“JOS MASCA, DOMNULE PONTA! JOCI PENTRU BASESCU!” S-a ales praful si de ILUZIA USL. Regimul securist Basescu si-a gasit “mostenitor” taman printre liderii care au castigat alegerile pe valul antiprezidential

12-04-2013 20 minute Sublinieri

O TARA INGROPATA DEFINITIV, PE MANA LICHELELOR SI A STATULUI DE “DREPTI”…

usl-rupt-ghimpele

„Un om gras, care e sectorul bugetar, stă în cârca unui om slab, care e sectorul privat. Prin urmare,  să-l alergăm pe gras”. În „pilda” asta stă toată filosofia guvernării de criză Băsescu – Boc. Pentru privatul slăbănog, răposatul guvern n-a fost în stare să facă nimic ca să mai prindă puteri. Acum, premierul Ponta, după un an de guvernare,  a venit, în fine, cu o inovaţie revoluţionară:  slabii şi graşii sunt toţi în sectorul bugetar.  De sectorul privat n-am auzit. Prin urmare, doctorul Ponta vrea să jupoaie 10% de pe burta şi f… îmbuibaţilor cu peste 1000 de euro pe lună şi să le bage în gura slabilor.

Ceea ce nu înseamnă că banii din taxa de solidaritate de 10%,  solidaritate cu Victor Ponta, pesemne, merg la buget. Nu, căci acolo se pierd. Zice limpede premierul. Exact aşa, la bugetul guvernului Ponta, potrivit premierului Ponta, banii, cum ajung, cum se pierd. Prin urmare, mai bine îi dăm direct pensionarilor militari, ne mai spune noul nostru salvator economico-social. Dacă liberalii nu sunt de acord, atunci bătrânii militari nu au decât să-i urască pe liberali şi pe bugetarii „chiaburi”.

Ce le face guvernul cipriot depunătorilor la bănci care au comis imprudenţa de a aduna mai mult de 100.000 de euro în cont, cam vrea să le facă şi guvernul României bugetarilor vinovaţi de mie la salariu: pe spinarea acestora, încearcă să-şi acopere incompetenţa şi neputinţa.

Dar ambele au un predecesor ilustru: guvernul Stolojan, care, în 1991, confisca valuta depusă în bănci de cetăţeni ca să nu intre statul în insolvenţă.

Guvernul Băsescu – Boc  a tăiat salarii şi a mărit taxe. Guvernul Ponta inventează taxe suplimentare şi ţine salariile pe loc, în vreme ce preţurile la alimente de bază şi electricitate cresc în cascadă. E la fel de incapabil ca şi „odioşii” foşti să ia vreo măsură activă pentru propulsarea economiei.

Salariaţii Oltchim îi acordă şi lui Ponta, după Băsescu, înalta distincţie de javră ordinară cu panglici. Întrebarea este: era nevoie pentru asta de miile de oameni care au strigat zile în şir în ger, de suspendarea prezidentului  şi de majoritatea de 70% în Parlament?

***

Colaj din interventiile la emisiunea ”La ordinea zilei” cu Radu Tudor de miercuri, 10 aprilie 2013, pe tema tradarilor tot mai multe ale lui Victor Ponta si PSD, care a trecut in tabara lui Traian Basescu si ii numeste sau ii pastreaza oamenii in pozitii cheie in stat – participa senatorii Dumitru Pelican, Ioan Ghise si jurnalistii Dan Constantin (Jurnalul National) si Razvan Zamfir (Ghimpele).

*

Montaje de arhiva din emisiunile “Punctul de intalnire” si “Q&A” – 6 si 7 aprilie 2013 care demonstreaza cum, dupa modelul Traian Basescu, si Victor Ponta si-a pacalit electoratul cu un discurs radical anti-Basescu si promitand justitie libera si pedepsirea vinovatilor regimului, pentru ca apoi sa faca blat cu “dusmanul” sau si sa ii numeasca procurorii loiali care ii asigura protectia.

***

PONTA explica nonsalant “reevaluarea” lui Basescu: ERAM IN CAMPANIE ELECTORALA! (la Q&A, 6.04.2013)

***

 

5166722254Privind la ultimele actiuni ale lui Victor Ponta, primul gand e ca premierul nu stie ce sa mai faca si sa spuna ca sa scape de liberali din Guvern. A fost mai intai bizara asumare a “raspunderii” numirii procurorilor sefi, insa aceasta mutare avea girul lui Crin Antonescu, intrucat Ministerul Justitiei fusese eliberat parca anume pentru a fi ocupat de interimarul Ponta, care sa isi faca jocurile asa cum e mai bine pentru toata lumea.

Si le-a facut, nu “s-a spalat” pe maini cum am putea banui ca a procedat Crin Antonescu. Varianta in care liderul liberalilor i-ar fi dat mana libera de actiune lui Ponta – sa se inteleaga cu Traian Basescu, fara ca “pactul cu dracul” sa atinga in vreun fel imaginea de candidat a lui Antonescu – nu mai pare a sta astazi in picioare.

Si de-ar fi fost asta planul, Victor Ponta si-a luat mult prea in serios misiunea si s-a transformat prea repede si prea radical in opusul a ceea ce fusese pana acum. Nu mai este doar o iluzie sau un simplu joc de imagine; Victor Ponta a ajuns dintr-un luptator impotriva “regimului criminal” al lui Traian Basescu unul dintre cei mai fideli aparatori si mesageri ai ideilor si oamenilor presedintelui.

Obligatia de a vorbi frumos despre Laura Codruta Kovesi a pus stapanire pe discursul sau, iar marile teme cu care USL a castigat alegerile – Justitia supusa lui Traian Basescu, presedintele care fabrica dosare – incep sa se evapore ca si cum nu ar fi existat niciodata decat intr-un vis urat de care nimeni nu prea isi mai aminteste bine.

Din dorinta de a-si reabilita imaginea in UE, Ponta i-a dat de fapt dreptate lui Traian Basescu in aproape tot ce acesta a sustinut inca inainte de declansarea actiunii de suspendare despre actiunile USL. Ironic doar in parte, intrucat insusi pactul semnat pe foaia A4 intre Ponta si Basescu reprezinta “pacatul originar” al unei relatii de complicitate in nelegitimitate – Basescu, un presedinte demis; Ponta – un premier care a fost devedit negru pe alb a fi plagiator.

Ca si cum nu ar fi fost de ajuns ca lauda ceea ce acum doar patru luni in urma numea raul cel mai mare al Romaniei, Victor Ponta pluseaza in continuare fata de liberali. Luni seara cei doi co-presedinti ai USL se ataca pe fata, se ironizeaza si isi pun piedica in direct, doar ca la televiziuni diferite. Coarda este intinsa tot de premier, cand anunta ca se gandeste sa impoziteze veniturile bugetarilor mai mari de 1.000 de euro. O aberatie neconstitutionala si care nu aduce mai nimic la buget, dar excelent motiv de a-i enerva din nou pe liberali si a le grabi iesirea de la guvernare.

De data asta, liberalii i-au putut spune “pas” degajat si doar economiile derizorii castigate astfel l-au convins pe Ponta ca nu merita sa intinda coarda prea mult pe acest subiect. In aceeasi emisiune, premierul vorbea si despre posibilitatea in care s-ar putea produce modificarea cotei unice de impozitare, de care “deocamdata” nu se atinge pentru ca “asa le-am promis liberalilor”.

Cum le-a spus insa partenerilor sa nu se astepte sa primeasca un leu in plus la rectificare, pentru ca nu au fost de acord cu taxarea bugetarilor de lux, nu ar trebui sa mire pe nimeni daca lipsa banilor colectati de catre stat il va determina pe Ponta sa umble chiar si la cota unica de impozitare. Iar daca liberalii il vor mai incurca mult, asa cum lasa de pe acum sa se inteleaga, nu va mai mira pe nimeni ca le ureaza vant din pupa.

  • Cotidianul:

Cornel Nistorescu: Lecţiile cuplului Ponta-Băsescu în criza procurorilor

Dură săptămână! Mai ceva ca o trezire la realitate. Într-o livadă cu meri înfloriţi chiar merita să ponta-basescu-ghimpele1deschizi ochii. În ploaia de minciuni a preşedintelui, nici mort. În micile giumbuşlucuri de logică ale premierului, la fel. Mai bine te trezeşti într-un potop de înjurături sau cu o găleată de lături vărsată pe cap. Măcar are coerenţă şi ştii ce ar putea urma. Primul lucru probat cu barosul pe scoarţa noastră cerebrală în aceste zile: Victor Ponta minte cu aceeaşi seninătate ca şi Traian Băsescu. Şi reciteşte orice lege în dungă, după cum îi dictează interesele. Referinţele sale la trecut, cutumă sau text de lege sunt facultative. Aleatorii şi conjuncturale.

Altceva. N-are fibră de fiinţă democratică. A complimentat Antena 3 atâta vreme cât a putut-o folosi ca mijloc de transmitere. Adică de a face politică. Victor Ponta a făcut politică numai pe micul ecran. N-a redactat proiecte de relansare economică, nu s-a chinuit cu programe de guvernare, n-a ştiut ce va face când va ajunge la Palatul Victoria (dovadă lungul şir de bâlbe din mai 2012 şi până astăzi). A făcut doar naveta între televiziuni, aşa cum face şi acum şi cum crede el că înseamnă să guvernezi. Adică să fii văzut peste tot, să scapi o ironie şi o glumiţă şi să ripostezi la orice atac. Când este vorba de înţeles o obiecţie, o atitudine critică, Victor Ponta este fiul lui Traian Băsescu. Adică un fel de Eba cu buze subţiri şi ţâfnă dezlănţuită. Nu mai iubeşte libertatea de exprimare. Era bună când îi nenorocea pe alţii. Acum, când îl încurcă pe el, o vede ca pe o pacoste. Îl incomodează vizibil. Coşmar, în loc de speranţă.

Un Victor Ponta preşedinte al României ar însemna o catastrofă şi mai mare, cel puţin în materie de libertăţi de exprimare, decât ce ne-a adus regimul Băsescu.

Şi încă un lucru. A sacrificat-o pe Mona Pivniceru la fel ca Traian Băsescu pe cine vreţi dumneavoastră. A acceptat-o câtă vreme a putut crea impresia că vine cu profesionişti şi caractere şi a abandonat-o când şi-a dat seama că îl încurcă în relaţia cu terţi. Exact ca tăticul său din vârful dealului. […]

Altă lecţie. Că Traian Băsescu are calităţi de regizor. Dacă a fost capabil să facă din procurori un cor şi să-i pună să cânte pe aceeaşi voce ca un Cor al Răului, ba şi din bietul Daniel Morar un soi de bas al dreptăţii, atunci de bună seamă că tot de la el ar trebui să ne aşteptăm la regia următoarelor spectacole interpretate de Victor Ponta.

Şi încă una. Că ambasada americană se suceşte şi ea după cum bate vântul. Când a fost nevoie de taxat anumiţi politicieni, a recurs la incriminarea comunismului, la anticorupţie, la comportament nedemocratic. Când e vorba de respectarea unei legi care încurcă, adio, se poate trece şi la alte principii. Ba se poate recurge şi la declaraţii de sprijin. Ambasada SUA a lansat un mesaj de încurajare a colaborării Băsescu-Ponta de parcă asta ar face parte din strategia NATO în Balcani. Adică NATO, prin cel mai de vază reprezentant al său, încurajează finalizarea procedurii în desemnarea procurorilor. Operaţiune militară, nu altceva. ”Ne bucurăm să vedem că s-au făcut nominalizări” de parcă s-ar fi făcut paşi decisivi în promovarea comandanţilor pe flancul de sud. Că în prevederile legale scrie altceva? Mare brânză. Şi la nivel NATO e tot după nevoi şi simpatii şi după interese. Logica nu e este armă decât la defilări.

Dar cea mai nebună concluzie trasă şi de americani, şi de Ponta, şi de Băsescu vine de la abandonarea transparenţei. Şi a concursului (competiţiei). Ce a mişcat lumea şi democraţia de-a lungul vremii, într-o ţărişoară din estul Europei devine perimat, caraghios, o veritabilă frână în calea progresului. Vorba lui Băsescu: cum adică, ”aşa a ieşit la concurs”.(…) A fost exprimată baza ideologică pentru caricatura specificului naţional al acestei perioade!

Dumitru Constantin: Sătul de lichele, vreau o canalie

 

Deşi ar putea fi de prisos, precizez că titlul reia un joc de cuvinte al scriitorului Victor Eftimiu care a făcut carieră în România datorită plasticităţii sale şi a ajuns repede în folclor, mulţi folosindu-l adesea, dar fără a şti adevăratul autor. „M-am săturat de lichele, daţi-mi o canalie!”, declara autorul piesei „Înşir-te mărgărite”, şi care în „Cocoşul negru” scria: „Arunci un pumn de aur şi vezi crescând palate!”, definind antologic esenţa vieţii politice şi economice din România. […]

Dar să lăsăm istoria şi să ne întoarcem la actualitate, pentru a constata deloc uimiţi că aproape zilnic avem dovezi indeniabile ale realismului acestor memorabile vorbe de duh. Nu mai departe decât joi seara, într-un interviu la o televiziune de buzunar, Traian Băsescu ne-a dat o nouă lecţie despre cum se poate insulta bunul-simţ al unui om normal, în realitate al poporului, el oferindu-ne încă o dovadă, nu de reevaluare, cum se reped unii s-o catalogheze, ci de dispreţ maladiv la adresa logicii, eticii, lucidităţii şi realismului de care trebuie să dea dovadă un om cu cea mai înaltă funcţie în stat. Dacă nu l-aş fi auzit cu urechile mele şi mi-ar fi povestit altcineva ce a declarat, aş fi crezut că am de-a face cu un mincinos şi un ins rău inten31580basescu-si-ponta-1ţionat. Acum nu mai ştiam ce să zic, cum să-mi explic faptul că Victor Ponta, despre care, asemeni lui Victor Eftimiu în povestea cu lichelele, preşedintele rostise cel puţin două expresii profund negative – e vorba de „maimuţica imatură” şi „şobolan” – , ei, acelaşi Ponta era lăudat în delir şi apreciat drept un politician de seamă, cu mare viitor! Că prezentul e lamentabil. Mai ieri, procurorul Robert Cazanciuc era denunţat de Băsescu ca fiind dintre cei care fac jocurile din Justiţie, iar acum: „Consider propunerea acceptabilă (de a fi numit ministru al Justiţiei – n.n.), chiar dacă am mai avut nişte reacţii la adresa sa când se punea problema să fie procuror general. Nu cred că reacţia a fost neapărat îndreptăţită atunci când am avut-o, LA VREMEA ACEEA NU ERAM INFORMAT CĂ NU ESTE IMPLICAT. A FOST O REACŢIE PENTRU CARE DOMNUL CAZANCIUC NU AVUT NICiO VINĂ (!?), VINA A FOST DOAR A MEA, CĂ NU AM FOST BINE INFORMAT ŞI L-AM PUS LA PACHET CU ALT PROCUROR CARE AVEA PROBLEME”.

Să citim şi să recitim, iar ulterior să ne întrebăm nu când a fost sincer Băsescu, şi nici cine e de vină că el nu este BINE INFORMAT, ci dacă dacă nu cumva avem dovada crasă a lichelismului politic ce capătă demnitate prezidenţială! Altă dată am vorbit aici despre o anume boală reală a lui Băsescu care-i provoacă reacţii imprevizibile, cu accente clare contradictorii de la o zi la alta. Astăzi, într-o primă instanţă, aş putea fi tentat să cred că este doar aşa, dar aş greşi grav neintroducând în discuţie faptul că acesteia i s-ar putea adăuga şi tot felul de calcule ale cuiva care-şi schimbă strategia de pe o zi pe alta, dacă o cer interesele personale, şi nicidecum cele naţionale. Pentru Băsescu, fie că a fost vorba – nu neapărat în ordine cronologică – de Gabriel Oprea, făcut şeful mafiei personale a lui Adrian Năstase, Victor Ponta (nu reiau calificativele împrumutate de la grădina zoologică), procurorul Robert Cazanciuc (sforarul Justiţiei române), au prevalat de fiecare dată interesele absolut personale, ceea ce nu-l face ca azi să aibă vreo remuşcare. Dimpotrivă, somat să se explice, el oferă argumente halucinante, care, în orice societate clădită pe baze solide, ar duce direct la un anumit gen de instituţie medicală. Nu e mai puţin adevărat că – în sfârşit, după îndelungi căutări, foarte dureroase pentru popor – el şi-a găsit în Ponta un „co-pilot” care are toate atributele necesare: nu a mai plagiat, e acceptat brusc, dar cu sughiţuri de „soţietatea civilă”, e ahtiat după putere şi disperat s-o păstreze cu orice preţ, la fel ca „dascălul” său e gata să sacrifice poporul şi partidul, e dispus să-şi abandoneze aliaţii, doar să-i fie lui bine. Poporul? Care popor, ei doi sunt poporul!

Ca şi în cazul amintitelor afirmaţii ale lui Băsescu, citiţi şi vă cruciţi, că nu mai puteţi face altceva: „Eu cred că ’Jos Băsescu’ e un slogan de campanie, e o idee, dar nu poate fi un proiect de ţară. ’Jos Băsescu’ se va întâmpla la anul, din fericire, şi ce facem a doua zi dupăVICTOR-PONTA-FANE-9 ce e jos Băsescu?”. Să ne întoarcem doar puţin în trecut, acum şapte-opt luni, şi să ne reamintim ce zicea acelaşi Ponta despre Băsescu? La ce ar folosi? Doar să ne facem inimă rea, iar personal să constat că am fost inspirat când, într-un alt pamflet, vorbeam despre „puţoiul politic pricăjit”, care, iată, ce schimbare radicală la faţă are. Mai exact, aşa cum inspirat i-a zis cineva, el a devenit uimitor de repede un „Boc cel lung”, cu precizarea că nu a dat doar copy-paste după guvernarea acestuia, ci a „perfecţionat-o” într-un timp record pe spatele milioanelor care l-au adus pe val, sus de tot, unde imediat a ţâşnit din el acea parte negativă de procuroraş – dacă mi-e permisă barbaria lexicală. Dacă, înainte de 1989, un poet folosea sintagma „patria, cabinetul de lucru al preşedintelui” pentru a justifica nesfârşitele vizite de lucru ale lui Ceauşescu în judeţe, azi, pe acelaşi tipar, aş spune „televiziunile, cabinetul de lucru al premierului”. Cine i-o fi zis că, prin fluviul de apariţii televizate, Ponta capătă statură de mare politician s-a înşelat amarnic. El nu devine decât un „gurmand al conversaţiei”, ca să reiau formula folosită în cazul amintitului scriitor. În schimb, cred că s-ar cuveni ca, totuşi, cineva din şleahta de consilieri şi sicofanţi să-i pună în birou, dacă el ajunge vreodată acolo!, o vorbă de duh a lui Petre Ţuţea: „Fraţilor, licheaua nu evoluează!”. Este şi motivul pentru care, inspirat de Victor Eftimiu, vreau o canalie!

 

Traian Băsescu este cel care de fapt guvernează şi acum România

cum-s-a-facut-pres-csm-18450053

CCR a dat în mai puţin de un an de zile 14 decizii favorabile pentru Traian Băsescu; Rapiditate extraordinară în soluţionarea dosarelor de la referendum; Mizele preşedintelui: o Constituţie şi o regionalizare care să-i convină.

Declaraţii din 2012 valabile şi în 2013

Pe 21 august 2012, premierul Ponta declara: „S-a dovedit că nu suntem la putere, ci doar la guvernare”, iar pe 12 septembrie 2012, Crin Antonescu spunea: „Puterea nu aparţine nici Parlamentului, nici Guvernului, ci altor instituţii care ar trebui să fie aparte de jocul politic, fac trimitere la Parchetul General şi DNA”. Dacă ne uităm se se întâmplă pe scena politică – desemnarea Laurei Codruţa Kovesi la şefia DNA, reluarea „temelor” „Roşia Montana”, „gazele de şist” etc. promovate de Traian Băsescu şi PDL în perioada 2010-2012, dar şi alte evenimente -, se poate spune că ambele declaraţii date anul trecut de co-preşedinţii USL sunt şi acum valabile. Mai valabile ca oricând.

„Ministerele” conduse de Traian Băsescu

Într-adevăr, şi la ora actuală, Traian Băsescu este cel care se află la „butoane”. El controlează – nu o spunem pentru prima dată – instituţii de forţă prin care decide practic actul de guvernare în puncte esenţiale. Instituţiile respective se cunosc care sunt: Curtea Constituţională, DNA, Parchetul General, ANI, CSM şi serviciile secrete. Pe lângă acestea, Traian Băsescu mai are şi aliatul extern, organismele Comisiei Europene (cele care în vara anului 2012 au jucat rolul tancurilor sovietice din august ’44) şi beneficiază şi de un aparat de propagandă foarte bine pus la punct. Nu în ultimul rând, Traian Băsescu mai beneficiază şi de prerogative constituţionale care îi permit drept de veto în anumite situaţii.

Cum guvernează Traian Băsescu

Traian Băsescu poate bloca orice demers legislativ care nu îi convine sau care nu convine aliaţilor săi politici. Într-o primă fază, blocarea este una legală: are atribuţia de a trimite (o singură dată) Aspazia_Cojocaru_si_Traian-Basescula reexaminare orice lege votată de Parlament. Arma cea mai teribilă în procesul de blocare şi de modificare a legilor care nu-i convind este însă Curtea Constituţională. Bazându-se pe judecătorii care îi sunt favorabili (Traian Băsescu va avea „majoritate” la CCR şi după ce nu va mai fi preşedinte, concret până în iunie 2016), dar şi pe unele prevederi interpretabile ale Constituţiei, Traian Băsescu va putea (şi a făcut-o) modifica orice lege sau hotărâre parlamentară care nu îi este pe plac. Nu de puţine ori, judecătorii săi din CCR au dat (de regulă la sesizările PDL) decizii de neconstituţionalitate în situaţii în care Legea fundamentală nu era încălcată şi au fost şi cazuri în care aceiaşi judecători chiar au adăugat la lege sau la Constituţie.

Prin DNA şi Parchetul General, Traian Băsescu ţine sub control adversarii politici. Indizerabilii se pot trezi oricând cu un dosar penal, de multe ori fabricat – cazul deputatului Ion Stan este unul mai mult decât elocvent. ANI are misiunea de a rări parlamentarii din tabăra adversă. De asemenea, DNA şi Parchetul General mai au şi rolul de a bloca sesizările privind faptele penale ale exponenţilor fostei puteri, iar CSM, cea de a pune căluş magistraţilor cu accente de independenţă, dar nu numai atât. Cât despre propagandă, nu mai are rost să vorbim, exemple avem zilnic, cu menţiunea că noul pivot în domeniu este România TV.

Viitoarele mize ale preşedintelui

În perioada care urmează, trei sunt mizele imediate de mare interes pentru Traian Băsescu: revizuirea Constituţiei, regionalizarea (la pachet cu revizuirea Constituţiei) şi legile siguranţei naţionale. Se pune următoarea întrebare: de ce mai este interesat Traian Băsescu să-şi impună propria voinţă în cele trei cazuri, din moment ce se află pe final de mandat? Răspunsul este simplu: Traian Băsescu nu are de gând să se retragă din politică; cu o Constituţie şi cu legi care îi convin, el îşi construieşte viitoarea carieră politică post-prezidenţială.

Vă prezentăm în continuare o sinteză a modului în care Traian Băsescu a utilizat prerogativele sale şi cum a beneficiat de serviciile CCR, DNA şi Parchetul General (doar) pe perioada 2012-2013. Despre serviciile obţinute prin intermediul ANI, CSM şi al aliatului extern, într-un articol viitor (despre cum l-au sprijin „serviciile” s-a relatat pe larg în ultimele luni – n.a.).

Ponta învaţă să trăiască în USL

USL-nu-se-va-rupe--dupa-cearta-pe-procurori-si-pe-Ministerul-Justitiei---sondajDupă ce a declarat de nenumărate ori înainte de alegeri că USL este un proiect de succes, Victor Ponta dă de înţeles acum, după ce a ajuns la guvernare, că Uniunea devine un fel de piatră de moară pentru el. “Învăţăm să trăim în coaliţie. Sigur că este întotdeauna mai uşor să guvernezi singur”, a declarat Victor Ponta marţi în cadrul unei reuniuni de partid a social-democraţilor.

Liderul PSD a mai declarat, marţi, la dezbaterea pe tema “120 de ani de social-democraţie în România”, că “Jos Băsescu!” este un slogan de campanie, o idee, dar nu poate fi un proiect de ţară. “Foarte mulţi alţi colegi vorbesc şi cred că singurul proiect politic despre care trebuie să vorbim în continuare este proiectul «Jos Băsescu!». Eu cred că că «Jos Băsescu!» e un slogan de campanie, e o idee, dar nu poate fi un proiect de de ţară. «Jos Băsescu!» se va întâmpla la anul, din fericiere, şi ce facem a doua zi după ce e jos Băsescu?”, a spus Ponta.

Ioan Vieru: Până când democraţia Securităţii?

Trecutul recent, sau mai îndepărtat, se resimte perturbator în configurarea democraţiei. Primării, ministere, mici şi înalţi funcţionari sunt copie a celor din perioada roşie. Sistemul obligă la adaptări din care, probabil, nu se mai poate ieşi. Rezultatul se constituie într-un funcţionar corupt, cu o conduită schizofrenă, total separat de interesele societăţii. Programele sociale, de dezvoltare sunt înlocuite de organigrame în care se regăseşte, la o adică, întreaga structură infracţională a României. Niciun guvern n-a fost supus unor măsuri radicale, de funcţionalitate adecvată momentului. Spre exemplu, actualul Guvern se autoadulează dându-se drept rezultatul unei adevărate mişcări politice reformatoare, când este doar un joc de păpuşi cu dublu regizor.

Faptul că în 1989 s-a pornit catastrofal, manipularea totalitarismului supravieţuind de atunci neîntrerupt, pare să fie încă motivul principal al impasului continuu în care se află România. Este regretabil, poate şocant, dar toţi politicienii români ai momentului au o legătură cu personajele trecutului întunecat, atunci când nu sunt ei înşişi acele personaje. A vorbi despre o reformă în aceste condiţii este curată pierdere de vreme, o deformare a unei speranţe legitime. Societatea românească a acumulat până la refuz un blocaj pe toate palierele sale de funcţionalitate. Cercul se desfăşoară de la libertatea cuvântului la libertatea economică, ca o roată londoneză exemplificând monstruos peisajul în totalitatea sa halucinantă. A fost remarcabilă ideea, când eurodeputatul Renate Weber a adus într-o discuţie, la Bruxelles, libertatea presei ca pericol public în viziunea puterii prezidenţiale din România. Somnul ONG-urilor din România se explică numai prin controlul economic nedemocratic, mafiot. Dirijarea fondurilor spre susţinerea propagandei arată că România funcţionează exact ca înainte de 1989. Entităţile, gen edituri, ziare independente mai există doar prin eroismul şi idealismul unor persoane net superioare celor de la vârful societăţii politico-administrative, fiind singurele care contează în adevăr.

[…]

Traian Băsescu l-a reevaluat şi pe “şantajistul” Sebastian Ghiţă

Un demagog de şcoală nouă: gauche-caviar-istul negociator Ioan Rus

Un demagog de şcoală nouă: gauche-caviar-istul negociator Ioan Rus

Întreaga presă independentă vorbeşte – şi nu de ieri de azi – de jocurile la mai multe capete pe care le face PSD-istul (de fapt multipartinicul) clujean, Ioan Rus. Iată că o părere similară o au şi foarte mulţi bloggeri independenţi. Astăzi vă prezentăm cum este caracterizat Ioan Rus pe blogul Politicata.wordpress.com (L.G.)

„…a apărut o categorie de politicieni gureşi şi neobrăzaţi, lipsiţi de substanţă cu foarte mult voluntarism şi cu extrem de multtembelism care au condus România câţiva ani. (…) Dacă suntem atenţi şi cinstiţi cu noi înşine, ne vom da seama că părinţii noştri, după 50 de ani de comunism aproape că ne-au lăsat o ţară mai în regulă decât cea pe care e cât pe ce să o lăsăm copiilor noştri. Pentru asta trebuie să ne fie ruşine tuturor”

Sa nu credeti ca am citat din Miron Cozma, Vadim sau DDD
Este marele strateg de la Cluj, orasul acela in care toata lumea e prietena si face afaceri cu toata lumea, in care nu a castigat niciodata vreun rand de alegeri si unde face comert cu automobile de lux mana-n mana cu tembelii aia de dreapta ( cu ) care mai si guverneaza.
Un fost chelner l-a recomandat pentru vicepresedintia PSD regiunea N-V.
Vorbeste lumea rea ca el ar fi veriga lipsa din relatia Ponta-Basescu si ca s-ar cam fi plimbat pe la Bruxelles, probabil ca sa faca un baschet cu una Laura.
Mai stii ?

Preluat de pe http://politicata.wordpress.com/2013/04/06/un-demagog-de-scoala-noua-gauche-caviar-istul-negociator-ioan-rus/

  • Ghimpele:

Coabitare sau contopire? După ce “s-a ocupat” de referendum, Ioan Rus e dorit în conducerea PSD

“Grupul de la Cluj” atacă PNL: Liberalii au reacţii nevrotice

In contextul în care este deja de aşteptat ca Ioan Rus, lider al “grupului de la Cluj” să fie ales vicepreşedinte regional al PSD, având în spate șase filiale ale partidului, unul din exponenții „grupului de la Cluj” spune că succesul de la parlamentare a “zăpăcit” PNL și că mai mulți “gambleri” din jurul lui Antonescu forțează limitele dorind președinția și apoi PNL să dea premierul în 2016. Totodată, acesta evidenţiază presupusele avantaje ale premierului prin comparaţie cu liderul liberalilor, spunând despre el că este “bărbat de stat, care știe că este obligat să facă și compromisuri” şi “ar trebui felicitat pentru că a dat cea mai mare bătălie împotriva lui însuși“.

Într-un interviu acordat publicaţiei Revista 22, editată de Grupul pentru Dialog Social, fostul vicepreşedinte al PSD, Vasile Dâncu, susţine că liberalii “vor prea mult, vor totul şi vor acum”, datorită unei “creşteri bruşte alături PSD” şi chiar pe spatele PSD.“Cred că o creștere bruscă alături de PSD și, uneori, pe creditul PSD, a zăpăcit un pic zona noastră liberală. Senzația celor care lucrează alături de liberali în coaliția de guvernare este că vor prea mult, vor totul și vor acum. Sentimentul pesediștilor este că peneliștii vor să consume toate resursele politice forțând mereu limitele, ca în vara trecută, parcă nevenindu-le să creadă că parteneriatul va fi lung”.

Acesta susţine că “Antonescu devine liderul opoziției. “Mă șochează o așa lipsă de gândire strategică din partea liberalilor. Reacțiile nevrotice ale liberalilor creează o atmosferă care ar putea să bulverseze evoluția evenimentelor care curgea pozitiv pentru Crin Antonescu”, şi completează că “mulţi liberali din jurul preşedintelui Senatului au mentalitate de gambler”. “Cred că mai mulți liberali din jurul președintelui Senatului au mentalitate de gambler și visează să mizeze pe tot potul: luăm președinția în 2014 și apoi vom da și prim-ministru în 2016, că doar Băsescu așa a făcut și i-a ținut o bună bucată de vreme. Este un scenariu utopic care s-ar putea sa-l omoare politic pe Crin Antonescu”, crede Dâncu.

Acesta mai sugerează că Antonescu este un “lider slab” care nu a reușit în scandalul procurorilor să se detașeze de mesajul din campanie al USL și s-a lăsat “narcotizat de propriul discurs electoral” anti-Băsescu, în timp ce “premierul Ponta este acum bărbat de stat”, care ştie ce are de făcut. “Premierul Ponta este acum bărbat de stat, care știe că este obligat să facă și compromisuri. Să nu credeți că s-a îndrăgostit brusc de „procurorii lui Traian Băsescu“. În niciun caz (…) Ponta ar trebui felicitat pentru că a dat cea mai mare bătălie împotriva lui însuși. Un lider politic devine bărbat de stat când reușește să treacă peste propriile idiosincrazii, propriile stereotipuri și clișee. Ca om inteligent, Ponta știe că s-a terminat deja de ceva vreme campania electorală și că acum se cere altceva de la el. Și încă ceva: un lider important știe să facă diferența între ceea ce spune în campanie și ceea ce trebuie gândit realist. Liderii slabi se lasă narcotizaţi de propriile discursuri electorale. Cu cât spun de mai multe ori un lucru care știu că va plăcea maselor, cu atât cred mai mult în el, se leagă de el, chiar dacă, inițial, știau că este o mare minciună”, comentează Dâncu.

DAN NECEA: Coabitare, reţeta noastră secretă

Şi dacă această coabitare are o reţetă secretă? Dacă în tenebre se forjează încet, cu minuţie, succesiunea? Dacă zarurile au fost aruncate şi zbaterea furioasă, taifunul de la suprafaţă nu e decât o piesă jucată de ochii şi pentru gura presei?

Nimic mai probabil. Să analizăm lucid trei situaţii. Numirea lui Kovesi fiind prima dintre ele. Dar această numire la DNA, în cadrul unui barter pentru obţinerea Parchetului general, a fost discutată de liderii PSD (adică Ponta) cu liderii PNL (adică Antonescu) încă de la mijlocul lui septembrie, la Murighiol. După întâlnirea din fieful lui Crin Antonescu nu s-a expus nicio concluzie asupra conducerii viitoare a Parchetelor, iar Codruţa Kovesi a fost trimisă, pentru încălzire, cum putea fi constatat încă de atunci – la Bruxelles. De ce atâta discreţie? Întrucât urmau alegerile legislative, iar temporizarea era echivalentă cu optimizarea scorului electoral. Ce a urmat, începând cu demisia ministrului Pivniceru, girat de PNL, e cunoscut.

Pactul de coabitare? Dar cine a participat la acesta? Patru personaje: doi actanţi, şi doi.. giranţi. Întrucât prezenţa unui lider politic la ceas de noapte în palatul Cotroceni, ca martor la semnarea unui pact, nu poate însemna decât calitatea de girant. La fel ca în duel, martorul girează cuvântul (onoarea) celui pentru care vine.

Şi, în fine, un caz cu miză pur simbolică (după cum ar putea considera un „popular de dreapta” câteva milioane de lei noi): impozitarea cu zece procente a veniturilor bugetarilor peste plafonul de patru mii de lei salariu. O taxă Robin Hood, folosită de premier cu promptitudine, exact în momentul în care mii de oameni de la Mechel şi Oltchim îl huiduie şi în care popularitatea din sondajele reale îi scade, ca urmare a capitulării în cazul Kovesi.

Ieri, Victor Ponta a sugerat că această nouă taxă fusese convenită cu PNL în ianuarie, dar că acum – acesta se opune. Însă nu despre vreo inconstanţă a PNL e vorba aici. Ci de o strategie abilă, deşi facilă, prin care cele două partide îşi fidelizează electoratul cu opţiuni de dreapta, respectiv de stânga, în vederea următoarelor alegeri europarlamentare – şi nu numai.

Radu Zlati, consilierul lui Crin Antonescu, a declarat, cu o logică altfel excelentă, că nu are sens impozitarea excepţională a bugetarilor de lux, ci scăderea salariilor acestora. Chestiunea însă nu aşa de simplă în absenţa unei legi unice a salarizării bugetarilor, cu plafoane şi grile clare. De fapt, atât PSD cât şi PNL vor mai mulţi bani la buget, împărtăşind aceeaşi timorată viziune economică.

Cu excepţia unor măsuri benefice implementate la limită, precum viitoarea scădere a TVA la pâine (pe tot lanţul producţiei, putem spera), mizele celor doi giganţi din USL sunt pur politice. Ponta alină suferinţele şomerilor noi de la stat înfierând cu mânie bugetarii de lux, Antonescu îşi asigură 100.000 de voturi în plus, arătând că prin noi înşine vom putea accede spre nebănuite culmi de progres al salarizării. La stat.

Este exact aceeaşi demagogie şi o – în curând – îngrijorătoare lipsă de viziune economică şi fiscală, ce promit patru ani de creştere prin inovaţie statistică şi taxare excesivă. Cu alte cuvinte, doi ani – şi apoi încă doi – de coabitare după reţeta noastră secretă: un poliţist bun, un poliţist rău – şi un păpuşar (substantiv!) zâmbind în întuneric.

În premieră, Traian Băsescu vorbeşte despre faptul că ar vrea să lase un moştenitor la Cotroceni; Despre Ponta numai de bine, Antonescu, desfiinţat; „Demis” de 7,4 milioane de români, Traian Băsescu încă se mai crede că este lider la capitolul încredere.

Băsescu vrea să-şi transfere portofoliul său de încredere

La Digi24 TV, Traian Băsescu a făcut o serie de afirmaţii din care rezultă clar că se crede basescu-ponta-antonescu-mediafax-foto-razvan-chiritastăpânul acestei ţări. Şi în această calitate vrea să lase un moştenitor la Cotroceni. După ce spune cît este de credibil şi câtă încredere au liderii europeni în el, Băsescu afirmă: „aş fi vrut să fiu în situaţia în care, uşor-uşor, să transfer acest portofoliu de încredere, de relaţii pe care le am şi către premier, şi către cel care vrea să devină preşedintele României şi către un lider din opoziţie (…) m-aş simţi vinovat, dacă n-aş transfera portofoliul de încredere şi de relaţii în lumea politică europeană şi transatlantică, pe care le am. Dar trebuie să am şi oamenii către care să o fac, pentru că nu e al meu acest portofoliu.

Ajutat şi de un moderator căzut în admiraţie şi specialist (nu de azi de ieri) în ridicatul mingilor la fileu (Două mostre de întrebări: Deci, un bun moştenitor, înţeleg, şi-mi spuneţi dacă înţeleg bine, un mai bun moştenitor, cu datele pe care le aveţi acum, ar fi Victor Ponta, decât Crin Antonescu?; Bref, dumneavoastră, acum, simţiţi că Victor Ponta e un partener de discuţie şi ar fi capabil să primească această moştenire?), Băsescu merge pe aceiaşi linie: „Eu, după ce am plecat de la Cotroceni, doar mă salut dacă ne întâlnim undeva într-un Aeroport. Dar încrederea, detaliile, multe din ele, în relaţiile cu diverşi lideri, trebuie să le predau următorilor”. După cum se vede, Traian Băsescu vrea un „Băsescu II” la Palatul Cotroceni. Şi se crede încă rege la capitolul încredere. Ce vor românii, ce vrea electoratul, niciun cuvânt.

Niciun politician nu va fi preşedinte

Dar să vedem la ce moştenitor se gândeşte Traian Băsescu. După ce moderatorul îi expune un sondaj mai mult decât dubios făcut de o casă de cercetare înfiinţată acum o lună de ziarul Adevărul şi în care ordinea la încredere (deci nu la intenţia de vot) era, Isărescu, Ponta, Oprescu, Antonescu, Johannis, preşedintele aruncă „bomba”: „O să vă spun un lucru, pe care eu îl cred, dar să nu îmi cereţi detalii. Niciunul din ei nu va fi preşedinte, dintre cei pe care i-aţi spus mai înainte. Dintre politicieni, niciunul nu va fi preşedinte”.

După cca 25 de minute în care s-au discutat alte probleme, moderatorul reia tema moştenitorului: „Domnule preşedinte, e ultima mea întrebare, pentru că vreau o lămurire: îl vedeţi pe Mugur Isărescu posibil candidat, sau îl vedeţi pe Mugur Isărescu posibil preşedinte?”. Cum Traian Băsescu răspunde destul de evaziv în ceea ce-l priveşte pe Isărescu, moderatorul îşi face din nou „datoria”: „Şi atunci când spuneţi că dintre Sorin Oprescu, Victor Ponta, Crin Antonescu şi Klaus Iohannis, niciunul nu va fi preşedinte…”

Băsescu nu refuză mingea ridicată şi spune: Păi, Victor Ponta a spus clar că nu vrea, iar ceilalţi trei nu pot. Sigur că o să avem surprize, categoric”. De ce nu pot ceilalţi trei, şi mai ales Antonescu, Băsescu nu spune. Şi nu spune nici care va fi surpriza. Începem însă să o intuim. Dacă nu va fi Isărescu sau unul dintre politicienii foarte bine cotaţi în sondaje, rezultă că va fi cineva „din afară”. Şi iată astfel se ajunge la zvonurile care indicau un personaj din serviciile secrete preferat la preşedinţie. Preferat de Traian Băsescu, dar nu credem că şi de electorat.

Antonescu şi Pivniceru desfiinţati, despre Ponta, numai de bine

Se pare că după Dan Voiculescu (sau înaintea lui) ordinea nu contează, Traian Băsescu are drept principala ţintă pe Crin Antonescu. Joi seara el l-a desfiinţat pe liderul PNL, dar fără să vină cu vreun argument.
„Bun, acum el şi are o obsesie cu mine, cred că mă şi visează, i se pare că, atunci când vorbeşte oricine, vorbeşte Băsescu. Când nu îi place. Crin Antonescu este un om care nu are responsabilitate pentru cum arată România în exterior, de unde vin banii, din păcate, pentru că România este încă o ţară care are deficit bugetar, care are împrumuturi pe care trebuie să le plătească înapoi, pe care nu le produce bugetul de stat şi atunci trebuie să împrumute azi ca să plătească înapoi banii pe care i-a împrumutat acum un an ca să dea pensiile şi salariile la timp. Deci Crin Antonescu nici nu are valorile astea, nu le înţelege şi nici nu-l interesează (…) În momentul de faţă, nu este lider politic român mai decredibilizat decât Crin Antonescu, pe exterior. Or, ar fi o catastrofă pentru România să-l avem preşedinte, mâine, pe Crin Antonescu. El trebuie să se rebranduiască, să înţeleagă partenerii europeni, că este, totuşi, un politician care înţelege mecanismele Uniunii Europene, criteriile Uniunii Europene, care înţelege ce înseamnă să fii stat membru NATO, care înţelege valorile care funcţionează în aceste două cluburi”.

Şi în colimatorul lui Traian Băsescu s-a aflat şi Mona Pivniceru (nu este pentru prima dată – n.a.) „nu pot să nu vă spun că n-aş fi vrut ca un ministru aflat cumva sub… un ministru al justiţiei aflat sub influenţa unor grupuri, cum a fost dna Pivniceru, clar…” Despre ce grupuri e vorba, spune tot Băsescu: „Liberal şi Voiculescu, punct. N-aş fi vrut să intru în acea luptă de uzură şi am preferat ca deciziile să le ia un prim-ministru care ştie la fel de bine ca şi mine în ce situaţie suntem”. Din nou un atac fără nicio probă. Şi dacă tot s-a referit şi la Voiculescu, preşedintele a mai continuat: „Hai, până la urmă, dacă un prim-ministru al unei ţări şi un preşedinte stabilesc o soluţie, cât mai contează Dan Voiculescu?! Asta este. Ce să mai spui?! Te duci şi ţipi la televizor şi îl faci pe Băsescu în toate felurile, pe Ponta în toate felurile, dar rămâi cu zisul”. După cum se observă totul faţă de Victor Ponta este foarte prietenos. Vă mai oferim câteva mostre: „Deci, aş spune, eu sunt optimist pentru România. Avem stabilitate politică. Pactul sau acordul de colaborare instituţională între mine şi guvern funcţionează. Nu avem nici un motiv să fim îngrijoraţi, în opinia mea(…) Eu vă pot spune că premierul a fost un partener corect în relaţia cu mine în tot acest proces (…) Deci în mod cert premierul a avut încredere să facă această numire şi performanţele dnei Kovesi ca procuror general (…) Eu cred că Antonescu ar trebui să vadă că Victor Ponta reuşeşte – ceea ce, mărturisesc, nu am crezut că se va întâmpla foarte curând – să înţeleagă responsabilitatea unei funcţii atât de înalte”.

***

Ponta NU RECUNOASTE ca Kovesi e omul lui Basescu si MANIPULEAZA GRAV pe tema relatiei cu EUROPA

MINCIUNILE SI AMNEZIILE LUI PONTA DESPRE KOVESI SI BASESCU +

MANIPULARILE DESPRE RELATIA ROMANIEI CU “EUROPA” (UE) PENTRU A JUSTIFICA POZITIA SLUGARNICA FATA DE APRECIERILE INCORECTE SI PRETENTIILE ABUZIVE ALE “PARTENERILOR” EUROPENI

– Din interviul de sambata, 6.04.2013 pt emisiunea “Q&A” cu Alessandra Stoicescu

***

Victor Ponta despre noua sa relatie cu Basescu: UNEORI TE MAI FACI FRATE SI CU DRACUL

***

Ponta ameninta la Q&A: O SA IAU SI ALTE DECIZII CU CARE O SA PIERD INCREDEREA UNORA!

LEGATURI:

***

*


Categorii

1. DIVERSE, Razboiul impotriva Romaniei, Tradatori si lichele, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE), Video

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

5 Commentarii la ““JOS MASCA, DOMNULE PONTA! JOCI PENTRU BASESCU!” S-a ales praful si de ILUZIA USL. Regimul securist Basescu si-a gasit “mostenitor” taman printre liderii care au castigat alegerile pe valul antiprezidential

  1. Nimic nou sub soare!
    Un articol bun facut putin mai inbainte de spargerea buboiului pe la Antene !

    http://romanian.ruvr.ru/2013_02_14/Razboi-civil-in-serviciile-secrete/

  2. Romanasi ,”colaborarea” sinstrilor Ponta-Basescu ,atat de recomandata de occident va instaura genocidul la scara nationala – Spolierea resurselor si drenajul banilor trebuiesc asigurate prin orice mijloace

  3. Pingback: INTRAREA IN NOAPTEA RAZBUNARII (III). Statul de "drepti" al PROCURORILOR STALINISTI, Directia Nationala a Abuzului si inceputul LICHIDARII LIBERTATII DE EXPRIMARE. "Am ajuns un stat politienesc" (video) - Razboi întru Cuvânt - Recoma
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare