuie discutat, totodata, “despre viitorul uniunii noastre, sa o completam cu o uniune politica”.

“Lumea vrea sa stie cum sa ne imaginam o uniune politica (ce ar urma sa vina odata – n.r.) cu uniunea monetara”, a declarat Angela Merkel, la inceputul intrevederii cu presedintele CE.

Definitia acestei viziuni pe termen mediu si lung este la fel de importanta ca si masurile pe termen scurt de lupta impotriva crizei, masuri ce urmeaza sa fie de asemenea discutate in cadrul intalnirii, au aratat oficialii europeni. Intrevederea lui Barosso cu Angela Merkel va servi drept pregatire pentru summitul UE de la Bruxelles din 28 – 29 iunie.

Jose Manuel Barroso a subliniat, de asemenea, ca este necesar ca statele UE sa pregateasca atat masuri imediate cat si pe termen lung pentru criza deficitelor.

“Cred ca este foarte important sa transmitem acum semnalele suntem gata sa facem ceea ce este necesar pentru a asigura stabilitatea monedei noastre”, a explicand Barroso adaugand ca, in acelasi timp, “trebuie sa vorbim despre viitorul uniunii noastre, sa o completam cu o uniune politica “. “Lucrurile ar trebui sa se miste mai repede, trebuie sa mergem mai departe”, a adaugat presedintele CE.

Cancelarul german si-a exprimat in mai multe randuri opinia potrivit careia trebuie clarificata problema supervizarii bancilor si a felului in care “putem pune sub un control specific bancile de importanta sistemica din Europa”. Angela Merkel a adus in discutie si un subiect preferat de Barroso si anume ideea unei “uniuni bancare” in Zona Euro, idee ce castiga treptat teren printre liderii europeni. Pentru Germania, un astfel de proiect poate fi realizat doar pe termen lung.

Înverşunarea cancelarului Germaniei, Angela Merkel, de a nu permite ca Uniunea Europeană să acţioneze ca un singur tot pentru ieşirea din criza zonei euro, prin emiterea de eurobonduri sau alte măsuri, idee formulată încă de la prăbuşirea Lehman Brothers, este ceea ce adânceşte criza Europei, spune George Soros. Uniunea Europeană este ea însăşi un bubble, scrie George Soros pe pagina sa personală.

“În cadrul fazei de boom economic, Uniunea a fost ceea ce psihanalistul David Tuckett numeşte un obiect fantastic – ireal, dar extrem de atractiv. Era întruparea unei societăţi deschise – asociere de naţiuni creată pe principiile democraţiei, drepturilor umane, şi a regulii potrivit căreia nicio naţiune sau naţionalitate nu va avea o poziţie dominanţă”, scrie Soros.

Potrivit miliardarului, procesul integării a fost promovat de câţiva oameni de stat care împărtăşeau ideea lui Popper de inginerie socială. Aceştia erau de a acord că perfecţiunea nu poate fi atinsă, aşa că au fixat obiective limitate şi deadline-uri ferme, iar apoi au mobilizat voinţa politică să facă un mic pas înainte, ştiind foarte bine că atunci când obiectivele vor fi atinse, imperfecţiunea va deveni vizibilă şi va fi nevoie să facă un nou pas înainte.

“Procesul s-a hrănit din propriul său succes, la fel cum se întâmplă în cazul unei bule financiare”.

Interesul Germaniei

Germania a fost în permanenţă în fruntea acestui efort. Atunci când Uniunea Sovietică s-a dezintegrat, liderii germani au realizat că reunificarea statului german va fi posibilă doar în contextual unei Europe mai unite şi erau dispuşi să facă sacrificii considerabile pentru a atinge acest obiectiv, consideră George Soros.

“Când s-a pus problema negocierilor, au fost de acord să contribuie ceva mai mult decât ceilalţi, cu beneficii mai puţine, pentru a grăbi înţelegerea. Liderii de atunci ai Germaniei susţineau că ţara nu are o politică externă independentă, alta decât a Europei”, scrie miliardarul pe blogul personal.

Procesul a culminat cu tratatul de la Maastricht şi cu introducerea euro. A urmat apoi o perioadă de stagnare, care, odată cu izbucnirea crizei din 2008, s-a transformat într-un proces de dezintegrare. Primul pas făcut atunci de Germania, odată cu prăbuşirea Lehman Brothers, a fost o declaraţie a Angelei Merkel care a spus că garanţiile virtuale acordate unor instituţii financiare trebuie să vină de la fiecare ţară în parte, şi nu de la Europa, printr-o acţiune comună. “Le-a luat pieţelor financiare mai mult de un an ca să-şi dea seama de implicaţia acestor declaraţii”, scrie Soros.

Pincipala sursă a necazului la nivel european este că statele membre ale zonei euro au cedat Băncii Centrale Europene atribuţia de a crea monedă. Nu au realizat ce implică asta.

