LABORATOARELE ATOTPUTERNICE ALE BIG PHARMA: profituri mari, scandaluri mari. Prezentarea unui documentar ARTE despre practicile oneroase ale marilor companii farmaceutice

Le Monde

« Big Pharma, laboratoare atotputernice » : profituri mari, scandaluri mari

Arte difuzează un documentar acuzator despre practicile mastodonților industriei farmaceutice.

De Catherine Pacary

Novartis, Roche, Pfizer, Johnson & Johnson, Sanofi : cei cinci mastodonți ai industriei farmaceutice – respectiv doi elvețieni, doi americani și unul francez – sunt supranumiți în mod obișnuit ”Big Pharma”. Cifrele lor de afaceri anuale oscilează, în 2019, între 45-70 miliarde de dolari, fie sume superioare PIB-ului a numeroase State. Au de ce să simtă că plutesc deasupra legilor. Mai ales în contextul inedit al unei pandemii ale cărei soluții se sprijină pe punerea pe piață, de către aceeași industrie farmaceutică, a unui vaccin fiabil și accesibil.     

Cei care urmăresc actualitatea sectorului cunosc în bună parte afacerile menționate în documentarul Big Pharma, laboratoare atotputernice, realizat de Luc Hermann și Claire Lasko. Ca și afacerea cu Daraprim, medicament împotriva toxoplasmozei și a paludismului, al cărui preț a sărit cu 5 400% în septembrie 2015, în urma deciziei lui Martin Shkreli, gestionarul unui fond de investiție speculativ. Cinismul lui te dărâmă: ”Dacă aș putea da timpul înapoi, aș mări și mai mult prețul”, declară el în timpul unei audieri publice, acuzat fiind de fraudă.

În același spirit, descoperim cum Novartis a reușit să-și impună medicamentul ”său” Lucentis pentru tratarea degenerescenței maculare la vârstnici (DMLV), deși este de patruzeci de ori mai scump decât Avastin-ul produs de concurentul și partenerul său Roche – la capătul unei demonstrații cam lunguțe.

Efecte secundare periculoase

Altă patologie, altă practică. Sovaldi produs de Gilead, medicament rar împotriva hepatitei C, a fost vândut mai întâi cu 84 000 de dolari (70 900 euro pentru trei luni de tratament) în Statele Unite, apoi cu 42 000 de euro în Europa, înainte ca un generic produs de Mylan să obțină autorizația de punere pe piață în țările în curs de dezvoltare (80 de euro) datorită, printre altele, arbitrajului fostului ministru al sănătății francez Marisol Touraine. În plus, aceasta intervine și pentru Kymriah (Novartis), terapie generică prescrisă tinerilor cu leucemie și facturat cu 320 000 de euro.

Prețul nu este singurul atuu al puterii laboratoarelor. Au nevoie și de ”fidelizarea” bolnavilor- consumatori. Unul dintre ei, Johnson&Johnson este actualmente acuzat în Statele Unite că încurajează un supraconsum cu potențial adictiv al unui analgezic pe bază de opioide. Alții nu au ezitat să nege efectele secundare ale produselor lor. Așa a fost cazul laboratoarelor Servier cu Mediator, retras de pe piață după treizeci de ani de când a fost pus în vânzare; sau Dépakine, un anti-epileptic de la Sanofi, prescris femeilor însărcinate și vinovat de tulburări psihice și motorii la mii de copii. Printre ei se numără fiul lui Marine Martin, care dă mărturie despre lunga ei bătălie.

În timp ce de-a lungul reportajelor se afirmă atotputernicia industriei farmaceutice, se pare că se anunță unele schimbări: Martin Shkreli a fost condamnat în martie 2018 la șapte ani închisoare. În afacerea cu Depakine, Sanofi a fost anchetat pentru ”omucideri involuntare” în august 2020; în septembrie, Autoritatea concurenței a amendat Novartis, Roche și Genetech  cu 445 milioane de euro pentru practici abuzive în tratamentul DMLV.