ÎPS PIMEN S-A MUTAT LA VEȘNICA ODIHNĂ, ca victimă a pandemoniei de coronavirus. EPISCOPUL MACARIE: “Ați fost luat de pe front, Părinte Arhiepiscop, oștean de frunte și veteran al unei Biserici luptate atât de greu acum. Căci, într-adevăr, este război. Un război nevăzut, dar și văzut, care ne pune la încercare credincioșia”/ MĂRTURISIRI VIDEO + PRIVEGHIUL DE LA SFÂNTUL IOAN CEL NOU DE LA SUCEAVA (live)

Basilica:

Arhiepiscopul Pimen a plecat la Domnul

Arhiepiscopul Pimen al Sucevei și Rădăuților a încetat din viață miercuri, 20 mai 2020, în jurul orei 0:50 la Institutul „Matei Balș” din Capitală, în urma unui al doilea atac de cord.

Din cauza infectării cu noul coronavirus, ierarhul fusese transportat de la Suceava la București cu un elicopter SMURD pe data de 20 aprilie. În urma complicațiilor pulmonare apărute, părintele arhiepiscop în vârstă de 90 de ani fost intubat.

Înaltpreasfințitul Părinte Pimen s-a născut în 25 august 1929, în localitatea Greabănu, jud. Buzău, la botez primind numele Vasile.

A fost de la frate de mănăstire și monah la profesor, pedagog, apoi stareț, paroh, muzeograf, dar și reprezentant al Patriarhiei Române la Ierusalim, exarh, Episcop vicar, apoi Arhiepiscop.

După cursurile medii urmate la Liceul din Râmnicu Sărat, între 1948 şi 1951 a studiat la Semi­narul monahal de la mănăstirea Neamţ, fiind în acea perioadă frate de mănăstire. În data de 10 martie 1951 a fost tuns în monahism, pri­mind numele Pimen, iar la 29 iunie acelaşi an a fost hirotonit ierodiacon.

În anul şco­lar 1951-1952, a fost numit profesor pen­tru ciclul al ll-lea în cadrul Şcolilor mănăs­tireşti de la Neamţ şi Secu, apoi, pedagog la Seminarul Teologic de la mănăstirea Neamţ (1952-1953); între 1953 şi 1957 a urmat Institutul Teologic Universitar din Bucureşti, unde a obţinut licenţa cu lucrarea: „Personalitatea Fericitului Augustin oglindită în confesiunile sale”.

A fost hirotonit ieromonah în anul 1957. În perioada 10 octombrie 1976 – 1 ianuarie 1977 a urmat cursurile de limba germană la Universita­tea din Köln. Bun slujitor şi gospodar, a fost numit iconom şi apoi stareţ al mănăstirii Putna (1957-1961).

Apoi, a împlinit diferite ascultări: preot duhovnic la mănăstirea Văratec (1961-1962), preot la mănăstirea Durău (1962-1964), muzeograf la mănăs­tirea Putna (1964-1974); între timp a fost hirotesit protosinghel (1966) şi arhiman­drit (1975); între 1974 şi 1978 a fost stareţ la Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava.

De la 1 februarie 1978 a slujit la Reprezentanţa Patriarhiei Române din Ierusalim. Între anii 1979 şi 1982 a fost exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor.

La recomandarea Arhiepiscopului şi Mitropo­litului Moldovei, Teoctist Arăpaşu, pe 10 ianuarie 1982 a fost ales episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, cu titlul de Sucevea­nul şi hirotonit în 24 iunie 1982.

În urma reînfiinţării Arhiepiscopiei Sucevei, în 24 ianuarie 1991 a fost ales Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor şi întronizat la Suceava în data de 3 martie 1991.

Pe lângă fructuoasa activitate misionară, pastorală şi administrativă a publicat diverse studii, îndeosebi cu privire la iconogra­fia bisericească, dar şi articole, cronici, recenzii în revistele „Mitropolia Moldovei şi Sucevei” sau „Candela” (de la Suceava).

La împlinirea venerabilei vârste de 90 de ani, ierarhul a primit numeroase mesaje de felicitări și aprecieri, dar și privilegiul ca o stradă din Suceava să îi poarte numele.

Anul trecut, Arhiepiscopul Pimen al Sucevei și Rădăuților a fost de acord să pună în fața celor interesați, prin intermediul Basilica.ro, într-un interviu exclusiv, pilda vieții sale și experiența atâtor ani în slujba Bisericii.

***

***

Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților:

Cu durere în suflet, aducem la cunoştinţa slujitorilor sfintelor altare, a vieţuitorilor din sfintele mănăstiri şi a credincioşilor din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, că Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Pimen a trecut la cele veşnice în ziua de miercuri, 20 mai 2020, în jurul orei 0:50.