Atunci când euro a fost introdus, regulatorii pieţei au permis băncilor să cumpere datorie suverană într-o pondere nelimitată să fără să îşi pună deoparte colateral, iar băncile centrale au acceptat toate bondurile guvernamentale şi randamentele oferite. Băncile comerciale s-au gândit că este avantajos să acumuleze bonduri de la statele mai slabe din zona euro doar pentru a câştiga bani în plus pe randamente.

Germania, luptându-se cu problemele reunificării, a implementat în tot acest timp reforme structurale care au făcut-o şi mai competitivă. Alte ţări s-au bucurat însă de boomul consumului şi al pieţei ipotecare generat de creditele ieftine, ceea ce le-a făcut mai puţin competitive.

Eurobondurile cresc tensiunea din zona euro

A venit apoi criza din 2008 care a condus la o stare de fapt foarte departe de ceea ce prevedea tratatul de la Maastricht.

Zilele acestea, Angela Merkel a primit critici dure din partea preşedintelui american Barack Obama, dar şi din partea unor lideri europeni, pentru că se opune soluţiei creării de eurobonduri, respectiv bonduri garantate de toate statele zonei euro, care să le permită acestora accesul la costuri egale de împrumut.

În prezent, “ni se cere să emitem eurobonduri spunându-ni-se că avem nevoie de rate de dobândă egale pentru toate statele şi situaţia se va rezolva”, a spus Merkel în cadrul unui discurs susţinut ieri în faţa membrilor Uniunii Creştin Democratice, la Berlin. Însă Europa are nevoie de fapt de o revizuire a structurii economice care să permită creşterea competitivităţii continentului, susţine cancelarul.

Legaturi:

*


Categorii

Criza datoriilor suverane, Criza mondiala, Grecia, Noua ordine mondiala, guvern mondial (Pasi catre Antihrist?), Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

9 Commentarii la “Eurocratii pregatesc o NOUA ORDINE EUROPEANA. Soros tine aproape

  1. Sper că nu așteptăm să urmeze prosperitatea… Nici vorbă! Vor grăbi haosul pe toate fronturile, ca să vină tot ei cu soluțiile de „reconstrucție” economică și „reeducare” ecumenică… Iar cine va avea de câștigat? Elitele anticreștine și băncile lor (torționarii lor) precum și singurul popor semit care nu va fi afectat de criză, ci va promova pe „salvatorul” lor și al lumii…

  2. Exact. Si mai mult decat atat, daca vrem mai multa cooperare o sa ne impuna o guvernanta globala de n-o s-o putem duce! Asta in cazul in care nu se amana scadenta si se sparge sandramaua UE in bucatele. Om trai si om vedea. Ce a fost oricum nu mai poate fi, iar un mecanism de revenire nu se poate imagina decat in scenarii catastrofale sau (putin probabil) daca ne punem cenusa-n cap si renuntam la rasfaturi, suprafete, confort, forme fara fond si ne intoarcem la modul de viata care si-a demonstrat viabilitatea timp de milenii. Dar totusi impresia mea este ca omenirea s-a precipitat si se precipita galopant spre gatul sticlei.

  3. Pingback: Romania inconjurata de flacari nematerialnice… deocamdata. CONSTIENTIZAM PE CE LUME TRAIM? - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  4. http://www.rfi.ro/articol/stiri/economie/comisia-europeana-prezinta-propunerile-o-uniune-bancara

    Autorităţile de la Madrid nu reuşesc să strângă lichidităţile necesare de pe pieţele financiare. Premierul spaniol, Mariano Rajoy, a cerut şi el crearea unei uniuni bancare, dar şi introducerea de obligaţiuni comune europene, idee respinsă fără drept de apel de Germania. Spania refuză la rândul ei să ceară un program de asistenţă financiară de tipul celui acordat Greciei ori Irlandei, care ar fi “ridicol de scump”, spune şeful Guvernului de la Madrid.

    http://www.rfi.ro/articol/stiri/economie/bruxelles-face-un-prim-pas-uniunea-bancara

    Pentru a evita haosul creat in urma falimentelor bancare din ultimii ani, Bruxelles întrevede o cooperare bancară mai strânsă intre statele membre UE si evitarea platirii facturii de catre cotribuabil.
    Autoritatile nationale de supraveghere financiara ar trebui de asemenea sa aiba puteri extinse. Dar ideea Comisiei Europene este ca progresiv aceasta surpaveghere sa-si piarda caracterul national si sa devina centrala, europeana.
    Aceasta este indiscutabil necesara planurilor pe termen lung care ar trebui sa duca o responsabilitate comuna si centralizata privind garantia depunerilor.

  5. Banuiala mea e ca nemtii trag de timp si nu vor accepta nici eurobonduri nici orice altceva le mai cere lor sa plateasca. Vom vedea destul de curand, pentru ca timp mult nu mai este.

  6. Pingback: “CINE VA MURI PENTRU UNIUNEA EUROPEANA?” Si despre tradare, agenda eurocratilor si mitul tehnocratului iluminat - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare