SCOTIA – periculos de aproape de INDEPENDENTA. Marea Britanie SE “BALCANIZEAZA”?/ Autonomia TINUTULUI SECUIESC incalca flagrant CONSTITUTIA ROMÂNIEI. Proiectul UDMR – TEXTUL INTEGRAL

10-09-2014 35 minute Sublinieri

scotland-independence-increase-taxsi

Vineri, 18 septembrie 2014, va rămâne în istoria Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord drept data la care în Scoţia (în engleză: Scotland, în gaelică scoţiană: Alba), după 307 ani de la adoptarea Legii Uniunii, prin care s-a constituit Regatul Unit al Marii Britanii, o mişcare autonomistă, reprezentată de Partidul Naţionalist Scoţian, a organizat referendumul pentru revenirea Scoţiei la statutul de ţară independentă.

Sondajele preliminare dau aproape certă proclamarea independenţei. În faţa acestei perspective, nedorită de guvernul britanic, Cabinetul premierului conservator David Cameron va prezenta în zilele următoare un plan prin care vizează să acorde Scoţiei o mai mare autonomie în ce priveşte taxele, cheltuielile şi alocaţiile sociale, în cazul în care locuitorii ei vor respinge independenţa la referendumul din 18 septembrie, a declarat (07.09.2014 pentru televiziunea BBC One’), ministrul britanic al finanţelor, George Osborne: “Veţi vedea în următoarele câteva zile un plan de acţiune pentru a acorda Scoţiei mai multe prerogative, în ce priveşte taxele, cheltuielile, statutul social, plan care va fi pus în practică în momentul în care la referendum rezultatul este «nu» (…)”.

El a menţionat că planul în acest sens este elaborat împreună de principalele trei partide politice din Parlamentul Marii Britanii. Ministrul britanic de Finanţe a făcut aceste declaraţii după ce susţinătorii independenţei Scoţiei au ieşit pentru prima dată în frunte, într-un sondaj publicat (07.09.2014) de “Sunday Times”, cu 11 zile înainte de referendum. Conform sondajului “YouGov”/ “Sunday Times”, procentul celor care ar vota “da” la referendum este de 51%, în timp ce tabăra opozanţilor este cotată cu 49%.

Cu mult timp înainte, autonomiştii scoţieni au declarat că, odată cu proclamarea independenţei, este avută în vedere şi înfiinţarea “Serviciului Scoţian pentru Informaţii şi Securitate”. Această intenţie a fost sistematic amendată de reprezentanţii comunităţii britanice a informaţiilor secrete.

Cel mai recent, Sir John Scarlett, fost director al MI6, a avertizat că planurile Partidului Naţionalist Scoţian privind înfiinţarea unui nou serviciu de securitate, într-o ţară independentă, ar face Scoţia vulnerabilă în faţa atacurilor teroriste.

Scarlett, care a condus MI6 între 2004 şi 2009, a declarat că serviciul de securitate britanic (…) este una dintre cele mai importante organizaţii ale Marii Britanii şi cele mai respectate la nivel internaţional.

Într-un articol semnat în cotidianul “The Times”, fostul şef MI6 a susţinut că o versiune scoţiană, formată în câţiva ani, după un răspuns afirmativ la referendumul privind independenţa Scoţiei, “pur şi simplu nu poate oferi acelaşi grad de protecţie obţinut de Marea Britanie ca un întreg”. Acesta a mai adăugat că “propunerile autorităţilor scoţiene nu vor oferi acelaşi nivel de protecţie şi susţinere garantat în prezent de sofisticatele agenţii britanice de securitate şi informaţii” (…).

Comentariile lui Scarlett au avut loc în contextul în care un alt expert în domeniul securităţii, profesorul Malcolm Chalmer, director pe probleme de cercetare la “RUSI (Royal United Services Institute)“, a avertizat că o Scoţie independentă nu va putea să-şi apere cetăţenii dacă aceştia ar deveni o ţintă a grupărilor teroriste, precum Statul Islamic.

Într-o Europă cu tot mai numeroase şi active mişcări autonomiste, rezultatele referendumului din Scoţia pot fi semnalul aşteptat nu numai de catalani, basci, corsicani, flamanzi şi valoni, ori lombarzi şi veneţieni, dar şi de… maghiarii din statele învecinate cu Ungaria.

În 1985, 47 de regiuni europene s-au unit în Adunarea Regiunilor Europene (Assembly of European Regions, AER), care avea drept obiectiv colaborarea şi sprijinul reciproc dintre regiuni. În prezent, din această organizaţie fac parte deja peste 250 de regiuni, din 35 de ţări, iar obiectivele şi revendicările lor sunt tot mai evidente în direcţia sporirii autonomiei şi obţinerii independenţei, într-o “Europă a regiunilor”.

Ce le lipseşte scoţienilor ca parte a unui fost imperiu şi actual Commonwealth, în care soarele nu apune niciodată, după cum spunea Sir Winston Churchill?! Poate meritul de a crea un precedent foarte solid pentru ceea ce fostul secretar de stat al Statelor Unite ale Americii, Henry Kissinger, defineşte „balcanizarea lumii”.

Kissinger este un prolific comentator şi, în acelaşi timp, avertizor despre dezirabilitatea destrămării naţiunilor în fragmente mai mici, haosul emergent din această situaţie facilitând intrarea lor într-o ordine globală. Aceasta este, în esenţă, regula divide et impera. Asemenea comentarii ale lui Kissinger consonează cu altele, în care avansa ideea că tulburările sociale şi civile pot fi folosite ca mijloace de fuzionare a naţiunilor (inclusiv SUA) într-un “sistem internaţional“. “SUA trebuie să facă parte dintr-un sistem internaţional pe care l-am creat pe plan intern”, spunea Kissinger în The Harvard Crimson în 2012.

Când a fost întrebat care sunt cele mai importante probleme ale societăţii americane în aceste vremuri, Kissinger a răspuns: “Din punct de vedere internaţional, problema este că există tulburări în desfăşurare în orice parte a lumii, dar aceste tulburări nu au aceleaşi cauze, deci SUA trebuie să facă parte dintr-un sistem internaţional pe care l-am creat [deja] pe plan intern”.

Cu alte cuvinte, SUA promovează un concept al profitului de pe urma crizelor şi tulburărilor, ale căror cauze pot diferi de la naţiune la naţiune, pentru a impune o ordine internaţională, ceea ce este o consecinţă evidentă a regulii de aur potrivit căreia ordinea globală este creată din haos.

Într-un interviu cu Charlie Rose, din anul 2008, H. Kissinger “numeşte haosul global adus de criza financiară şi răspândirea terorismului ca oportunitate de a susţine noua ordine mondială”. Această discuţie despre crize şi tulburări ca mijloace specifice de a realiza o centralizare globala poate trimite către existenţa unui plan transnaţional – un concept sinistru ce urmează gândirea hegeliană dialectică clasică, anume că: problema (fie reală, fie provocată, falsă) provoacă reacţia ce, în schimb, permite celor puternici să furnizeze soluţia.

Afirmaţiile lui Kissinger consonează şi cu opiniile lui Alexander Wendt de la Universitatea din Chicago, autorul tratatului intitulat „De ce este inevitabil un stat mondial: teleologia şi logica anarhiei” (2003), din care cităm:

“Luptele naţionaliste pentru recunoaştere sunt, fără îndoială, depăşite, şi mai multe state noi – mai multă anarhie – pot fi create. Dar, în timp ce mai multă fragmentare este, într-un anume sens, un pas înapoi, este, totodată, o precondiţie pentru a merge mai departe, de vreme ce numai când diferenţa este recunoscută, o identitate mai largă poate fi stabilă. (…) Departe de a suprima naţionalismul, statul mondial va fi posibil doar dacă îl va îmbrăţişa“.

”Balcanizarea” a devenit conceptul fragmentării statale şi provine de la starea aproape perpetuă de conflict şi măcinare din istoria modernă a Peninsulei Balcanice. Balcanizată a fost Iugoslavia, de pildă. Grecia se temea şi ea, existând voci ce acuzau că H. Kissinger ar avea astfel de strategii şi pentru această ţară.

Cum înţelegem însă afirmaţia că un stat mondial (sau o structură supranaţională) nu va reuşi decât dacă va îmbrăţişa naţionalismul? Răspunsul îl găsim în cazul Scoţiei, Belgiei, al Cataloniei şi… al Ţinutului Secuiesc. Naţionalismul este folosit astăzi, însă NUMAI pentru enclavele potenţial separatiste, pentru a fragmenta şi distruge statele-naţiune, astfel încât ordinea internaţională să se impună mai uşor.

Dacă independenţa Scoţiei va fi recunoscută, atunci Uniunea Europeană ar trebui să accepte şi decizia Crimeei de a părăsi Ucraina, au declarat miercuri autorităţile acestei peninsule care a trecut în martie sub controlul Moscovei, relatează AFP.

“Dacă va fi recunoscută independenţa Scoţiei, aceasta însemnă că şi Crimeea trebuie recunoscută (de către ţările europene), în mod automat, fără vreo altă întrebare şi fără nicio îndoială”, a declarat şeful interimar al Crimeei, Serghei Aksionov, citat de agenţia de presă Interfax.

“Vreau să văd care va fi reacţia lor în faţa propriilor cetăţeni, într-o regiune în care au loc aceleaşi evenimente dificile ca în Crimeea”, a continuat el. […]/ integral pe mediafax.ro

  • Hotnews:

Referendumul pentru independenta Scotiei. Premierul Cameron avertizeaza fata de un salt in necunoscut: Nu distrugeti acesta familie de natiuni. Daca Marea Britanie se rupe, se rupe pentru totodeauna

Premierul David Cameron i-a avertizat miercuri pe alegatori asupra pericolului unui “salt in necunoscut” in cazul unei victorii a taberei “da” la referendumul de saptamana viitoare asupra independentei Scotiei, transmite AFP.

“Marea Britanie este o tara pretioasa si speciala. Asta este in joc. Deci, sa nu le lasam niciun dubiu scotienilor: vrem cu disperare sa ramaneti; nu vrem ca aceasta familie de natiuni sa se destrame”, scrie Cameron intr-un articol publicat in cotidianul englez The Daily Mail.

“Daca Marea Britanie se rupe, se rupe pentru totodeauna. Optiunea care vi se ofera este, deci, clara: un salt in necunoscut cu (tabara) <<da>> sau un viitor mai bun pentru Scotia cu (tabara) <<nu>>”, pledeaza Cameron.

Premierul conservator adauga ca, votand “nu”, scotienii raman in cadrul uniunii, dar cu competente consolidate pentru Parlamentul de la Edinburgh in privinta imprumuturilor, impozitelor si cheltuielilor.

Articol este publicat in contextul in care liderii principalelor trei partide britanice sunt asteptati miercuri in Scotia pentru a face campanie in favoarea taberei “nu”. Cameron, liberal-democratul Nick Clegg – aliatul sau in Guvern -, si adversarul lor Ed Miliband – liderul Partidului Laburist – si-au anuntat vizitele in ultimul moment.

Partidul Conservator al lui Cameron este nepopular in Scotia, detinand un singur mandat din cele 59 cate numara Parlamentul scotian. Premierul a adoptat o pozitie de retinere in timpul campaniei, pana cand un sondaj a plasat tabara separatista pe primul loc in intetiile de vot.

Potrivit unor publicatii, seful Guvernului britanic ar putea sa fie obligat de catre fondatorii partidului sau sa-si dea demisia in cazul in care nu reuseste sa impiedice Scotia sa iasa din uniune.

[…]/ integral pe hotnews.ro

Independenta Scotiei: Mize, jucatori prinicipali si implicatiile unei separari de Marea Britanie

Pe data de 18 septembrie, scotienii merg la urne pentru a vota viitorul tarii lor. Referendumul pentru independenta Scotiei cheama cetatenii la un vot care ar putea incheia uniunea de 307 ani a Scotiei cu Anglia si Tara Galilor, sub Marea Britanie. Un vot favorabil ar insemna ca Scotia va fi o natiune independenta cu o populatie de 5,3 milioane de oameni. La inceputul campaniei, acest scenariu parea exagerat, dar cele mai recente sondaje arata ca Regatul Unit, in forma sa actuala, ar putea fi rupt in bucati. Un articol, publicat de CNN, explica mizele, ce inseamna o Scotie independenta pentru restul lumii si care sunt problemele principale ale referendumului pentru independenta Scotiei.

[…]

De ce este referendumul pentru independenta Scotiei important pentru restul lumii?

Incertitudinea viitorului Scotiei are deja un impact asupra afacerilor interne si internationale. Unii se tem ca destramarea Regatului Unit ar putea submina pozitia Londrei ca o capitala financiara internationala.

Luna trecuta, 130 de lideri ai mediului de afaceri au publicat o scrisoare deschisa in care au avertizat cu privire la impactul pe care aceasta incertitudine l-ar putea avea asupra monedei, politicilor de reglementare, taxelor, pensiilor si a statutului de membru UE.

In urmatoarea zi, mai mult de 200 de oameni de afaceri au semnat o scrisoare deschisa pentru sustinerea independentei Scotiei. Lira sterlina a scazut luni, dupa primul sondaj care a aratat ca votul pozitiv primeaza, acest lucru reflectand incertitudinea cu privire la rezultatul referendumului.

Capacitatea de aparare a Regatului Unit ar putea fi afectata. Guvernul Scotiei spune ca vrea sa indeparteze armele nucleare din Scotia (flota de submarine nucleare de la baza din Faslane) cat mai curand posibil.

“Este pozitia noastra ferma ca o Scotie independenta nu ar trebui sa gazduiasca arme nucleare si am dori sa intram in NATO doar din acest motiv“, spune guvernul Scotiei.

In cazul in care referendumul va stabili independenta Scotiei, tara va trebui sa renegocieze intrarea in NATO si in Uniunea Europeana. Liderii

sursa foto: ft.com

sursa foto: ft.com

europeni au semnalat ca vor pune Scotia sa aplice ca orice alta natiune independenta. Cu toate acestea, campania “DA” sustine ca acest lucru ar putea fi dus foarte usor la indeplinire, prin amendamente la tratatele existente.

In cazul in care Scotia alege sa se desparta de Marea Britanie, acest lucru ar putea “da idei” si altor natiuni, scrie CNN.

Dezbaterea referitoare la independenta Scotiei este urmarita indeaproape de catre membrii miscarilor de independenta din provincia spaniole Catalonia, provincia canadiana Quebec si insula mediteraneana Corsica, care apartine de Franta.

In cazul in care Scotia voteaza independenta, prim-ministrul britanic va fi, cel mai probabil, presat sa demisioneze, desi acesta a spus presei ca nu va face acest lucru. Partidele importante de la Westminster au promis sa aloce mai multe puteri Scotiei daca aceasta alege sa ramana in uniune.

Cine poate vota?

Datorita unui proiect de lege, adoptat anul trecut, care permite extindere votului si la persoanele de 16 si 17 ani, aproape orice cetatean din Scotia, cu varsta de peste 16 ani, va putea vota in ziua referendumului. Acest lucru inseamna ca cetatenii englezi sau galezi care au rezidenta in Scotia pot merge la urne. Dar, scotienii care traiesc in afara Regatului Unit nu vor avea dreptul sa voteze.

Acest lucru inseamna si ca locuitorii din Anglia, Tara Galilor si Irlanda de Nord nu au dreptul de opinie in cadrul acestei schimbari istorice. Care este istoria din spatele votului? Actul de Uniunie din 1707 a unit Scotia cu Anglia si Tara Galilor, dar multi scotieni au fost nemultumiti.

Scotia are propriul Parlament si propriile legi incepand cu 1999, dar nu toate deciziile sunt luate in Parlamentul scotian. In mai 2011, Partidul National Scotian, care si-a realizat campania pe ideea unui referendum pentru independenta, a surprins prin castigarea majoritatii in Parlamentul Scotiei.

In octombrie 2012, guvernul britanic si guvernul scotian au convenit asupra realizarii unui referendum, iar anul trecut s-a stabilit ca cetatenii vor fi chemati la vot.

Multi scotieni se opun puternic incercarilor guvernului de la Westminster de a reforma si spun ca acesta nu a fost ales de ei. Pentru a ilustra sentimentul (exista un singur deputat conservator in Scotia), umoristii scotieni au subliniat ca pana si ursii panda gigant sunt mai bine reprezentati, avand in vedere ca Gradina Zoologica din Edinburgh are doi.

Care sunt jucatorii principali?

Prim-ministrul scotian Alex Salmond este liderul campaniei pro independenta. Laburistul Alistair Darling, care reprezinta circumscriptia Edinburgh, conduce campania pro-uniune “Better Together” (in trad. “Mai bine impreuna”).

Cei doi au participat la dezbateri televizate, Darling avand un avantaj detasat in prima dezbatere, in timp ce Salmond a impresionat in cea de-a doua. David Cameron s-a pozitionat puternic in favoarea unei Scotii care sa fie parte a Regatului Unit. Nu doar politicienii din Marea Britanie s-au implicat in dezbaterile referitoare la referendum. Cantaretul britanic David Bowie a pledat “Scotia, ramai cu noi”.

Alex Ferguson, fostul manager al echipei Manchester United, s-a pozitionat si el impotriva independentei Scotiei si a sustinut campania “Better Together”. “800.000 de scotieni, la fel ca mine, lucreaza si traiesc in alte parti ale Regatului Unit. Nu vrem sa traim intr-o tara straini. Suntem doar intr-o alta parte a familiei Regatului Unit”, a declarat acesta.

Autoarea seriei Harry Potter, J.K. Rowling, care locuieste in Scotia, a facut o donatie consistenta pentru campania “Better Together”, iar starul Beatles Paul McCartney a redactat o scrisoare in care indeamna alegatorii sa ramana alaturi de Marea Britanie.

Campania “DA” are si ea proprii sustinatori celebri: Sean Connery, actorul Brian Cox si comediantul Frankie Boyle. Actorul Alan Cumming a lansat o campanie pe Twitter intitulata “Go for it Scotland”. “Ce se intampla acum in Scotia este cel mai interesant discurs politic si social, care ne va schimba pentru totdeauna destinul”, a scris acesta.

Presedintele american Barack Obama a afirmat ca aceasta este o decizie pentru oamenii din Scotia, dar a adaugat: “In mod evident, avem un interes profund in a ne asigura ca unul dintre cei mai apropiati aliati ai nostri ramane un partener puternic, robust, unit si eficient”.

[…]

Ce se intampla in cazul in care Scotia voteaza “DA”?

In cazul in care scotienii se hotarasc sa sfideze asteptarile de la Westminster si vor vota “Da”, va exista o activitate intensa pentru ca independenta completa, propusa de Salmond pentru 24 martie 2016, sa fie asigurata.

Dupa confirmarea votului, liderul taberei care a fost in favoarea independentei va trebuie sa creeze o echipa de negociere.

David Cameron, daca nu va fi fortat sa demisioneaze, va trebuie sa creeze, la randul sau, o alta echipa de negociere. Problemele principale care vor fi abordate sunt uniunea monetara si cota Scotiei in datoria Regatului Unit, relocarea flotei Trident si chiar si controlul frontierelor.

Campania “Da” a spus ca planul este ca Scotia sa ramana parte a zonei comune de calatorie, care permite libera circulatie a cetatenilor.

David Cameron va trebui sa actioneze rapid pentru a evita instabilitatea financiara prin oferirea unui raspuns definitiv la problema monedei. In plus, au existat discutii referitoare la mutarea alegerilor viitoare din Regatul Unit, programate pentru mai 2015, fiind propusa amanarea acestora pana in momentul in care Scotia va iesi din Uniune.