Ajungând la venerabila vârstă de aproape 91 de ani, Părintele Arhiepiscop Pimen a rămas legat de Bucovina prin slujirile pe care le-a avut, îndeosebi prin toată lucrarea jertfelnică pe care a împlinit-o ultimii 29 de ani ca prim întâistătător al reînfiinţatei Eparhii a Sucevei şi Rădăuţilor.

Rămâne în sufletele tuturor ca un adevărat păstor cu inimă de părinte, iubitor de Dumnezeu, de Biserica Sa cea sfântă, cinstitor al valorilor neamului, grabnic săritor la nevoile celor sărmani, ctitor de locaşuri sfinte şi aşezăminte filantropice, dârz în faţa tuturor necazurilor vieţii.

Rugăm pe Hristos Domnul, Cel înviat din morţi, să aşeze cu drepţii sufletul Înaltpreasfinţitului Părintelui nostru Arhiepiscop Pimen, întru lumina cea neînserată a Împărăţiei Sale.

Veşnica lui pomenire în neam şi în neam!

Hristos a înviat!

Biroul de presă al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor

***

Episcopia Europei de Nord:

Părinte Arhiepiscop Pimen, plecați simplu și smerit, ca să ne pregătiți câte o chilioară în Grădina Raiului!

Cuvânt de rămas bun al Episcopului Macarie Drăgoi al Episcopiei Europei de Nord

Dumnezeu să Vă pomenească și să Vă primească nevoințele, Părinte Arhiepiscop Pimen! V-ați grăbit acum să plecați la Domnul, la Cel Căruia V-ați dedicat întreaga viață, lăsându-ne pe noi aici, în această lume în care, cum spuneați în ceasuri ale mâhnirii, nu V-ați mai regăsit…

Nădăjduiam să mai avem răgaz, în ciuda acestor vremuri de boală și de moarte, de ură și de certuri de cuvinte, să ne regăsim pentru binecuvântare și povață, pentru sfat, pentru o vorbă bună și un rămas bun creștinesc. Să mai povestim despre ceea ce iubeam atât de mult: satul românesc și comunitatea credincioșilor. Să vorbim despre Dumnezeu, despre Maica Domnului și despre Sfinți, despre țară, despre Biserica strămoșească. Dar nu mai este timp pentru toate acestea. Ați fost luat de pe front, Părinte Arhiepiscop, oștean de frunte și veteran al unei Biserici luptate atât de greu acum. Căci, într-adevăr, este război. Un război nevăzut, dar și văzut, care ne pune la încercare credincioșia. Ați fost în prima linie de la început, cu donații importante pentru spitalele și așezămintele sociale din Bucovina, întru slujirea fratelui, cu rugăciunea și sfatul pentru toți.

Acum ați plecat la Domnul! Știu că ați fi dorit un altfel de sfârșit, nu în izolare, ci în comuniune. Însă am nădejde tare că v-ați regăsit acum, în comuniune deplină, în Împărăția cerurilor, laolaltă cu ceata ierarhilor și mărturisitorilor, aducând neîncetat laudă Preasfintei Treimi. Acum veți cutreiera lăcașurile cerești, ca altădată mănăstirile Bucovinei, cu buzunarele pline de cuie și cu rindeaua și securea la cingătoare, simplu și smerit, ca să ne pregătiți câte o chilioară în Grădina Raiului!

Până atunci, avem lupte de dus și un război de câștigat. Cel mai important: câștigarea sufletelor noastre și ale credincioșilor noștri. Îmi va rămâne mereu, ca reper, imaginea cu Înaltpreasfinția Voastră de la canonizarea Marelui Ștefan Vodă de la Putna, când ați ridicat sus, ca o chemare la luptă, sabia voievodului luptător pentru credință și neam.

Să ne rugăm, așadar, împreună! Să ne rugăm pentru acest popor! Să ne rugăm pentru Biserica Luptătoare! Să ne pomeniți, Părinte Arhiepiscop, căci mare nevoie avem, de rugăciunile voastre ale celor din Biserica Biruitoare!

***

IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a pomenit astăzi pe IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuilor, mutat la Domnul:

„A fost voia lui Dumnezeu. Noi cu durere am primit această veste. Este cel care a avut o viața lungă, dar plină de jertfă. O viață de dragoste, de slujire a lui Dumnezeu și a oamenilor. Foarte rar s-a văzut atâta dragoste la un slujitor al lui Dumnezeu ca la IPS Pimen. . . .

Viața lui a fost o alergare permanentă. De aceea, Dumnezeu a socotit că i se cuvine cununa vieții celei veșnice. Și astăzi, l-a chemat la El. Regretăm această despărțire foarte mult. Dar în același timp punem înaintea lui Dumnezeu faptele sale atât de bogate legate de dragostea de Dumnezeu și de oameni. A fost un ierarh care și-a iubit preoții, diaconii, cântăreții, monahii și credincioșii săi. Pe toți i-a iubit în mod deosebit. Și iată că toți l-au și iubit pe IPS Pimen, a fost un ierarh atât de iubit ! A iubit tot ce a fost frumos și adevărat! . . . Și muzica și poezia! A iubit in mod deosebit slujba și era nelipsit de la slujbe! Un mare muzician din locurile acelea l-a copleșit, Ciprian Porumbescu. Așa cum știți a lăsat ca un testament ca la mormântul său să fie cântată Balada lui Ciprian. . . .

Am fost legat de IPS Pimen, pentru că a fost ca un părinte al meu! A fost la înmormântarea părinților mei. Și i-am purtat și ii port atâta prețuire! Și simt că nu mă despart de IPS Sa! Și simt că îl voi în purta în suflet și în inimi ca și pe părintele pe care l-am avut împreună atâta timp, pe vrednicul de pomenire PF Teoctist!…

IPS Pimen a fost o lumină vie! Nu numai pentru Bucovina, ci si pentru întregul neam românesc. De aceea, rămâne un reper atât de luminos pentru toată românimea noastra. Pentru ca a legat istoria cea veche cu istoria cea noua și ne-a dăruit nouă pildă de dârzenie în credința, în slujirea neamului, a înaintașilor, in iubirea țării, iubire de valorile pe care le avem noi. Astfel încât rugăm pe Bunul Dumnezeu să-i ierte toate greșelile pe care le a făcut ca un om, dar să ii primească sufletul în locașurile Sale cele Cerești! Dumnezeu să-L ierte și veșnica sa-i fie pomenirea! Amin!”

***

IPS Pimen a revenit la Suceava. Credincioșii își iau rămas bun în condiții speciale

Sicriul cu trupul Înaltpreasfințitului Părinte Pimen a ajuns miercuri seară la Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou –  Catedrala Arhiepiscopală din Suceava.

Zeci de preoți suceveni au așteptat în stradă, încă de la intrarea în județ, sosirea a Arhiepiscopului. Ei și-au prezentat omagiul așezând de o parte și de alta a drumului flori și lumânări aprinse.

La mănăstire, sicriul sigilat a fost întâmpinat de Mitropolitul Teofan al Moldovei și Bucovinei, care în aceste momente este Locțiitor de Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților.

Părintele Mitropolit a oficiat împreună cu Episcopul vicar Damaschin Dorneanul un trisaghion în curtea mănăstirii, apoi sicriul a fost așezat în biserică.

IPS Teofan a adresat îndemnuri repetate credincioșilor de a se conforma regulilor pentru a aduce în siguranță un ultim omagiu ierarhului și pentru a oferi și altora șansa să facă acest lucru.

Potrivit indicațiilor Mitropolitului, vor putea intra până la zece persoane în incinta Arhiepiscopiei și nu mai mult de cinci persoane în biserică, păstrând distanța de 2 metri.

Credincioșii își pot lua rămas bun de la Părintele Arhiepiscop până vineri la ora 12:00 când va avea loc slujba de înmormântare. Trupul neînsuflețit al Arhipăstorului Bucovinei va fi apoi depus, conform dorinței sale, la Mănăstirea Sihăstria Putnei, în mormântul pe care Înaltpreasfinția Sa și l-a pregătit dinainte.

Cei care vor dori să-și ia rămas bun de la Arhipăstorul lor sau să participe la slujba înmormântării sunt rugați să respecte măsurile și îndrumările specifice acestei perioade.

„Îi rugăm pe preoți și pe credincioși să fie înțelegători și conștienți de faptul că spațiul este unul limitat, astfel încât va fi posibil să apelăm la o restrângere a accesului atât pe durata depunerii trupului neînsuflețit, cât mai ales în timpul slujbei de înmormântare a Părintelui Arhiepiscop Pimen”, transmite Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

„Nădăjduim că, la pomenirea ce se va face la 40 de zile de la trecerea sa la cele veșnice, situația să fie cu mult îmbunătățită și restricțiile vor fi reduse, astfel încât să avem posibilitatea cu toții de a cinsti așa cum se cuvine pe acest vrednic Arhipăstor al Bisericii lui Hristos din Moldova”, mai spun reprezentanții Arhiepiscopiei.

Arhiepiscopul Pimen al Sucevei și Rădăuților a încetat din viață miercuri, 20 mai 2020, în jurul orei 0:50 la Institutul „Matei Balș” din Capitală, în urma unui al doilea atac de cord.