PRESEDINTELE UCRAINEI PROPUNE LEGEA MARTIALA LA DONETK SI LUGANSK/ Miscari de trupe la granita cu Rusia si Transnistria/ Obama: POLONIA, CEL MAI BUN ALIAT AL SUA. Cine trezeste mai multa incredere si respect: cel care stie sa faca politica nationala sau cel care slugareste cu exces de zel?

UNGARIA FACE URAT PENTRU FONDURI PREFERENTIALE ACORDATE DE NORVEGIA UNUI PARTID POLITIC LOCAL. CE-AR FI SA INTREBE SI BUCURESTIUL DE UNDE PROVIN FONDURILE UDMR SI ALE RADICALILOR MAGHIARI?

• Mediafax: Oleksandr Turcinov propune instituirea legii marţiale în estul Ucrainei

Preşedintele interimar ucrainean, Oleksandr Turcinov, a ordonat secretarului Consiliului pentru Securitate Naţională şi Apărare (SNBO), Andrei Parubii, să examineze în regim de urgenţă propunerea de a institui legea marţială în regiunile Doneţk şi Lugansk (est), relatează agenţia Interfax Ucraina.

“În conformitate cu articolele 106 şi 112 din Constituţia Ucrainei, ordon SNBO, în comun cu Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, Serviciile de Securitate şi Serviciul Vamal, să examineze în regim de urgenţă necesitatea de a institui legea marţială în regiunile Doneţk şi Lugansk, unde se desfăşoară operaţiunea antiteroristă”, potrivit unui ordin semnat de Turcinov şi publicat marţi seara pe site-ul Preşedinţiei.

Instituirea legii marţiale, “ar împiedica şi ar opri evoluţia conflictului armat pe teritoriul Ucrainei. În acest mod vom putea evita moartea în masă a populaţiei paşnice şi a militarilor, precum şi a reprezentanţilor forţelor de ordine. Astfel vom asigura stabilizarea situaţiei şi revenirea la o activitate normală în aceste regiuni”, subliniază Turcinov. Ministrul Apărării, Mihailo Koval, a declarat vineri că militarii ucraineni au “curăţat complet” o parte din estul ţării de insurgenţi proruşi.

Peste 200 de persoane – militari ucraineni, separatişti şi civili – au fost ucise în operaţiunea “antiteroristă” lansată de către puterea ucraineană la 13 aprilie cu scopul de a înăbuşi insurecţia armată prorusă în regiunile Doneţk şi Lugansk. […]

• Hotnews: Criza in Ucraina: Insurgentii le-au dat ultimatum militarilor ucraineni blocati intr-o unitate din Lugansk

Separatistii prorusi din orasul ucrainean Lugansk le-au dat marti un ultimatum agentilor politiei de frontiera blocati intr-o unitate militara, informeaza AFP, citat de Mediafax. “Daca nu se vor preda, vor fi stersi de pe fata pamantului”, i-a avertizat liderul “Republicii populare Lugansk“, Valeri Bolotov, pe militarii blocati intr-o unitate a Politiei de frontiera- din Lugansk.

Confruntarile in jurul unitatii militare dureaza de luni dimineata, soldandu-se cu numeroase victime de ambele parti.

La Lugansk, unde luni au avut loc confruntari puternice, granicerii au anuntat ca situatia era calma, dar ca insurgentii continuau sa ii incercuiasca, alimentand temeri cu privire la un nou asalt.

“O faza ofensiva activa a operatiunii antiteroriste este in curs in jurul Slavianskului”, a scris Arsen Avakov intr-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook. “Populatia pasnica de la Slaviansk, Kramatorsk si Krasnii Liman este rugata sa nu-si asume riscuri la adresa vietii, sa ramana acasa si sa nu se apropie de locurile in care sunt concentrati teroristi”, a adaugat el.

Ministrul a precizat ca “schimburi de tiruri intense” au avut loc la Semenivka, in urma unui atac cu lansatoare de rachete al teroristilor asupra unor tancuri apartinand armatei ucrainene. El a anuntat ca fortele ucrainene au distrus baraje apartinand insurgentilor.

Slaviansk, un bastion al rebeliunii in estul tarii de aproape doua luni, este incercuit de catre fortele ucrainene, provocand lupte si schimburi de tiruri sporadice. In regiunea vecina, Lugansk, sute de rebeli au luat cu asalt, luni, un post de graniceri, provocand, potrivit acestora din urma, opt raniti in randul militarilor si cinci morti in randul separatistilor.

• Mediafax:

Circa 4.000 de ucraineni refugiaţi din cauza conflictului au cerut azil în Rusia

Aproximativ 4.000 de ucraineni refugiaţi din cauza conflictului separatist au solicitat azil în Rusia, anunţă Konstantin Romodanovski, directorul Serviciului rus pentru migraţie, citat de AFP.

“Aproape 4.000 de persoane au adresat autorităţilor ruse cereri pentru acordarea statutului de refugiat sau al azilului politic temporar”, a precizat oficialul rus.

Autorităţile ruse nu au precizat câte solicitări au fost aprobate. Romodanovski a explicat că situaţia este foarte dificilă în regiunile ucrainene situate la frontiera cu Rusia, afectate de un conflict separatist, precizând că există numeroşi refugiaţi.

Ucraina a SUPLIMENTAT capacităţile militare la frontiera cu Rusia şi cu Transnistria

Armata ucraineană a decis suplimentarea trupelor şi a echipamentelor de luptă la frontiera cu Rusia şi la graniţa cu regiunea separatistă moldoveană Transnistria, anunţă Mikola Litvin, şeful Serviciului ucrainean pentru protejarea frontierelor, citat de agenţia Bloomberg.

Guvernul ucrainean a decis trimiterea de echipamente militare suplimentare la frontiera cu Rusia, argumentând că este necesară oprirea combatanţilor separatişti care încearcă să pătrundă pe teritoriul ucrainean, potrivit Bloomberg. Potrivit lui Mikola Litvin, Administraţia de la Kiev a început să trimită personal suplimentar şi echipamente militare şi la frontiera cu Republica Moldova, doar pe segmentul regiunii separatiste Transnistria, unde sunt staţionaţi militari ruşi.

Confruntări militare au avut loc în ultimele zile la frontiera dintre Ucraina şi Rusia, între serviciile de securitate ucrainene şi insurgenţi proruşi. Conform autorităţilor ucrainene, bilanţul schimburilor de focuri din această zonă este de 12 morţi. Alianţa Nord-Atlantică a confirmat marţi că Rusia a început retragerea trupelor staţionate la frontiera cu Ucraina.

• Hotnews: NATO: Rusia si-a retras majoritatea militarilor de la granita cu Ucraina

Rusia si-a retras marea parte a soldatilor care fusesera masati la granita cu Ucraina, iar cei care se mai afla inca in zona se pregatesc sa plece, a anuntat marti NATO, citat de AFP.

Majoritatea trupelor amplasate, evaluate la 40.000 la momentul de varf, “s-au retras in prezent de la frontiera”, a precizat un oficial al NATO, inaintea unei reuniuni a ministrilor Apararii din cele 28 de tari membre ale Aliantei, la Bruxelles.

“Cateva mii raman inca in zona, dar majoritatea unitatilor pare a se pregati de plecare”, a adaugat el. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a cerut Moscovei o “retragere totala” a trupelor, care ar fi “o prima etapa foarte importanta” pe calea detensionarii situatiei.

Rasmussen a salutat, in acest context, decizia SUA de a sustine tarile din Europa de Est, dupa ce Barack Obama a propus marti, la Varsovia, alocari de pana la un miliard de dolari pentru amplasarea de noi forte americane terestre, aeriene si navale in regiune.

NATO va lua masuri suplimentare pentru apararea statelor din Europa de Est

Ministrii Apararii din statele membre NATO au convenit, marti, asupra adoptarii de masuri suplimentare pentru a oferi asigurari, pe termen lung, tarilor aliate din Europa de Est, preocupate de criza ucraineana si de politica Rusiei, informeaza AFP.

“Am decis sa continuam consolidarea apararii colective a NATO, cu mai multe patrule aeriene si maritime si mai multe exercitii de antrenament. De la Marea Baltica la Marea Neagra si la Marea Mediterana”, a declarat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, la finalul primei zile a reuniunii de la Bruxelles.

Rasmussen a afirmat ca toate masurile decise sunt in conformitate cu Actul fondator al relatiilor NATO-Rusia semnat in 1997. Acest document mentioneaza ca Alianta si Rusia “nu se considera drept adversari” si ca NATO se angajeaza sa nu trimita arme nucleare sau forte de lupta substantiale pe teritoriile noilor state membre din Europa de Est.

Ambasadorul rus la NATO, Alexander Grushko, a apreciat luni ca planul privind desfasurarea de trupe aliate in Polonia ar reprezenta “o incalcare directa” a Actului fondator.

• Mediafax: Iaţeniuk: Conflictul din Ucraina perturbă un proiect important în domeniul gazelor de şist în estul ţării

Insurecţia din estul Ucrainei, în special în bastionul separatist Slaviansk, întârzie unul dintre marile proiecte în domeniul producerii gazelor de şist, lansat de această ţară cu scopul reducerii dependenţei faţă de Rusia, a declarat marţi premierul Arseni Iaţeniuk.

Oraşul, afectat de confruntări intense între armată şi separatişti, se află deasupra zăcământului Iuzivka, pentru care grupul anglo-olandez Shell a semnat cu statul, la începutul lui 2013, un contract uriaş în domeniul producţiei.

“Este oarecum dificil ca investitorii străini să producă gaze pe teritoriul Slavianskului”, a recunoscut premierul în Parlament.

“Există probleme temporare şi exact acolo se află principalele rezerve de gaze de şist”, a adăugat el. Proiectul reprezintă o miză financiară importantă, deoarece statul ucrainean a estimat la începutul lui 2013 investiţii potenţiale în valoare de peste zece miliarde de dolari, iar producţia potenţială între 10 şi 20 de miliarde de metri cubi pe an.

Pe lângă încărcătura simbolică puternică, el reprezintă unul dintre multiplele proiecte lansate în ultimii ani de către autorităţile ucrainene cu scopul de a reduce dependenţa ţării faţă de gazele naturale ruseşti, care au provocat frecvent “războaie ale gazelor”.

Ziarul Dzerkalo Tyjnia îşi exprima recent uimirea, întrebându-l pe ambasadorul Statelor Unite în Ucraina Geoffrey Pyatt ce părere are despre coincidenţa “stranie” dintre rolul central jucat de către oraşul Slaviansk în rebeliune şi faptul că acesta constituie centrul zăcământului de gaze.

Răspunzând întrebării, Pyatt a îndepărtat orice legătură de tip cauză-efect. “Mie mi se pare că problemele sale economice (…) explică faptul că Slavianskul se află în centrul acestei instabilităţi”, a declarat ambasadorul american.

• Agerpres: ‘Niciodată nu vom întâlni un aliat mai bun ca Polonia‘, afirmă Barack Obama la Varșovia

Președintele Barack Obama a subliniat marți la Varșovia alianța solidă dintre Statele Unite și Polonia și a promis că va impulsiona sporirea exporturilor de resurse energetice americane către Europa, exigență care, în opinia guvernului de la Varșovia, este esențială pentru diminuarea dependenței de gazele rusești, relatează agenția EFE.

‘Adevărații prieteni sunt în dificultate, iar noi (Statele Unite) nu vom întâlni niciodată în lume un aliat mai bun va Polonia’, a afirmat Obama într-o declarație acordată presei alături de premierul polonez Donald Tusk. Liderul de la Casa Albă a mulțumit Poloniei pentru eforturile ei în direcția încheierii unui acord transatlantic de liber schimb, în baza căruia Statele Unite ale Americii vor putea crește în viitor exporturile de resurse energetice către Europa.

‘Cel mai important este că împărtășim aceleași valori’, a reacționat șeful executivului polonez, care și-a asumat rolul de lider al guvernelor europene ce solicită revizuirea politicii energetice a Uniunii Europene în vederea reducerii dependenței de gazele rusești. ‘Sporirea independenței energetice a Europei este necesară’, a punctat Tusk, arătându-și satisfacția față de angajamentul lui Obama pentru diversificarea surselor de energie ale Europei.

Pe de altă parte, liderul de la Casa Albă a promis că va ajuta Polonia să-și modernizeze armata, declarație ce survine după ce această țară și-a anunțat intenția de a-și spori bugetul apărării la echivalentul a 2% din PIB.

‘Polonia este aliatul nostru și va avea un rol foarte important în acțiunile pentru redresarea economică a Ucrainei’, a adăugat Obama, care a subliniat de asemenea cât este de importantă implicarea guvernului de la Varșovia pentru prevenirea escaladării violențelor în Ucraina.

• RFI: Obama: Angajamentul american în Europa de Est este sacrosanct

Barack Obama declară ferm: “Angajamentul nostru în securitatea Poloniei şi în cea a aliaţilor noştri din Europa Centrală şi de Est este un element esenţial al propriei noastre securităţi şi este sacrosanct“.

Şeful Casei Albe a făcut declaraţia după ce s-a întâlnit cu piloţi şi militari polonezi şi americani pe aeroportul de la Varşovia.

Preşedintele american spune că Statele Unite şi NATO şi-au consolidat angajamentul în securitatea Poloniei, în cursul crizei ucrainene. El a precizat că va anunţa marţi noi ajutoare în securitatea Europei de Est.

De partea sa, preşedintele polonez Bronislaw Komorowski afirmă că “securitatea Poloniei şi a întregii regiuni este strâns legată de cooperarea cu Statele Unite, de prezenţa trupelor americane pe teritoriul polonez, într-un moment în care ne confruntăm cu o criză foarte aproape de frontierele noastre şi cele ale NATO“.

Preşedintele american a mai propus la Varşovia un miliard de dolari, pentru dislocarea de noi forţe americane, terestre, aeriene şi navale, în Europa de Est, pe fondul crizei ucrainene. Această “iniţiativă pentru a asigura Europa” trebuie aprobată de Congres. Ea trebuie să servească şi dezvoltării capacităţilor ţărilor care nu sunt membre NATO, cum ar fi Ucraina, Georgia şi Republica Moldova, pentru a le permite să coopereze cu SUA şi aliaţii lor occidentali şi să-şi consolideze propria apărare, potrivit Casei Albe.

Barack Obama a început un turneu european ce mai cuprinde între altele Bruxelles şi Paris.

• Antena3: Planul URIAŞ al Moscovei în domeniul energiei. Ce visează Vladimir Putin

După acordul-mamut pe 30 de ani de livrare de gaz către China, încheiat recent, Rusia aşteaptă o nouă oportunitate în domeniul energiei: un proiect de construcţie a unui gazoduct între Japonia şi insula Sahalin, care ar putea costa 6 mld. dolari şi să fie finalizat în cinci ani.

Planul, care va fi înaintat în iunie premierului Shinzo Abe, înainte de vizita de la toamnă a liderului rus Vladimir Putin în Japonia, datează de aproape zece ani, însă a fost resuscitat de un grup de parlamentari niponi ca soluţie alternativă de procurare a energiei, după ce industria nucleară a ţării a fost paralizată în urma dezastrului de la Fukushima.

Până atunci, Moscova şi-a împlinit un alt vis vechi, acela de a oficializa proiectul Uniunii Economice Eurasiatice, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2015. Uniunea, care dă undă verde integrării economice şi uniunii vamale între ţările participante, cuprinde Rusia, Belarus şi Kazahstan, cu perspectiva ca Armenia şi Kîrgîzstanul să se alăture în curând – până la 15 iunie Armenia, iar până la finele anului, Kîrgîzstanul.

Proiectul nu este nou, fiind format pe structura Comunităţii Economice Eurasiatice, creată de state ale Comunităţii Statelor Independente (CSI, moştenitoarea URSS) în anii ’90, însă acum integrarea economică va trece la un nivel superior.

• Hotnews: Ungaria: Perchezitii la sediile unor ONG-uri care distribuiau fonduri norvegiene. Autoritatile guvernamentale acuza Norvegia de amestec in politica

Agentii guvernamentali din Ungaria au facut perchezitii luni la sediile a trei organizatii neguvernamentale care ajuta cu distribuirea fondurilor norvegiene, conflict care a afectat relatiile bilaterale dintre cele doua tari, relateaza Reuters.

Fondurile norvegiene, un acord intre UE si Norvegia, Islanda si Lichtenstein in vederea realizarii de proiecte in tari cu economii mai putin dezvoltate, au finantat organizatii care au criticat guvernul ungar in ultimii ani.  Dupa ce guvernul a numit persoane apropiate partidului Fidesz (centru-dreapta) al lui Viktor Orban (reales in aprilie) in fruntea institutiilor, criticii lui Orban s-au temut ca ONG-urile ar putea fi vizate.

Guvernul respinge acuzatiile si spune ca Fondurile norvegiene au ajuns la un mic partid verde liberal – Politica poate fi diferita (LMP) – care a castigat 5,3% din voturi la alegerile din aprilie si a reusit sa intre in parlament.  La scurt timp dupa alegeri, seful de cabinet al lui Orban, Janos Lazar, i-a scris ministrului pentru afaceri UE din Norvegia ca a observat semne ca Norvegia incearca sa influenteze politica din Ungaria prin aceste granturi.

“Ati dedicat un rol cheie acestui partid cand fondurile au fost alocate. Am impresia ca sprijiniti democratia unui singur partid in Ungaria, prin partidul care va place”, a scris Lazar. Intr-o declaratie trimisa vineri agentiei Reuters guvernul de la Budapesta spune ca nu are nicio intentie sa se lupte cu ONG-uri individuale, dar repeta acuzatiile potrivit carora fondurile norvegiene au fost menite sa exercite influenta politica.

Ei au atasat si o lista de beneficiari pe care ii considera problematici din cauza “legaturilor politice stangiste”, precum Transparency International, Uniunea pentru libertati civile ungara sau portalul de jurnalism de investigatie atlatszo.u.

Organizatiile au primit in general circa 100.000 de euro de la Fondurile Norvegiene. Norvegia nu este membru UE insa are o asociere cu uniunea.

Ministrul norvegian pentru afaceri europene, Vidar Helgesen, a declarat pentru Reuters luni ca Norvegia va continua sa finanteze granturile si sa faca propriul audit programat in toamna, adaugand ca Budapesta a fost de acord cu termenii schemei de finantare pe care acum o ataca. “Nu ar fi fost in interesul nostru sa sprijinim vreun partid politic. Este dificil sa vezi baza unei astfel de acuzatii. Nu exista nicio actiune unilaterala pe care ar putea sa o inteprinda guvernul pentru a afecta modul in care fondurile sunt gestionate”, a explicat el.

“Exista o ingrijorare impartasita la nivel european privind slabirea institutiilor si a proceselor democratice din Ungaria, precum curtea constitutionala, sistemul juridic, comisia electorala si bineinteles spatiul pentru media si altii de a isi exercita libertatea de expresie”, a mai spus el.