Guvernul scotian va trebui sa demareze procesul redactarii unei constitutii. Regina Elisabeta a II-a va ramane sef de stat. O Scotie independeta va trebuie sa isi negocieze statutul de membru NATO si UE./ integral pe hotnews.ro

UE esta martoră la două mişcări puternice de independenţă, similare ca scop, dar diferite ca mod de acţiune. Acestea ar putea redesena harta Europei chiar anul acesta. Scoţienii vor vota pe 18 septembrie într-un referen­dum pentru sau contra unei inde­pen­denţe negociate cu Londra a Scoţiei, iar locuitorii din Catalonia, cea mai bogată regiune autonomă spaniolă, se vor duce pe 9 noiembrie la o „consultaţie pu­blică“ deoarece referendumul pentru in­dependenţă le este interzis.

spania-se-rupe-cataloniaPână la un anumit punct, drumurile spre independenţă sunt comune. Ma­jo­ritatea politicienilor din ambele regiuni au orientare politică de stânga şi se opun conservatorilor aflaţi la putere în guvernele de la Londra şi Madrid.

De asemenea, vârsta minimă de vot, atât în Spania cât şi în Catalonia, a fost coborâtă de la 18 ani la 16 ani. Însă scoţienii permit oricărui rezident să voteze, pe când catalanii au impus o limită de reşedinţă de minimum un an pentru cetăţenii UE şi trei ani pentru cei din afara UE. Diferenţa esenţială dintre referendumul de independenţă din Edinburgh şi cel din Barcelona estă că Londra a fost de acord ca Scoţia să îşi poată negocia independenţa dacă rezultatul din 18 septembrie va fi în favoarea independenţei. În Spania, autorităţile din Madrid au refuzat orice negociere cu cele din Barcelona şi au avertizat că actuala Constituţie spaniolă interzice secesiunea, iar din moment ce referendumul ar fi ilegal, o „consultare a publicului” va avea loc pe 9 noiembrie, care ar putea fi camuflată de alegeri regionale anticipate, scrie EUObserver.

PIB-ul per capita în Catalonia, regiune care înglobează aproximativ o cincime din avuţia ţării, este de 26.600 de euro, mai mare decât cel al Spaniei de 22.700 de euro. În septembrie 2012, guvernul spaniol a respins cererea din partea autorităţilor catalane pentru un „pact fiscal” care să acorde mai multă autonomie financiară regiunii cu 7,5 milioane de locuitori.

PIB per capita al Scoţiei, regiune cu o populaţie de 5,3 milioane de locuitori, este de 26.200 de euro, mai mic decât cel al Marii Britanii de 28.200 de euro, potrivit datelor pentru 2011 ale Eurostat. Economia Scoţiei ar putea câştiga din producţia de petrol din Marea Nordului, care este deţinută în principal de acţionari străini.

„Nu va exista moneda euro în Scoţia, doar dacă locuitorii vor aproba acest lucru în urma unui referendum separat”, consideră Alyn Smith, reprezentant al Partidul Naţional Scoţian, care se află în fruntea guvernului scoţian. El a dat exemplul Suediei, care a decis să nu adopte moneda euro. Smith a adăugat că partidul său se concentrează pe negocierile cu Westminster, care ar putea pierde o treime din teritoriu.

În Spania, guvernul de la Madrid a refuzat orice negociere cu autorităţile catalane.

„Am propus să organizăm un referendum folosind modelul scoţian, însă am fost refuzaţi de guvernul de la Madrid”, a spus Roger Albinyana i Saigi, secretarul catalan pentru afaceri europene externe.

[…]/ integral pe zf.ro

AMBIŢIE. Proiectul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, lansat în dezbatere publică de UDMR, sfidează, pur şi simplu, Legea Fundamentală a României. Politicienii maghiari susţin că legea poate fi adoptată fără să se schimbe actuala Constituţie.

UDMR a propus, în prag de alegeri prezidenţiale, un proiect legislativ cu damf electoral prin care judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, cu populaţie maghiară numeroasă, să formeze, oficial, o regiune autonomă, numită Ţinutul Secuiesc. Forma finală a proiectului este o îmbinare de prevederi scandaloase, greşeli gramaticale şi formulări greoaie, fără sens. Analizând propunerea legislativă din perspectiva legilor în vigoare, a statului de drept, e lesne de înţeles că Ţinutul Secuiesc se vrea a fi un stat în stat. De fapt, am putea rezuma astfel proiectul autonomiei Ţinutului Secuiesc: un stat separat pe teritoriul României, care să tragă, totuşi, anumite foloase şi de la România.

Am comparat proiectul de autonomie cu actuala Constituţie a României, una foarte permisivă în drepturile minorităţilor. Rezultatul? Proiectul de autonomie calcă în picioare principii generale, dar şi capitole-cheie ca administraţie, economie şi justiţie.

Să le luăm articol cu articol.

„Ţinutul Secuiesc se constituie ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România“, se arată în primul articol al proiectului de autonomie. În primul articol al Constituţiei scrie următoarele: „România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil“. Imediat, la articolul trei, mai scrie: „Teritoriul României este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi tinutul_secuiesc-1judeţe“. Aşadar, nicăieri nu găsim cuvântul „ţinut“ sau „regiune autonomă cu personalitate juridică. Însă pentru UDMR nu este destul de clar. „Actuala Constituţie nu interzice existenţa regiunilor ca unităţi administrativ-teritoriale. Ar fi mai bine dacă am avea o Constituţie care ar clarifica ce fel de regiuni să avem, ce atribuţii să aibă“, spune deputatul Marton Arpad. Deşi Arpad este membru în Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor, îşi susţine argumentaţia după principiul „tot ce nu-i interzis e permis“, ce nu are legătură cu normele juridice. Urmând această logică, Constituţia ar trebui să se transforme în Cartea interminabilă a lucrurilor interzise. „Nu ştiu dacă proiectul se poate adopta în baza actualei Constituţii“, recunoaşte Arpad.

Aşa cum am arătat, proiectul de autonomie încalcă Legea Fundamentală încă de la primul paragraf, suficient pentru a fi declarat ulterior neconstituţional. Liderii maghiari vor ca patrimoniul regăsit între graniţele Ţinutului Secuiesc să fie transferat automat de la statul român către noua regiune administrativă. „Imobilele din proprietatea statului situate în regiune sunt transferate în patrimoniul regiunii. Drumurile, autostrăzile, căile ferate şi apeductele de interes exclusiv regional fac parte din domeniul public al regiunii“, spune Titlul V. Legea noastră spune altceva. „Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, marea teritorială şi resursele naturale ale platoului continental fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice“, se arată în Constituţie. „Iar proprietatea publică aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale“, se mai arată în Constituţie.

Magistraţi maghiari

Un capitol aparte îl constituie organele judiciare. Liderii maghiari propun reorganizarea judecătoriilor pe criterii etnice, nu pe criterii de competenţă. „2/3 dintre magistraţii de la Curtea de Apel Târgu-Mureş respectiv tribunalele judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş (…) să aparţină comunităţii maghiare, iar 1/3 comunităţii româneşti“, se arată în proiectul de lege. Ori Constituţia României spune clar că „propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)“. Deci fără implicarea politicului. Chiar şi structura CSM ar avea de suferit. Părinţii proiectului cer ca „un judecător ales dintre judecătorii aparţinători comunităţii maghiare din regiunea Ţinutul Secuiesc face parte din CSM şi va participa la judecarea tuturor cauzelor care privesc această regiune“. Aceaastă doleanţă încalcă o întreagă secţiune din Constituţie, din capitolul Autoritatea judecătorească, ce defineşte exact componenţa, dar şi atribuţiile CSM. Nicăieri nu se face vreo distincţie pe criterii etnice. Judecătorul Cristian Danileţ, membru CSM, a comentat, pentru „Adevărul“, utopia UDMR. „Membrii CSM sunt judecători şi procurori aleşi de colegii lor din ţară. Legea permite alegeri la nivel naţional, nu limitate la anumite zone. În CSM, judecătorii din aşa-numitul Ţinut Secuiesc nu pot avea anumite interese. Propunerea mi se pare că transferă metode politice în domeniul organizării Justiţiei, ceea ce e nepotrivit. În CSM, nu maghiarii au reprezentanţi, ci judecătorii şi procurorii. În Justiţie nu există minorităţi“, a opinat Cristi Danileţ.

Limba noastră

Adoptarea încă unei limbi oficiale este un alt capitol sensibil din proiect. „Limba maghiară, alături de limba română, este considerată limbă oficială în regiune. Redactarea bilingvă este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general“, se arată la articolul 87. Mergem la Constituţie. „În România, limba oficială este limba română“, spune, limpede, articolul 13. Marton Arpad are din nou un argument separat. „România a ratificat Carta limbilor regionale, care le dă dreptul maghiarilor să folosească limba maghiară ca limbă oficială în Ţinutul Secuiesc“, spune Arpad. Însă Carta limbilor regionale nu intervine peste limba oficială a unei ţări, ci doar permite ca anumite comunităţi să folosească limba de baştină, însă nu în acte oficiale. În plus, Constituţia României chiar ajută minorităţile din acest punct de vedere. „În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorităţii naţionale, respectiv în scris şi oral în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu serviciile publice deconcentrate“, spune articolul 120 din Constituţie.

Noi instituţii

În proiectul de autonomie se vorbeşte de două noţiuni care nici nu sunt menţionate în Constituţie, dar care ar trebui să reglementeze administraţia publică locală: consiliul regional şi executivul regional. Articolul 121 din Constituţie spune că „autorităţile administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală în comune şi în oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi“. Sărim peste un articol şi ajungem la 123, unde se arată că „prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice“. În schimb, legea gândită de UDMR, la articolul 37 zice că „Preşedintele regiunii conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de nivel regional din Ţinutul Secuiesc“. […]/ integral pe adevarul.ro

Independenta-pentru-Tinutul-Secuiesc

+++

Statut Special al Ţinutului Secuiesc din România

Preambul

Având în vedere principiile constituţionale ale autonomiei locale, descentralizării şi deconcentrării serviciilor publice;

Recunoscând că minoritățile/comunitățile naționale istorice/autohtone din România sunt factori constitutivi al statului român;

Ţinând cont de angajamentele asumate de reprezentanţii poporului român la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 că „ fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său”;

Pe baza principiului subsidiarității;

Considerând că autorităţile administraţiei publice locale reprezintă unul dintre principalele fundamente ale oricărui regim democratic;

Conştient că dreptul cetăţenilor de a participa la rezolvarea treburilor publice face parte din principiile democratice comune tuturor statelor membre ale Uniunii Europene şi că la nivel local, judeţean, regional acest drept poate fi exercitat în modul cel mai direct prin existenţa autorităţilor administraţiei publice locale împuternicite cu responsabilităţi efective care să le permită o administraţie şi în acelaşi timp eficienţă ca urmare a apropierii de cetăţeni;

Pe baza prevederilor din Carta Europeană a Autonomiei Locale, recomandarea 1201 a Consiliului Europei cu referire la un protocol adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, adoptată în 1993 de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Convenția Cadru pentru Protecția Minorităților Naționale, Recomandările de la Lund, cu privire la Participarea Efectivă a Minorităților Naționale la Viața Publică ale OSCE din septembrie 1999, Rezoluția 1334 (2003) al APCE privind experiențele pozitive ale regiunilor autonome ca sursă de inspirație pentru rezolvarea conflictelor în Europa, Rezoluția 1985 (2014) și Recomandarea 2040 (2014) al APCE privind situația și drepturile minorităților naționale în Europa, Charta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003 și Legea nr. 86/1945 privind statutul minorităţilor naţionale;

Bazându-se pe faptul că pe teritoriul denumit Ținutul Secuiesc de-a lungul istoriei a funcționat un statut special de autonomie administrativă;

Având în vedere că în majoritatea țărilor Uniunii Europene există forme de autonomii teritoriale sau personale funcționale;

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Titlul I
Înfiinţarea regiunii „Ţinutul Secuiesc” Capitolul I
Dispoziţii generale

Art. 1
Ţinutul Secuiesc se constituie ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut, cuprinzând unități administrative din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.
Art. 2
În cadrul Regiunii egalitatea în faţa legii a tuturor cetăţenilor, indiferent de apartenenţa lor lingvistică sau etnică precum şi respectarea particularităţilor etnice şi culturale este garantată.
Art. 3
(1) Regiunea cuprinde comune, oraşe şi municipii din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.
(2) Forma şi condiţiile particulare ale autonomiei regiunii Ţinutul Secuiesc sunt cele prevăzute de prezentul statut. Fără a prejudicia dispoziţiile privind drapelul României şi stema ţării, regiunea precum şi judeţele componente au steagurile şi stemele proprii aprobate de consiliul regional, respectiv consiliile judeţene.

Capitolul II Atribuţiile regiunii

Art. 4
În acord cu prevederile Constituţiei şi a principiilor ordinii juridice ale României, precum şi respectul obligaţiilor internaţionale şi interesul naţional inclusiv protecţiei minorităţilor lingvistice locale regiunea are competenţe normative în următoarele domenii:
a) organizarea serviciilor regionale şi a personalului acestora;
b) organizarea colectivităţilor locale precum şi a limitelor teritoriale ale acestora;
c) expropriere pentru cauză de utilitate publică pentru lucrările de interes regional fără a prejudicia competenţele statului respectiv ale judeţelor;
d) organizarea şi ţinerea cărţilor funciare;
e) organizarea Inspectoratului Regional pentru Situaţii de Urgenţă;
f) organizarea serviciului spitalicesc regional;
g) organizarea Camerei de Comerţ Regional;
h) dezvoltarea şi controlul cooperativelor;
i) asistenţă în lucrările publice realizate de alte organisme publice din teritoriul regiunii;
j) organizarea instituţiilor publice de binefacere şi asistenţă socială de nivel regional;
k) organizarea şi înfiinţarea creditului funciar, respectiv al creditului agricol;

l) organizarea de structuri NUTS 4 și limitele teritoriale ale acestora.
Art. 5
(1) În materia asigurărilor sociale regiunea are dreptul să adopte norme pentru completarea dispoziţiei legii şi facultatea de a constitui instituţii autonome corespunzătoare.
(2) Prin decizia Consiliului Regional se poate constitui Casa de Asigurări de Sănătate Regională fără a prejudicia reglementările patrimoniale în domeniu.
(3) Prestaţiile acestei case în favoarea celor interesaţi nu pot fi inferioare celor existente.
Art. 6
(1) După consultarea populaţiei regiunea poate iniţia înfiinţarea de comune noi sau modificarea limitelor teritoriale ori numele celor existente şi solicita Guvernului înaintarea proiectului de lege spre Parlament.
(2) Parlamentul va dezbate în procedură de urgenţă iniţiativa legislativă.

Capitolul III Atribuţiile judeţelor

Art. 7
Judeţele au competenţe normative în completarea celor prevăzute în art. 91 al Legii nr. 215/2001 în următoarele materii:
a) utilizarea toponimelor fără a prejudicia obligativitatea bilingvismului pe teritoriul Ţinutului Secuiesc;
b) protejarea şi conservarea patrimoniului material și imaterial;
c) organizarea micilor proprietăţi agricole;
d) artizanat;
e) exploatări miniere incluzând apele minerale şi termale, carierele de piatră şi exploatarea turbei;
f) vânatul şi pescuitul;
g) comunicaţiile şi transportul de interes judeţean incluzând reglementările tehnice de exploatare a instalaţiilor teleferice;
h) turism şi industrie hotelieră cuprinzând reglementările privind funcţionarea ghidurilor şi a instructorilor de schi;
i) agricultură, păduri şi corp forestier, patrimoniu zootehnic şi ihtiologic, institute fitopatologice, sindicate din cooperative agricole şi staţiuni de cercetare agricolă, servicii antigrindină, bonificaţii;
j) înfiinţarea şi funcţionarea comisiilor comunale şi judeţene pentru asistenţa muncitorilor şi în materie de angajare;
k) comerţ;
l) eliberare de certificate de atestare a calificărilor profesionale;
m) constituirea şi funcţionarea comisiei judeţene de controlul muncii;
n) dezvoltarea producţiei industriale;
o) utilizarea apelor publice cu excepţia celor folosite pentru marele hidrocentrale;
p) organizarea şi administrarea arhivelor judeţene;
q) delegarea de competențe la structuri de nivel NUTS 4.

Art. 8
(1) Judeţele au posibilitatea de a adopta în completarea dispoziţiilor legale acte normative în materie de investiţii şi angajare cu posibilitatea înfiinţării propriilor servicii în afara celor existente în cadrul ministerului muncii.
(2) Agenţii comunitari de servicii de investiţii sunt aleşi pe baza normelor adoptate de organele
statului, după consultarea preşedintelui consiliului judeţean sau al primarului interesat.
(3) Cetăţenii rezidenţi în judeţele Ţinutului Secuiesc indiferent de apartenenţa lor la o comunitate naţională sau vechimea rezidenţei au prioritate la angajări pe teritoriul acestor judeţe.
Art. 9
(1) Judeţele pot autoriza deschiderea şi transferul sucursalelor bancare sau agenţiilor de credit cu caracter local, judeţean şi regional, după avizul ministerului de finanţe.
(2) Dreptul de a deschide sau transfera în judeţe de sucursale bancare sau agenţii de credit este acordat de ministerul de finanţe cu avizul judeţului respectiv.
(3) Consiliul Judeţean numeşte preşedintele şi vicepreşedintele Casei de Economii şi Consemnaţii Judeţean cu avizul Ministerului de Finanţe.
Art. 10
Avizul judeţului este obligatoriu pentru concesionarea comunicaţiilor şi a transportului prin liniile care traversează teritoriul judeţului respectiv.
Art. 11
Avizul judeţului este obligatoriu şi pentru lucrările de amenajare a apelor curgătoare și necurgătoare. Autoritatea competentă la nivel naţional şi judeţul elaborează împreună anual un plan de coordonare a lucrărilor de amenajare a apelor curgătoare și necurgătoare.
Art. 12
Utilizarea apelor publice de către stat şi judeţ în cadrul competenţelor respective are loc pe baza unui plan general elaborat în consens de reprezentanţii autorităţii naţionale şi judeţene competente.
Art. 13
(1) Dacă normele generale privind dezvoltarea economică nu prevăd un sistem diferit de finanţare, Ministerul Economiei atribuie judeţelor Ţinutului Secuiesc cote părţi de credit anual înscris în bugetul de stat prevăzut pentru ajutorul acordat intreprinzătorilor mici şi mijlocii. Cotele părţi sunt determinate după avizul judeţului respectiv şi înscris în bugetul de stat. Creditele vor fi utilizate de comun acord între minister şi judeţ. În cazul în care guvernul intervine cu fonduri proprii pentru finanţarea în judeţele Ţinutului Secuiesc în scopul executării planului naţional de construcţii şcolare, aceste sume se pot folosi numai cu acordul judeţului respectiv.
(2) Judeţele Ţinutului Secuiesc vor utiliza propriile fonduri destinate obiectivelor de asistenţă socio-culturală în proporţie directă cu ponderea fiecărei comunităţi naţionale şi ţinând cont de importanţa necesităţilor acestor comunităţi cu excepţia cazurilor extraordinare care necesită intervenţii urgente.

Capitolul IV
Dispoziţii comune aplicabile regiunii şi judeţelor

Art. 14
(1) În limitele competenţelor normative ale regiunii sau judeţului, competenţele administrative care până la intrarea în vigoare a prezentei legi erau în atribuţia statului, sunt exercitate după caz de regiune sau de judeţele Ţinutului Secuiesc.
(2) Atribuţiile judeţelor corespunzătoare legii în vigoare rămân neschimbate dacă ele sunt
compatibile cu prezentul statut.
(3) Statul poate delega printr-o lege organică alte atribuţii de administraţie pe care le deţine către regiune, judeţe sau autorităţile publice locale.
(4) Delegările de competenţe administrative ale statului, chiar şi cele prevăzute în prezenta lege pot fi modificate sau revocate printr-o lege organică.
(5) Politica externă, cea monetară și apărarea națională, inclusiv organizarea şi conducerea serviciilor secrete, rămân în competența exclusivă al statului și nu pot fi modificate prin lege.
(6) În Ţinutul Secuiesc va funcţiona cel puţin o agenţie a Băncii Naţionale Române având
competenţele pe care le au celelalte agenţii ale acesteia.
Art. 15
Prin lege organică pot fi atribuite şi alte competenţe normative regiunii sau judeţelor decât cele prevăzute în prezentul statut.
Art. 16
(1) Regiunea poate delega din atribuţiile administrative judeţelor sau comunelor competenţe pentru funcţionarea serviciilor publice. În materia situaţiilor de urgenţă această delegare către judeţe este obligatorie.
(2) Judeţele pot delega din funcţiile lor administrative către municipii, oraşe şi comune competenţe pentru utilizarea serviciilor publice.
Art. 17
(1) În judeţele Ţinutului Secuiesc învăţământul preuniversitar cu limba de predare română sau maghiară este asigurat de profesori care au limba maternă limba de predare. Predarea celeilaltei limbi se efectuatează de profesori a căror limbă maternă este acea limbă. Predarea acestei de-a doua limbi este obligatorie în şcolile primare începând cu clasa a doua.
(2) Limba germană respectiv romani poate fi folosit la cererea părinţilor în învăţământul primar, gimnazial sau liceal în localităţile unde prezenţa comunităţii respective o face necesară. Dacă comunitatea vorbitorilor de limbă germană sau romani depăşeşte 20% din numărul total al locuitorilor şi în şcolile cu limbă de predare română sau maghiară se va preda şi limba germană sau romani, după caz.
(3) Înscrierea unui elev într-o şcoală având oricare limbă de predare se realizează doar prin simpla solicitare a părinților, sau, după caz, a părintelui în a cărui creștere se află copilul, ori a reprezentantului legal al copilului. Înscrierea astfel solicitată este obligatorie. Împotriva refuzului de înscriere părintele sau tutorele legal se poate adresa instanţei de contencios administrativ competent.
(4) În inspectoratele şcolare din judeţele Ţinutului Secuiesc ponderea inspectorilor şcolari va reprezenta ponderea comunităţilor române respectiv maghiare din judeţ şi toţi inspectorii trebuie să cunoască ambele limbi, iar în județele unde există învățământ cu limbă de predare germană sau romani vor fi numiți câte un inspector pentru școlile respective.

(5) Ministerul Învăţământului va numi în funcţii de conducere ale inspectoratelor din alineatul precedent câte o persoană pentru fiecare funcţie din trei propuse de reprezentanţii consiliilor de administraţie al şcolilor fiecărei comunităţi naţionale.
(6) Pentru funcţiile de inspector pentru învăţământul în limbă germană sau romani,
Ministerul Învăţământului va numi câte o persoană de pe o listă care cuprinde trei propuneri venite din partea reprezentanţilor consiliilor de administraţie al şcolilor comunităţii naţionale respective.
(7) Pentru coordonarea activităţii din instituţiile de învâţământ din judeţ, consiliile de administraţie a tuturor şcolilor fiecărei comunităţi naţionale vor alege un consiliu şcolar compus din 21 de persoane.
(8) Pe teritoriul Ţinutului Secuiesc pot fi create universităţi numai după avizul favorabil al regiunii respectiv al judeţului interesat.
Art. 18
(1) Preşedintele Consiliului Judeţean exercită atribuţia de autoritate de securitate publică prevăzută în legile speciale corespunzătoare în ceea ce priveşte activităţile industriale periculoase sau de material exploziv, construcţie publică, agenţii, imprimării, în ceea ce priveşte organizarea ambulanţei, a reglementărilor de muncă, a ceea ce priveşte bolile mentale de toxicomanie, respectiv protejarea minorilor.
(2) Pentru exercitarea acestor atribuţii preşedintele Consiliului Judeţean poate solicita ajutorul poliţiei naţionale sau a poliţiei locale.
Art. 19
Măsurile care se doresc a fi luate de organele de stat pe motiv de ordine publică având influenţa de a suspenda sau limita validitatea atribuţiilor preşedintelui Consiliului Judeţean în materie de ordine publică pot fi luate numai după avizul consiliului judeţean competent.
Art. 20
În interesul asigurării legii şi a reglementărilor regionale sau judeţene, preşedintele regiunii şi preşedinţii consiliilor judeţene pot solicita ajutorul poliţiei naţionale sau celei locale.
Art. 21
Consiliul regional şi cele ale judeţelor pot adopta norme de sancţionare chiar penală în ceea ce priveşte respectarea normelor adoptate de consiliile respective.

Titlul II
Organele regiunii şi al judeţelor Capitolul I
Organele regiunii

Art. 22
Organele regiunii sunt: consiliul regional și executivul regional.
Art. 23
(1) Consiliul regional este compus din 77 de membri aleși prin vot universal și direct pe teritoriul Ținutului Secuiesc.
(2) Alegerile se vor desfășura separat pentru reprezentanții fiecărei comunităţi naţionale,
componența consiliului trebuind să corespundă proporției acestora pe baza ultimului recensământ.

Art. 24
Consiliul regional exercită competenţele normative atribuite regiunii precum şi alte atribuţii care îi sunt conferite prin Constituţie, prezentul statut şi lege.

Art. 25
(1) Activitatea consiliului regional se desfăşoară în două sesiuni având sediul în municipiul Odorheiu Secuiesc.
(2) Noul consiliu se reuneşte în 20 de zile de la data alegerii acestuia la convocarea preşedintelui regiunii în exerciţiu.
Art. 26
(1) Membrii consiliului regional reprezintă întreaga regiune.
(2) Ei nu pot fi urmăriţi pentru opiniile şi voturile exprimate în exerciţiul mandatului lor.
(3) Calitatea de membru al consiliului regional este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcții publice de autoritate, cu excepția celui de membru în executivul regional.

Art. 27
(1) Consiliul regional îşi alege preşedintele și cei trei vicepreşedinţi.
(2) Cel puţin unul dintre vicepreşedinţii aleşi trebuie să aparţină altei comunităţi decât cel al preşedintelui.
(3) În cazul demisiei, decesului sau pierderii mandatului, în locul preşedintelui sau a vicepreşedinţilor se organizează alegeri pentru perioada rămasă cu respectarea prevederilor alin (2).
(4) Vicepreşedinţii ajută activitatea preşedinelui care va alege vicepreşedintele care îi ţine locul în caz de absenţă sau de împiedicare a activităţii.
Art. 28
Activitatea consiliului regional se desfăşoară pe baza regulamentului propriu, adoptat cu majoritatea absolută a membrilor acestuia.
Art. 29
(1) Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului regional pot fi revocaţi cu majoritatea voturilor membrilor acestuia în caz de activitate necorespunzătoare.
(2) Consiliul regional trebuie convocat de urgenţă dacă cel puţin o treime din consilieri solicită revocarea preşedintelui.
(3) Dacă nici preşedintele nici vicepreşedinţii consiliului regional nu convoacă în 15 zile de la depunerea solicitării de revocare şedinţa extraordinară al consiliului, acesta se convoacă de preşedintele regiunii.
(4) Dacă nici preşedintele regiunii nu convoacă în 15 zile de la expirarea termenului prevăzut în alineatul precedent, şedinţa extraordinară a consiliului regional se convoacă de către prefectul regiunii.
Art. 30
(1) În cazul dizolvării prevăzută în alineatele (6) și (7) ale art. 33 se vor organiza în cel puţin 3 luni alegeri parţiale pentru consiliile judeţene.
(2) Dizolvarea se realizează conform procedurilor prevăzute la alineatele (6) și (7) ale art. 33. Decretul de dizolvare va fi semnat de o comisie compus din trei membri al consiliului regional care se dizolvă în care sunt reprezentate membri comunităţilor române şi maghiare.

Art. 31
Consiliul regional este convocat de preşedintele acestuia în sesiuni ordinare în prima săptămână a lunilor februarie, respectiv septembrie sau în sesiuni extraordinare la solicitarea executivului regional a preşedintelui consiliului sau la solicitarea unei pătrimi a consilierilor în funcţie, precum şi în cazurile prevăzute de prezentul statut.
Art. 32
În domeniile normative care nu sunt de competenţa regiunii dar care reprezintă interes special pentru acesta, consiliul regional poate vota proiecte de acte normative. Acestea vor fi trimise de către preşedinte Guvernului României pentru a fi prezentate în Parlament. Un exemplar din proiect va fi trimis prefectului regiunii.
Art. 33
(1) Executivul regional își are sediul în municipiul Miercurea Ciuc.
(2) Executivul regional este compus din preşedintele regiunii care prezidează Executivul și dintr- un număr de vicepreşedinţi conform deciziei consiliului regional.
(3) Preşedintele, vicepreşedinţii sunt aleşi de consiliul regional dintre membri săi cu un scrutin
secret şi majoritate absolută.
(4) Compunerea executivului regional trebuie să fie conformă cu proporţia o comunităţilor naţionale reprezentate în consiliul regional.
(5) Preşedintele alege unul dintre vicepreşedinţi care îl înlocuieşte în caz de urgenţă sau de împiedicare de exercitare a atribuţiilor sale.
(6) Demisia majorităţii membrilor consiliului atrage dizolvarea acestuia şi organizarea a noi alegeri, având efect şi asupra conducerii executive ale regiunii.
(7) Consiliul regional poate fi dizolvat dacă din cauza imposibilităţii formării unei majorităţi devine nefuncţional.

Art. 34
(1) Membrii executivului regional rămân în funcţie până la expirarea mandatului consiliului regional exercitând doar atribuţiile administrative curente până la numirea noului executiv regional de către consiliul nou ales.
(2) Dacă executivul regional a fost demis sau consiliul regional a fost dizolvat pe baza art. 33,
atunci executivul regional exercită doar atribuțiile administrative curente până la numirea noului executiv regional de către consiliul în vigoare sau, după caz, de către consiliul nou ales.
Art. 35
Membrii executivului regional care nu îşi exercită corespunzător atribuţiile pot fi revocaţi de către consiliul regional.
Art. 36
Dacă este necesară numirea unui nou preşedinte sau membru al executivului regional în urma decesului, demisiei sau a pierderii mandatului de către acesta, preşedintele consiliului regional va convoca în 15 zile şedinţa extraordinară a consiliului.
Art. 37
Preşedintele regiunii este președintele executivului regional și reprezintă regiunea.
Art. 38
El participă la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme ce privesc regiunea.

Art. 39
Preşedintele regiunii conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de nivel regional din Ţinutul Secuiesc.
Art. 40
Preşedintele regiunii repartizează parte dintre atribuţiile executive membrilor executivului regional prin decret publicat în buletinul oficial al regiunii.
Art. 41
Executivul regional este organ executiv al regiunii, având următoarele competenţe:
a) elaborarea normelor de aplicare a actelor normative adoptate de consiliul regional;
b) activitate administrativă în problemele de interes regional;
c) administrarea patrimoniului regional, controlul gestiunii banilor publici regionali, a serviciilor publice regionale, alte atribuţii ce îi sunt conferite de prezenta lege sau alte acte normative;
d) adoptarea de măsuri urgente din competenţa consiliului regional sub rezerva supunerii ratificării acestuia la prima reuniune.
Art. 42
Executivul regional trebuie să fie consultat despre instituirea şi reglementarea serviciilor naţionale de comunicaţii şi transport în care este interesat direct.
Art. 43
Consiliul regional poate delega executivului regional dreptul de a lua hotărâri în domeniile de competenţă ale consiliului, cu excepţia dreptului de adoptare a actelor normative generale.

Capitolul II Organele judeţene

Art. 44
(1) Autoritatea administraţiei publice locale constituită la nivel judeţean este consiliul judeţean compus din consilierii judeţeni aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat în condiţiile legii, precum şi din preşedintele consiliului judeţean ales prin vot direct.
(2) Atribuţiile consiliului judeţean sunt cele prevăzute în art. 91 al Legii nr. 215/2001, precum şi
cele prevăzute în prezentul Statut sau alte legi.
(3) Cu respectarea prevederilor constituţionale şi a principiilor de bază ale sistemului juridic din România, consiliul judeţean poate adopta cu majoritatea membrilor săi decizii în legătură cu forma şi structura de administrare a judeţului, raporturile dintre organele judeţene, modul de demitere a conducerii executive cazurile de neeligibilitate şi incompatibilitate în domeniile sus menţionate, dreptul de iniţiativă a populaţiei la organizarea de referendum judeţean.
(4) Normele juridice prevăzute în alineatul precedent pot fi supuse controlului constituţional în 30 de
zile la solicitarea Guvernului României.
(5) Normele juridice prevăzute la alin (3) pot fi supuse unui referendum judeţean printr-o hotărâre specială a consiliului judeţean dacă în 3 luni de la publicarea acestuia un sfert din cetăţenii cu drept de vot din judeţ sau o treime din membri consiliului judeţean solicită acesta.
Art. 45
Consiliile judeţene din Ţinutul Secuiesc se aleg în conformitate cu prevederile legale în vigoare, asigurând totodată prezenţa ambelor comunităţi naţionale.

Art. 46
Membrii consiliului judeţean nu pot fi urmăriţi pentru opiniile şi voturile exprimate în exercitarea mandatului.
Art. 47
(1) Demisia majorităţii membrilor consiliului atrage dizolvarea acestuia şi organizarea a noi alegeri, având efect şi asupra conducerii executive al judeţului.
(2) Consiliul judeţean poate fi dizolvat dacă din cauza imposibilităţii formării unei majorităţi devine nefuncţional.
Art. 48
În funcţia de vicepreşedinte al consiliului judeţean este ales câte un reprezentant al comunităţii române şi maghiare.
Art. 49
Preşedintele consiliului judeţean reprezintă judeţul.

Art. 50
Preşedintele consiliului judeţean are competenţele prevăzute de art. 104 a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001.

Titlul III
Adoptarea şi publicarea reglementărilor regionale şi judeţene

Art. 51
Proiectele de acte normative adoptate de consiliul regional sau consiliile judeţene sunt trimise către prefectul competent. Dacă în 30 de zile prefectul nu atacă norma în contencios administrativ, aceasta se publică şi intră în vigoare.
Art. 52
(1) Dacă un proiect de act normativ poate atenta la egalitatea de drepturi dintre cetăţenii aparţinătoare diferitelor comunităţi naţionale sau menţinerii, protejării şi dezvoltării culturale şi de exprimare a identităţii etnice al acestor comunităţi, majoritatea consilierilor aparţinători a unui grup etnic din consiliul regional sau consiliul judeţean pot solicita ca votul să aibă loc pe o comunităţi naţionale.
(2) Dacă votarea separată nu a fost acceptată sau propunerea de act normativ a fost adoptată
împotriva votului a 2/3 a comunităţii naţionale care a formulat solicitarea, majoritatea acestei comunităţi poate solicita în 30 de zile Curţii Constituţionale controlul de constituţionalitate asupra normei respective.
Art. 53
Actele normative regionale şi judeţene sunt publicate în buletinul oficial al regiunii în limba română şi în limba maghiară. Ele intră în vigoare la 7 zile de la publicare cu excepţia situaţiei în care norma prevede un alt termen. Câte un exemplar din buletinul oficial este trimis prefectului competent.
Art. 54
Legile, decretele şi hotărârile de guvern care interesează regiunea sunt publicate în limba maghiară în buletinul oficial al regiunii fără a prejudicia intrarea lor în vigoare.
Art. 55

Actele normative cu caracter general ale consiliului regional şi cele judeţene precum şi cele ale executivului regional respectiv cele judeţene vor fi publicate pentru informare într-o parte specială a Monitorului Oficial al României.

Titlul IV Colectivităţi locale

Art. 56
(1) În regulamentele de organizare şi funcţionare al instituţiilor publice locale vor fi prevăzute norme de reprezentare proporţională a comunităţilor naţionale din localitatea respectivă în componenţa organelor instituţiilor respective.
(2) În comunele din regiunea Ţinutul Secuiesc fiecare comunitate etnică cu o pondere mai mare
de 5% din locuitorii comunei respective are dreptul de a fi reprezentat în consiliul comunal.
Art. 57
Organizarea şi funcţionarea instituţiilor publice cu activitate şi în afara teritoriului Ţinutului Secuiesc este reglementată de lege şi hotărâri ale Guvernului României şi este sub controlul acestuia.

Art. 58
Comunele îşi reglementează organizarea propriului personal, fără a prejudicia principiile generale fixate de normele regionale.

Titlu V
Domeniul public şi patrimoniul regiunii şi a judeţelor

Art. 59
Drumurile, autostrăzile, căile ferate şi apeductele de interes exclusiv regional care sunt determinate prin normele de aplicare a prezentului statut, fac parte din domeniul public al regiunii.
Art. 60
(1) Pădurile proprietate de stat din regiune, minele, carierele de piatră şi exploataţii de turbă a căror folosinţă este retrasă proprietarului de fond, edificiile destinate funcţionării unor servicii publice regionale precum şi mobilierul şi alte bunuri ale acestora constituie patrimoniul inalienabil al regiunii.
(2) Imobilele din proprietatea statului situate în regiune sunt transferate în patrimoniul regiunii.
(3) Modalitatea transferului de bunuri ale statului prevăzut mai sus se reglementează prin normele de aplicare a prezentei legi.
(4) Bunurile imobile situate în regiune care nu aparţin unei persoane, sau care nu revin de drept
unei unităţi administrativ-teritoriale fac parte din patrimoniul regiunii.
Art. 61
Judeţele, conform noilor reglementări pe teritoriul lor intră în posesia bunurilor şi drepturilor de natură imobiliară ale statului şi ale regiunii cu excepţia celor de interes militar a unor servicii cu caracter naţional sau de interes regional.

Titlu VI

Finanţele regiunii şi ale judeţelor

Art. 62
Veniturile bugetare ale regiunii se constituie din:

a) venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit;

b) sume şi cote defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

c) subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete;

d) donaţii şi sponsorizări.

Art. 63
Fundamentarea veniturilor bugetului regiunii se bazează pe constatarea şi evaluarea materiei impozabile şi a bazei de impozitare în funcţie de care se calculează impozitele şi taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate şi a veniturilor obţinute din acestea, precum şi pe alte elemente specifice, inclusiv pe serii de date, în scopul evaluării corecte a veniturilor.
Art. 64
Se fac venit al bugetului regiunii următoarele:

a) 50% din impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal colectat în urma transferului proprietăţilor de pe raza regiunii;
b) 20% din taxa pe valoarea adăugată colectată de la firmele din regiune, după efectuarea restituirilor către acestea;

c) 12% din impozitul pe venit încasat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale din raza regiunii;

d) 50% din profitul net realizat de Loteria Română pe teritoriul regiunii şi 60% din taxa pe jocuri de noroc colectate la nivel de regiune.
Art. 65
Regiunea şi judeţele au dreptul de a institui prin hotărâre ale consiliilor respective o proprie fiscalitate în conformitate cu sistemul fiscal naţional, în domeniul activităţii lor specifice.
Art. 66
(1) În vederea finanţării noilor atribuţii prevăzute de prezentul statut, veniturile bugetelor judeţelor din cadrul regiunii se suplimentează cu următoarele cote defalcate din veniturile bugetului de stat:

a) 50% din veniturile din concesiuni şi închirieri aferente obiectivelor concesionate sau închiriate în raza judeţului;

b) 50% din acciza aplicată pe produsele energetice şi tutun produse/vândute în judeţ;

c) 50% din taxa pe valoarea adăugată colectată de la firmele din judeţ, după efectuarea restituirilor către acestea;

d) 50% din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi;

e) 50% veniturile din taxe administrative

f) 90% din toate alte taxe directe sau indirecte colectate de trezorerie, cu excepţia taxelor locale sau ce revin regiunii ori altor instituţii publice.
(2) Valoarea cotelor părţi sus menţionate include şi veniturile care revin judeţului şi care sunt
realizate conform dispoziţiilor legale ori administrative de birouri/puncte de lucru care nu se află pe teritoriul judeţului.
Art. 67
(1) Colectarea impozitelor și taxelor care se generează pe teritoriul Ținutului Secuiesc se realizează de către Direcția generală regională ale finanțelor publice Sfântu Gheorghe prin structurile subordonate acesteia.
(2) Direcția Genereală Regională ale Finanțelor Publice Sfântu Gheorghe se înființează prin
reorganizarea Direcției Generale Regionale ale Finanțelor Publice Brașov. În aria de competență regională a Direcției Generale Regionale ale Finanțelor Publice Sfântu Gheorghe intră județele Covasna, Harghita și Mureș, iar în cel a Direcției Generale Regionale ale Finanțelor Publice Brașov rămân județele Alba, Brașov și Sibiu.
Art. 68
(1) În vederea declarării și colectării impozitelor și taxelor care se generează pe teritoriul Ținutului Secuiesc, societățile comerciale care nu-și au sediul social în Ținutul Secuiesc au obligația de a înființa un punct de lucru, ca centru de profit.
(2) Declarația de înregistrare se va depune la organul fiscal competent în a cărei rază teritorială se află punctul de lucru. Punctul de lucru va primi, în consecință, un cod unic de înregistrare fiscală emis de organele fiscale competente ale Ținutului Secuiesc.
Art. 69
Direcția Generală Regională ale Finanțelor Publice Sfântu Gheorghe preia gestionarea contribuabililor mari din regiune.
Art. 70
În limitele prevăzute de prezentul Statut, judeţele au competenţe normative în materia finanţelor publice locale.
Art. 71
Pentru a putea face faţă exigenţelor bilingvismului, judeţele Ţinutului Secuiesc pot atribui cote părţi suplimentare anumitor comune.
Art. 72
Pentru a asigura finanţarea activităţilor comunelor prevăzute de lege, consiliile judeţene din Ţinutul Secuiesc vor atribui mijloace financiare adecvate comunelor determinate de comun acord de către preşedintele consiliului judeţean şi reprezentanţii comunelor interesate.

Art. 73
(1) Proiectul de buget înaintat de executivul regional sau de preşedintele consiliului judeţean se adoptă prin hotărârea consiliului regional sau, după caz, al celui judeţean.

(2) Diferitele capitole ale acestor bugete sunt adoptate cu majoritatea voturilor fiecărui grup etnic.
(3) Capitolele de buget care nu au primit numărul de voturi necesare pentru a fi adoptate vor fi supuse, în trei zile dezbaterii unei comisii compuse din patru consilieri aleşi de consiliu pe întregul mandat al acestuia, în care fiecare comunitate are câte doi membri propuşi de comunitatea respectivă.
(4) Comisia va adopta un raport în 15 zile cu majoritatea voturilor membrilor comisiei fără ca un membru să aibă un vot decident (decisiv).
(5) Raportul înaintat de comisie trebuie să fie adoptat cu majoritatea voturilor membrilor
consiliului,. Dacă raportul nu a fost adoptat cu majoritatea cerută el se reîntoarce la comisie.
(6) Procedura de mai sus nu se aplică în cazul capitolelor de venit, a celor care privesc cheltuielile de investiţii înscrise pe baza dispoziţiilor specifice prevăzute de lege pentru exerciţiul financiar respectiv şi capitolelor necesare funcţionării normale ale organelor şi birourilor instituţiei respective.
(7) Deciziile prevăzute în alineatele (4) şi (5) nu pot fi atacate la Curtea Constituţională.
(8) Pentru adoptarea bugetului şi a exercitării financiare al regiunii este nevoie de votul majorităţii consilierilor din fiecare judeţ.

Titlul VII
Raporturile dintre stat, regiune şi judeţe

Art. 74
(1) În fiecare judeţ este numit un prefect de către Guvernul României.
(2) Prefectul județului Harghita îndeplinește și funcția de prefect al Ținutului Secuiesc.
Art. 75
Atribuţiile prefectului:
a) Coordonează în conformitate cu directivele primite de la Guvernul României exercitarea atribuţiilor statului în judeţ şi supraveghează bunul mers al serviciilor respective cu excepţia administrării justiţiei, a apărării, a Băncii Naţionale şi a căilor ferate naționale care aparțin organelor centrale în domeniu, precum şi atribuţiile care revin executivului regional;
b) Supraveghează exercitarea de către judeţ şi alte instituţii publice locale a funcţiilor delegate către ele de către stat şi comunică observaţiile eventuale preşedintelui consiliului judeţean.
Art. 76
(1) Controlul de legalitate ale actelor adoptate de consiliul Ţinutului Secuiesc se face în 30 de zile de către prefectul judeţului Harghita.
(2) Controlul de legalitate ale actelor administrative ale executivului Ţintului Secuiesc se exercită de prefectul judeţului Harghita
(3) Serviciile de pașapoarte va fi coordonat de prefecturile județelor Ținutului Secuiesc.
Art. 77
(1) În privinţa menţinerii ordinii publice prefectul răspunde în faţa ministerului de interne.
(2) În acest scop el poate folosi forţele poliţiei statului şi ale jandarmeriei şi alte forţe armate cu respectarea prevederilor normelor legale de ordine publică şi securitate naţională.

(3) Atribuţiile ministerului de interne acordate de legea în vigoare nu pot fi schimbate.

Art. 78

Titlul VIII
Cariera funcţionarului public din Ţinutul Secuiesc

(1) În judeţele Ţinutului Secuiesc se instituie funcţii civile distincte pentru cariera funcţionarului public din administraţia de stat sau judeţană. Aceste funcţii sunt determinate pe baza organigramelor serviciilor respective şi care se întocmesc în scopul unor măsuri adecvate pentru a garanta existenţa personalului necesar.
(2) Prevederile alineatului precedent nu se aplică pentru direcţiile administraţiei de interne a personalului de securitate publică şi nici personalului administrativ din Ministerul de Apărare.
(3) Posturile prevăzute în alineatul (1) considerate a fi de carieră sunt rezervate cetăţenilor aparţinătoare fiecărei comunităţi naţionale, ţinând cont de compoziţia etnică a judeţului rezultată din ultimul recensământ.
(4) Atribuirea posturilor rezervate cetăţenilor aparţinători comunităţilor naţionale din judeţ până la nivelul prevăzut de alineatul precedent se va face treptat odată cu vacantarea posturilor.
(5) Stabilirea persoanelor pe funcţiile prevăzute în alineatul (1) este garantat cu excepţia persoanelor care îndeplinesc o funcţie pentru îndeplinirea căreia este nevoie de perfecţionare continuă.
Art. 79
Dispoziţiile articolului precedent sunt aplicabile şi personalului din judecătorii, tribunale şi a curţii de apel, respectiv a celor din parchetele de pe lângă acestea.

Titlul IX Organele judiciare

Art. 80
(1) În Ţinutul Secuiesc se înfiinţează o curte de apel cu reşedinţa în municipiul Târgu Mureş prin reorganizarea curţilor de apel Târgu Mureş şi Braşov.
(2) Prin reorganizarea prevăzută în alineatul (1), competenţa Curţii de Apel Târgu Mureş se
extinde şi asupra judeţului Covasna, care nu va mai aparţine de competenţa Curţii de Apel Braşov.
Art. 81
(1) 2/3 dintre magistraţii de la Curtea de Apel Târgu Mureş respectiv tribunalele judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş şi a judecătoriilor Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Târgu Mureş, Sângerorgiu de Pădure trebuie să aparţină comunităţii maghiare iar 1/3 comunităţii româneşti.
(2) Cel puţin 1/3 dintre magistraţii judecătoriilor din localitățile în raza de arondare cărora comunitatea maghiară este minoritară, trebuie să aparţină acestei comunităţi.
(3) Procentele prevăzute în alineatele precedente se vor realiza treptat odată cu vacantarea
posturilor de magistraţi.

(4) Preşedinţii sunt numiţi de către preşedintele ţării la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 82
Un judecător ales dintre judecătorii aparţinători comunităţii maghiare din regiunea Ţinutul Secuiesc va face parte din Consiliul Superior al Magistraturii şi va participa la judecarea tuturor cauzelor care privesc această regiune.
Art. 83
Preşedintele regiunii prin delegarea de competenţă de către preşedintele ţării cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare privind organizarea judiciară va numi, destitui, revoca mediatorii din regiune.
Art. 84
Actele administrative ale instituţiilor şi organelor administraţiei publice cu sediul în regiune care ating principiile de egalitate dintre cetăţenii aparţinători diferitelor comunităţi naţionale pot fi contestate în faţa secţiei contenciosului administrativ de pe lângă curtea de apel de către consiliul regional sau cel judeţean, iar în cazul măsurilor luate de comune în faţa tribunalelor judeţene de către grupul consilierilor aparţinând comunităţii naţionale majoritatea căruia se simte lezat.

Titlul X
Controlul exercitat de Curtea Constituţională

Art. 85
(1) Fără a prejudicia dispoziţiile articolelor 52 şi 73 din prezentul Statut, actele normative de ordin general ale regiunii sau ale judeţelor pot fi contestate în faţa Curţii Constituţionale pentru încălcarea prevederilor Constituţiei sau a prezentului statut ori a principiului de egalitate între comunităţi naţionale.
(2) Dreptul de contestare este al Guvernului României.
(3) Actul normativ general al regiunii mai poate fi contestat de către un consiliu judeţean al regiunii, iar actele normative generale ale judeţului pot fi contestate de consiliul regional sau de un alt consiliu judeţean din regiune.
Art. 86
(1) Legile, ordonanţele şi ordonanţele de urgenţă ale Guvernului României pot fi contestate de către preşedintele regiunii sau preşedintele consiliului judeţean după dezbatere în consiliul respectiv pentru încălcarea prevederilor din prezentul statut sau a principiului de protecţie al comunităţilor minoritare. Contestaţia va fi trimisă Avocatului Poporului care este obligat să sesizeze Curtea Constituţională.
(2) Dacă statul împietează printr-unul din actele sale asupra domeniului de competenţă atribuit
prin prezentul statut regiunii sau judeţelor acestuia, regiunea sau judeţul interesat poate solicita Curţii Constituţionale soluţionarea conflictului de competenţă.
(3) Solicitarea este înaintată de preşedintele regiunii sau al consiliului judeţean.

Titlul XI Utilizarea limbii maghiare

Art. 87
(1) Limba maghiară, alături de limba română este considerată limbă oficială în regiune.
Redactarea bilingvă este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general precum şi în alte cazuri în care prezentul statut prevede redactarea bilingvă.
(2) Toate diplomele, documentele, actele de stare civilă, actele notariale, extrasele de carte funciară,
facturile şi chitanţele eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc de către instituţiile de învăţământ, de cultură, evidenţa populaţiei, carte funciară, precum şi de către alte autorităţi ori societăţi comerciale care funcţionează pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, vor fi redactate, tipărite şi eliberate în limba română şi maghiară.
(3) Toate aceste acte redactate, tipărite şi eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc vor fi recunoscute
pe teritoriul întregii ţări ca acte oficiale.

Art. 88
(1) Cetăţenii au dreptul de obţiune lingvistică. În cadrul relaţiilor cu instanţele judiciare, instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice din Ţinutul Secuiesc, toate persoanele au dreptul să folosească cele două limbi oficiale după alegerea lor. Acest drept obligă instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice, precum şi în general entităţile private, atunci când exercită funcţii publice, să comunice cu cetăţenii în limba pe care o aleg aceştia.
(2) Toate persoanele în cadrul relaţiilor lor cu administrarea justiţiei, ministerul public, notariate şi registre publice au dreptul să folosească una din cele două limbi oficiale după alegerea lor în toate acţiunile judiciare, notariale sau în legătură cu registrele organizate de stat şi de a primi toate documentaţiile oficiale editate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc în limba aleasă de aceştia, fără ca acesta să aibă cheltuieli suplimentare sau întârzieri procedurale din raţiunea limbii utilizate. Nici o traducere nu poate fi solicitată cetăţeanului.

(3) Cu excepţia cazurilor prevăzută de normele de aplicare privind folosirea celor două limbi în cazul actelor destinate tuturor cetăţenilor rezidenţi din regiune, în cazul actelor individuale chiar destinate unui public larg sau mai multor servicii, folosirea separată a uneia sau alteia dintre limbi este recunoscută. În cadrul instituţiilor de tip militar, limba română este unica limbă oficială.
(4) Pentru garantarea dreptului la obţiune lingvistică, judecătorii, procurorii, notarii, responsabilii de la registrul comerţului, evidenţa populaţiei, cartea funciară, personalul din serviciile administraţiei judiciare pentru a putea obţine un serviciu în aceste instituţii pe teritoriul Ţinutului Secuiesc trebuie să justifice conform prevederilor legale că posed cunoştiinţe suficiente ale ambelor limbi care îi fac apţi să-şi exercite atribuţiile corespunzătoare activităţii lor.
(5) Pentru a garanta dreptul la obţiune lingvistică, serviciile deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale cu activitate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, trebuie să dovedească că personalul angajat posedă cunoştiinţe suficiente ale celor două limbi pentru a putea exercita atribuţiile pe care le au în legătură cu activitatea profesională.

(6) Cetăţenii rezidenţi pe teritoriul Ţinutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecătoreşti în limba maghiară. Instanţele sunt obligate să primească aceste înscrisuri şi să recunoască întreaga lor eficacitate juridică.

Art. 89
Administraţiile publice din regiune trebuie să folosească în raportul lor cu cetăţenii vorbitori de limbă maghiară limba maghiară, precum şi toponimele maghiare.

Titlul XII Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 90
(1) Prezentul Statut poate fi modificat prin procedura prevăzută legilor constituţionale.
(2) Iniţiativa de modificare a prezentului Statut poate reveni şi consiliului regional.
(3) Proiectele de modificare înaintate de Guvernul României sau iniţiativele legislative depuse de parlamentari sunt transmise consiliului regional şi consiliilor judeţene pentru aviz conform care trebuie să fie dat în cel mult 2 luni.
(4) Propunerea de aviz favorabil se supune referendumului regional.
Art. 91
(1) Populaţia unei unităţi administrativ-teritoriale dintr-un judeţ al Ţinutului Secuiesc poate decide, într-un interval de un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi, solicitarea apartenenţei la un alt judeţ limitrof.
(2) Populaţia unei unităţi administrativ-teritoriale dintr-un judeţ limitrof Ţinutului Secuiesc
poate decide, într-un interval de un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi, solicitarea apartenenţei la un judeţ limitrof din Ţinutul Secuiesc. Această solicitare va putea fi înaintată Parlamentului numai după consultarea prin referendum a populaţiei judeţului din Ţinutul Secuiesc.
(3) Parlamentul va dezbate în procedură de urgenţă legea de modificare a limitelor judeţelor în
cauză.
Art. 92
(1) Fără a prejudicia dispoziţiile art. 89, dispozițiile din titlul VI pot fi modificate printr-o lege ordinară la solicitarea comună a Guvernului României şi a executivului regiunii sau, după caz, consiliului judeţean competent.
(2) Dispoziţiile articolelor 27 şi 47 pot fi modificate printr-o lege organică la solicitarea comună
a Guvernului României şi a executivului regiunii sau, după caz, a consiliului judeţean.
Art. 93
(1) Până la intrarea în vigoare a normelor de aplicare a prezentului Statut şi a normelor necesare adoptate de consiliul regional respectiv consilii judeţene, competenţele statului rămân în vigoare.
(2) Normele de aplicare a prezentului Statut vor fi aprobate prin hotărâre de Guvernul României după consultarea unei comisii compusă de 12 membri din care 6 reprezentanţi ai Guvernului României şi câte 2 reprezentanţi ai fiecărui judeţ.
Art. 94

Normele de aplicare prevăzute în articolul precedent vor fi adoptate în 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului Statut.
Art. 95
(1) Lista bunurilor mobile şi imobile care aparţin patrimoniului de interes naţional excluse din competenţa decizională a regiunii sau a judeţului se întocmeşte de Ministerul Culturii într-un interval de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(2) Normele de aplicare al articolului 17 din prezentul Statut se elaborează de Ministerul
Învăţământului şi se adoptă de Guvernul României în 9 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3) Dacă normele prevăzute la alineatul precedent nu au fost adoptate, judeţele pot adopta hotărâri administrative privind funcţionarea instituţiilor prevăzute la art. 17.
Art. 96
Traducerea în limba maghiară a textului Legii Statutului special al Ţinutului Secuiesc se publică în Monitorul Oficial al României şi în buletinul oficial al regiunii.
Art. 97
(1) Pentru a avea drept de vot activ cu ocazia primei alegeri a consiliului regional respectiv consiliilor judeţene, după intrarea în vigoare a prezentei legi, locuitorii judeţelor Ţinutului Secuiesc trebuie să aibă reşedinţă de cel puţin 4 ani pe teritoriul judeţului respectiv.
(2) Până la validarea consiliului regional ales conform prezentului statut, consiliul regional va fi
compus din membrii consiliilor judeţene în funcţie în județele Covasna, Harghita și Mureș, delegați de către consiliile respective, menținând componența acestora după cum urmează: județul Covasna – 23 membri, județul Harghita -25 membri, județul Mureș – 29 membri.
(3) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului statut vor fi aleşi membrii executivului regional interimar, dintre consilierii delegați conform alineatului precedent.
(4) Executivul regional interimar va fi în funcţie până la alegerea noului executiv regional, după validarea consiliului regional rezultat din primele alegeri locale naţionale de după intrarea în vigoare a prezentului statut.
(5) Pe perioada îndeplinirii funcției de consilier regional interimar, membrii consiliului regional vor fi suspendați din funcția publică de autoritate pe care o dețin.
Art. 98
Statutul de regiune autonomă al Ţinutului Secuiesc poate fi desfiinţat numai printr-o lege constituţională şi numai în urma unui referendum organizat în Ţinutul Secuiesc cu această temă. Decizia referendumului este considerată valabilă numai dacă o majoritate de 50% din numărul total a persoanelor înscrise pe listele electorale votează pentru desfinţarea statutului de regiune autonomă.

***

*


Categorii

1. DIVERSE, Destramare teritoriala? (Regionalizare, autonomie)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

7 Commentarii la “SCOTIA – periculos de aproape de INDEPENDENTA. Marea Britanie SE “BALCANIZEAZA”?/ Autonomia TINUTULUI SECUIESC incalca flagrant CONSTITUTIA ROMÂNIEI. Proiectul UDMR – TEXTUL INTEGRAL

  1. u.k un stat in care sodomia este la ea acasa, pe de alta parte se da apa la moara si altora, astfel de fenomene apar si in ate parti ale planetei, de ex. kasmirul

  2. Hai ma draga Mihai! Ce stii tu despre situatia din Kashmir? Pun pariu ca ai auzit si tu pe undeva despre Kasmir, iar acuma te dai un mare expert in tema…

  3. nu prietene, ami faci impresia ca tu nu realizezi ceea ce se petrece cu adevarat, pt. cultura ta generala sistemul ocult cu orice chip cauta a isca noi conflicte pe intreg mapamondul, 1 populatia planetei trebuie imputinata fie si prin conflicte armate, si 2 comertul cu armament trebuie musai sa infloreasca, inseamna ca ft. bine informat esti pe la tembelizor

  4. Pingback: SCOTIA INDEPENDENTA? Ziua decisiva a unui REFERENDUM crucial. Contagiunea SECESIUNILOR, calul troian-unguresc al Rusiei si chestiunea TRANSILVANA/ Reactie AGRESIV-DISPROPORTIONATA a Rusiei fata de declaratiile electoral-unioniste ale premierului PONTA - R
  5. Pingback: Kelemen Hunor recunoaste: PROIECTUL AUTONOMIEI TINUTULUI SECUIESC E NECONSTITUTIONAL. Cum mascheaza liderul UDMR un proiect EXPLOZIV la adresa statului roman sub pretextul “DEZBATERII”/ Autonomia pune in pericol si RESURSELE de GAZ ale Romanie
  6. Pingback: Se rupe armistitiul in Ucraina? CONSILIER AL LUI PUTIN: RUSIA AR TREBUI SA BOMBARDEZE UCRAINA/ Viktor Orban: singurul putinist din UE/ Newsweek: TURCIA COOPEREAZA CU STATUL ISLAMIC IMPOTRIVA KURZILOR/ Catalonia: REFERENDUM ILEGAL PENTRU INDEPENDENTA - Rec
  7. Pingback: UDMR SCOATE FUM PE NARI. Kelemen Hunor cheama la lupta pentru “RECUPERAREA PAMANTULUI NATAL”, primarul de la Sfantu Gheorghe ameninta cu repetarea tragicului TARGU MURES din 1990 - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare