A fost ales NOUL PAPA: un cardinal argentinian necunoscut si “aparator al saracilor” care si-a luat numele de PAPA FRANCISC (video)
DISCURSUL PAPEI FRANCISC I, JORGE BERGOGLIO…
JORGE MARIO BERGOGLIO a fost ales cel de-al 266-lea papă. Noul suveran pontif, un cardinal argentinian, se va numi PAPA FRANCISC I şi este primul lider al Bisericii Catolice care vine din exteriorul continentului european de la Sfântul Petru încoace.
UPDATE 21.40Numele papal pe care l-a luat noul suveran pontif, JORGE MARIO BERGOGLIO, FRANCISC I, este, de asemenea, o premieră pentru Biserica Catolică, intens comentată în aceste momente de presa internaţională, dat fiind că Francisc de Assisi este unul dintre cei mai apreciaţi sfinţi ai catolicilor.
UPDATE 21.28 Noul suveran pontif, PAPA FRANCISC I, Jorge Mario Bergoglio, îi binecuvintează pe oameni, dar îi roagă mai întâi să se roage pentru el. Acesta nu este doar primul papă sud-american, ci este şi primul suveran pontif din afara Europei, de la Sfântul Petru încoace. UPDATE 21.25 „Înainte de toate, aş vrea să ne rugăm cu toţii pentru papa emerit Benedict al XVI-lea”, spune noul papă, Jorge Mario Bergoglio, după care rosteşte rugăciunile „Tatăl nostru” şi „Ave Maria”.
Fum alb a ieşit, miercuri seară, pe coşul Capelei Sixtine, indicând alegerea noului Papă. Fumul alb a ieşit la ora 19.06 (20.06, ora României), după al cincilea vot care a avut loc în cadrul Conclavului. După cum e tradiţia şi pentru a nu exista dubii privind culoarea fumului, bat clopotele Bazilicii Sfântul Petru, confirmând astfel alegerea celui de-al 266-lea papă.
Decizia cardinalilor electori, care a fost susţinută de cel puţin 77 de persoane din cele 115, vine la nici două zile de la începerea Conclavului, ceea ce indică o alegere puţin controversată.
Este pentru prima oară, însă, în aproximativ 100 de ani, când un suveran pontif este ales la al cincilea scrutin, potrivit CNN. De asemenea, scrutinul din această seară stabileşte o nouă premieră: există, în acest moment, doi papi în viaţă. Bendict al XVI-lea, care a demisionat în 11 februarie, a primit titlul de papă emerit.
UPDATE 21.15 Argentinianul Jorge Bergoglio este noul papă.
Jorge Mario Bergoglio este un cardinal argentinian, născut pe 17 decembrie 1936. El a fost Arhiepiscop în Buenos Aires începând cu anul 1998 şi şi-a primit cardinalatul în 2001.
Noul papă s-a născut în Buenos Aires, într-o familie în care a mai avut patru fraţi. Tatăl său este italian. Este licenţiat în filosofie de la Universitatea Máximo San José in San Miguel şi a predat literatură şi psihologie la Colegio de la Inmaculada din Santa Fe, precum şi la Colegio del Salvador din Buenos Aires.
Bergoglio a fost hirotonisit în 1969, a fost rector la San Miguel între 1980 şi 1986, el şi-a făcut doctoratul în Germania, după care s-a întors în Argentina unde a servit în Cordoba şi apoi în Bueno Aires.
Papa Ioan Paul al II-lea a fost cel care l-a ridicat în în rangul de cardinal în februarie 2001. Biograful său, Sergio Rubin, a povestit agenţiilor de presă că noul Suveran Pontif este o fire remarcabil de umilă.
Cardinalul argentinian Jose Mario Bergoglio a fost ales cel de-al 266-lea papă din istoria Bisericii Catolice, în cel de-al cincilea scrutin al conclavului, sfatul cardinalilor convocat special pentru desemnarea succesorului lui Benedict al XVI-lea, început aseară. Jorge Bergoglio s-a născut la Buenos Aires, în 1936. Este unul din cei cinci copii ai unui lucrător feroviar italian.
Bergoglio a studiat în capitala argentiniană şi şi-a luat diploma de tehnician chimist, însă la scurt timp după absolvire a ales haina preoţească, decizie care l-a făcut să se înscrie la seminarul Villa Devoto, din Buenos Aires.
În 1958, Bergoglio a activat în ordinul Compańía de Jesús, mutându-se la Santiago de Chile, unde a urmat studii umaniste, iar în 1964 s-a întors la Buenos Aires pentru a se dedica studiului literaturii şi psihologiei, la colegiul El Salvador.
A studiat teologia între 1967 şi 1970 la Facultatea de Teologie a colegiului San José, în San Miguel de Tucumán (nordul Argentinei). A fost uns preot în 1969.
În 1986 a revenit în Europa, mai precis în Germania, pentru a-şi finaliza teza de doctorat, însă a fost transferat în oraşul Córdoba pentru a activa ca director spiritual şi confesor al ordinului Societăţii lui Iisus.
El a fost numit cardinal în 2001 de fostul papa Ioan Paul al II-lea. În această funcție, el s-a remarcat pentru pozițiile sale conservatoare, pledoariile în favoarea justiției sociale și o atitudine umilă. El a renunțat la reședința oficială pentru a locui într-un apartament modest, renunțând chiar la mașină cu șofer pentru a călători cu mijloacele de transport în comun. Noul papă obșnuiește chiar să își gătească singur.
Francis I, numele de papă pe care și l-a ales, se opune eutanasiei și avortului. Deși poziția sa în privința homosexualilor se pliază pe cea a Bisericii Catolice, el a făcut apel la respectarea homosexualilor ca indivizi, ființe umane.
El s-a opus vehement legii adoptate în 2010 de guvernul argentinian de legalizare a căsătoriei între persoanele de același sex, cosiderând-o „un mare pas antropologic înapoi”. „Să nu fim naivi, aceasta nu este o luptă politică, este una împotriva planului lui Dumnezeu”, spunea cardinalul Bergoglio atunci.
Jose Mario Bergoglio este membru al Congregaţiei pentru Cult Divin şi Disciplina Sacramentelor, al Consiliului Pontifical pentru Familie şi al Comisiei Pontificale pentru America Latină.
Noul Papă s-a retras din cursă în 2005
La conclavul din 2005, cardinalul Bergoglio a fost în competiție directă cu Joseph Ratzinger, fostul papă Benedict al XVI-lea, înainte ca înaltul prelat argentinian să se retragă din cursă. El a obținut atunci 40 de voturi în cel de-al treilea scrutin, dar a primit doar 26 în al patrulea, cel decisiv.
Ales în a cincea rundă de scrutin, noul Suveran Pontif a fost desemnat într-unul din cele mai scurte conclave, fapt remarcabil având în vedere ca nu se detaşase niciunul dintre cardinalii papabili. Prin comparaţie, Benedict al XVI-lea al fost ales la al patrulea scrutin în 2005, dar el se detaşase ca lider pe lista papabililor. Papa Ioan Paul al IIl-ea a fost ales la al optulea scrutin în 1978, devenind primul papă neitalian în 455 de ani.
După ce fumul a ieşit pe hornul Capelei Sixtine, clopotele au bătut la Vatican aşa cum se întâmplă într-o zi de sărbătoare, după ce fumul alb a ieşit miercuri pe hornul Capelei Sixtine la ora locală 19:05 (20:05, ora României), semnalând că cei 115 cardinali reuniţi în Conclav au ales liderul celor 1,2 miliarde de catolici din întreaga lume.
- Realitatea.net: Cine este NOUL PAPĂ: Un conservator cunoscut pentru modestie. Ce gest a făcut în 2001
Noul Suveran Pontif, pe numele său Jorge Bergoglio, are 76 de ani, face parte din ordinul iezuit şi s-a născut în Argentina, într-o familie modestă de italieni. El s-a remarcat prin poziţii teologice conservatoare, condamnând avortul, eutanasia, homosexualitatea şi pledând pentru justiţie socială. Noul papă mai este cunoscut pentru modestia afişată şi pentru gestul său din 2001, în timpul vizitei la un spital, moment în care a spălat şi sărutat picioarele a 12 bolnavi de SIDA. (…) La momentul alegerii Papei Benedict al XVI-lea, au apărut zvonuri că Bergoglio a fost la rândul său foarte aproape de a deveni papă, însă i-a săftuit pe cardinalii electori să nu-l aleagă. (…)
- RTV:
Habemus Papam: Noul Papă şi-a ales numele Francisc. Cine este Jorge Mario Bergoglio?
[…] Noul Suveran Pontif este primul din era modernă care nu vine din Europa, ci de pe un alt continent şi primul Papă ales din America Latină. Dar de fapt, noul Papă, provine dintr-o familie italiană din Argentina. Este, totodată, şi primul Papă care provine din Iezuiţi.
Numele lui de Papă pe care şi l-a ales a fost, iniţial, Francisc I, după cum se anunţase şi a stârnit oarecum uimire, deoarece Joge Mario Bergoglio a îndrăznit să îşi spună astfel “întâiul”, după cum s-a comentat în mulţime. Ulterior, un purtător de cuvânt al Vaticanului, Tom Rosica, a precizat pentru CNN că noul papă se va numi Papa Francisc, şi nu Papa Francisc I. Astfel, în afară de primul papă iezuit şi primul papă sud-american, el devine şi primul Papă din istorie care ia numele Francisc.
Mai ciudat este faptul că Papa Francisc devine şi primul papă iezuit. În Biserica Catolică există încă sentimente puternice împotriva iezuiţilor şi chiar unii dintre iezuiţi s-ar fi opus ideii ca unul dintre ei lor să acceadă la Tronul de la Vatican.
Ultimul papă care şi-a ales un nume original înaintea Papei Francisc a fost Papa Lando, al cărui pontificat a durat doar un an, din 913 până în 914, relatează Wall Street Journal. Papa Ioan Paul I, în 1978, a combinat două nume folosite anterior într-unul nou.
Sensibil la nevoiaşi, dar puţin tolerant cu homosexualitatea
Despre noul Papă s-a spus că este un om care vorbeşte puţin, dar ştie să asculte. A fost crescut modest de părinţii săi şi este sensibil la probelemele şi nevoile oamenilor. Este recunoscut pentru ajutorul pe care îl acordă săracilor şi pentru faptul că îi îndeamnă pe credincioşi să îi ajute pe cei cevoiaşi.
Bergoglio şi-a arătat şi compasiunea faţă de oamenii infectaţii cu HIV-SIDA. Potrivit lui John Allen, de la National Cathedral Reporter, în 2001 Bergoglio a vizitat un spital unde a sărutat picioarele mai multor bolnavi de SIDA.
S-a remarcat prin poziţii teologice conservatoare, condamnând avortul, eutanasia, homosexualitatea şi pledând pentru justiţie socială. Din punctul de vedere al gândirii teologice, Bergoglio este considerat apropiat de organizaţia conservatoare laică Comuniune şi Eliberare, o mişcare afiliată Bisericii Romano-Catolice.
El a condamnat homosexualitatea conform canoanelor apostolice, dar a spus că persoanele homosexuale trebuie respectate ca toţi ceilalţi. Bergoglio s-a opus legalizării căsătoriilor persoanelor de acelaşi sex în Argentina.
Când a ajuns Cardinal, în 2001, el i-a descurajat pe credincioşi să cheltuiască bani ca să vină la Roma, să îl sărbătorească, spunându-le să doneze săracilor banii pe care i-ar fi cheltuit pe biletul de avion. De asemenea, el însuşi trăieşte modest, într-un apartament simplu şi obişnuieşte să îşi pregătească singur mâncarea.
În zilele dinaintea întâlnirii Conclavului, trei nume de favoriţi se vehiculau. Primul era cel al cardinalului Angelo Scola, Arhiepiscop de Milano, preferat şi de fostul Suveran Pontif, Benedict al XVI-lea, urmat de cel al canadianului Marc Ouellet, şeful Biroului Episcopilor de la Vatican şi cel al cardianului brazilian Odilo Scherer. Pe de altă parte, şi cardinalul Peter Erdo, din Ungaria, a avut sprijinul cardinalilor europeni care l-au ales până acum de două ori ca şef al Conferinţei Episcopilor Europeni, iar numele lui a fost vehiculat ca posibil succesor la Vatican al lui Benedict al XVI-lea.
Papa Francisc nu a vrut să fie Suveran Pontif şi nu e agreat de administraţia coruptă a Vaticanului
“Acest om nu a vrut să ajungă Papă. Nici nu se aştepta să fie Papă. Alegerea lui este una foarte curajoasă“, a dezvăluit pentru CBS News consilierul papal, monseniorul Anthony Figueiredo.
CBS News a dezvăluit că Papa Francis nu este agreat de Curia – Administraţia Pontificală acuzată de corupţie, după cum s-a descoperit într-o anchetă internă ordonată de fostul Suveran Pontif, Benedict al XVI-lea.
“Acest om are un mandat clar de la cei 115 cardinali, şi anume, acela de a face curăţenie în Curia“, a mai spus consilierul.
“Păcatele” noului Papă: Acuzat că a aprobat răpiri şi torturi în timpul dictaturii din Argentina
Papa Francisc, microbist şi mare iubitor de tango
Noul Papă trăieşte cu un singur plămân încă din adolescenţă
- Gandul/ Lelia Munteanu: Francisc I, Părintele Săracilor
(…) După calculele lumeşti, nimic n-ar fi prevestit că un iezuit argentinian, fostul arhiepiscop de Buenos Aires, va urca în Scaunul Sfântului Petru. Nu am în această clipă despre el decât informaţii vagi. Am însă impresia puternică pe care mi-a lăsat-o din balconul central al bisericii Sfântului Petru. (Nu ştiu limba italiană, o înţeleg prin latină, iar Jorge Mario Bergoglio, ca episcop al Romei, a vorbit mulţimilor în italiană. Dar putea să se adreseze credincioşilor în cel mai obscur dialect, inflexiunile vocii şi gesturile lui au vorbit cât o mie de cuvinte). Am sentimentul că pe omul acesta cumsecade, prietenos, cu ochelari rotunzi, cu umor, l-a ales din Conclav chiar Sfântul Duh.
Fapt fără precedent (dovadă a unei inteligenţe emoţionale ieşite din comun), noul Papă s-a rugat cu credincioşii, le-a povestit despre sine, s-a referit cu dragoste frăţească la predecesorul său. Ca urmare, a fost nevoie de câteva minute până ca Piaţa să izbucnească în urale: „Francesco! Francesco!”. Deocamdată, pentru noul Suveran Pontif vorbeşte numele pe care şi l-a ales, al Sfântului Francisc din Assisi – blândul, credinciosul, fanaticul apărător al săracilor, pe care Dante îl invocă cu veneraţie în Cântul al XI-lea al Paradisului.
Francisc I îşi propune să fie un Papă al dreptăţii sociale, un părinte al săracilor întâi de toate, al celor mulţi şi deznădăjduiţi. ”Revoluţia” pe care o anunţă, aruncându-şi numele ca pe un buzdugan, e aceea de a scoate Prinţii Bisericii din somptuoasele lor palate şi a-i readuce în mijlocul oamenilor simpli şi setoşi de adevăr.
Nota noastra:
Un nume care nu a fost luat in considerare printre “favoritii” la scaunul pontifical, Jorge Bergoglio este un cardinal argentinian ce ar fi cunoscut pentru implicarea sociala din tara de origine. La TV se spune chiar ca ar fi “aprig aparator al saracilor”. Faptul ca numele ales de papa este Franscisc – niciodata folosit pana acum, este cu siguranta deloc intamplator.
Catolicismul, greu lovit de scandalurile de pedofilie si de alt gen, incearca sa se reabiliteze printr-un papa care sa fie “aproape de oameni, impreuna cu ei”. Un papa care sa vina cu un puternic mesaj social, care se foloseste de mitul “sfantului saracilor“, Francisc de Assisi.
Noul papa deja si-a intrat in rol, asa cum s-a putut vedea in discursul inaugural, daca putem spune astfel. Presarat cu glume, blajin, rugator (a inceput cuvantul cu o rugaciune), stilul sau este deja “umanizat“, spre deosebire de cel mai rigid al lui Benedict, papa emeritus.
Cardinalul este iezuit (ar fi chiar primul papa ce provine din ordinul iezuitilor), insa acest lucru desigur ca nu face prea mult obiectul discutiei. Asocierea cu America Latina (adica saracie, catolicism implicat, teologia eliberarii) si cu Francisc de Assisi, apelurile la fraternitate, faptul ca este necunoscut si nu s-a vorbit DELOC despre el – lucru ciudat avand in vedere ca a fost principalul contracandidat al Papei Benedict la precedentul conclav – toate fac parte dintr-o numire foarte bine regizata a noului papa. De asemenea, noul papa are o relatie foarte apropiata de evrei, daca e sa judecam dupa participarea sa la recenta la o Hanuka, lucru care, imagistic*, face parte din mitologia moderna a papilor “revolutionari”.
Este strategia Vaticanului de a iesi din criza.
In mod cert, noul papa va fi foarte activ pe tema justitiei sociale, accentuand si mai mult mesajele papei Benedict legate de noua ordine mondiala, sau noua autoritate mondiala, si va relua, probabil, un ecumenism popular a la Papa Ioan Paul al II-lea, al carui simbol era tocmai Francisc de Assisi. Va declansa o noua evanghelizare, care la catolici are un anume sens:
Evanghelizarea este echivalată, de Papa Paul VI şi, după el, de Papa Benedict, cu reforma politică şi socială. Scopurile pur politice (şi nu numai politice, ci şi socialiste) ale dezvoltării, progresului, dreptăţii şi păcii sunt văzute ca scopuri evanghelice. Tot ce trebuie să facă biserica, după Papă, este să „analizeze semnele vremurilor şi să le interpreteze, oferind lumii ceea ce are ea mai caracteristic: o viziune globală a omului şi a rasei umane”. Iată, aşadar, ce înseamnă pentru noii Papi interpretarea semnelor vremurilor – o justificare, prin intermediul unei viziuni antropologice, a planurilor de edificare a unei noi ordini mondiale. Biserica înhămată, cu tot arsenalul său etic, în slujba marilor arhitecţi. (sursa).
Acest papa sa fie, oare, al saracilor, blajin, apropiat si rugator, foarte… smerit, doar la aratare, si in fond sa fie doar un… iezuit?
Nota:
* Exista deja o intreaga “traditie” in literatura occidentala si in cinematografie (vezi filmul Pantofii Pescarului, ca exemplu) a imaginii papei “revolutionar” care reduce distanta dintre marele pontif si popor. Ea contine aceleasi coordonate: simplitate si umilinta, caritate fata saraci, apropiere fata de evrei. Acest mit al papei revolutionar nu poate fi bine inteles decat raportat la cultura occidentala si la fascinatia intretinuta fata de figura solitara a “capului bisericii”. Semnificatia pontifului, in cultura vestica, este cu totul alta decat cea a episcopului sau chiar a patriarhului in cultura rasariteana. De asemenea, in rasarit nu exista acest cult al clericului revolutionar care coboara din amvon, ci exista experienta sfinteniei care nu se suprapune pentru o imagine standard cu trasaturi standard.
- Un arhimandrit grec vorbea acum 3 luni de “ALUNGAREA” PAPEI BENEDICT SI INLOCUIREA LUI CU UN PAPA ANTIHRISTIC. Parintele Elpidie din Rodos: “Urmatorul Papa va fi profetul mincinos si multi arhierei ortodocsi vor fi marionetele lui” (AUDIO)
- Papa Francisc I a sarbatorit HANUKA pe cand era cardinal la Buenos Aires (VIDEO)
- Demisia Papei Benedict, efectul LOBBY-ului HOMOSEXUAL?
- Mitropolitul Serafim al Pireului despre DEMISIA PAPEI BENEDICT
- Cutremur in lumea catolica: PAPA BENEDICT DEMISIONEAZA
- VATICANUL CERE O NOUA ORDINE MONDIALA, CU O BANCA CENTRALA MONDIALA
- Enciclica-soc a Papei Benedict, moment crucial pentru viitorul Noii Ordini: “ESTE URGENTA INFIINTAREA UNEI REALE AUTORITATI POLITICE MONDIALE”! (cuprinde si: Papa, distributismul si socialismul si Papa, întâiul între credincioşii „Noii Ere”?)
- 2012: DECLARAT ANUL CREDINTEI LA CATOLICI. Ce “praznuieste” PAPA, ce a insemnat CONCILIUL VATICAN II?
- PRIMATUL PAPAL, OBSESIA ABSOLUTA A VATICANULUI. Interviul cardinalului Kurt Koch, seful Consiliului de Promovare a Unitatii Crestinilor
- Viclenia “unitatii in diversitate”: Cat de aproape este unirea cu Vaticanul?
- DE LA RAVENNA LA ELOUNTA (V) – Ultimii pasi spre recunoasterea primatului papalitatii eretice!
- IPS Hierotheos Vlachos: Deosebiri fundamentale intre ortodoxie si papism. CATOLICII NU AU SFINTE TAINE
- EPISCOPUL AUGUSTIN KANDIOTUL DESPRE PAPISM
- FILIOQUE, DENATURARE A DOGMEI SFINTEI TREIMI CE IMPLICA PAPISMUL: concluzia unui studiu publicat in chiar ziarul Lumina
- ADEVARUL ORTODOXIEI FATA DE CATOLICISM: ORIGINILE ISTORICE ALE SCHISMEI PAPALE (CLARK CARLTON)
- SFARSITUL UNUI ZAMBET
@Mirela
pai aici e șpilul
azi dimineață pe la 7, care in țara însemnă ora 2pm,la o emisiune de radio forte ascultata la Mont Real ,mediatorul, l-a avut ca invitat pe cardinalul Turcotte(unul din cei doi cardinali de Quebec aflați in conclav).
Paul Arcan (prezentatorul emisiuni),l-a întrebat direct, dacă este adevarat ca in 2005 a fost ales papa și dacă a renunțat temporal, pentru pregătirea terenului și a trendului de imagine, (pe care cu onor, media de aici din Montreal s-a grăbit sa o lanseze pe piață imediat după ce a fost “reales”). Cardinalul a părut foarte surprins de întrebare și in loc sa nege, a spus ca nu poate sa de-voaleze secretul conclavului,iar interviul s-a terminat foarte repede
Ceea ce este f f important din toată tărăşenia: omul este IEZUIT. Şi cine o dată este iezuit, aşa rămâne pt toată viaţa. Ori ca exemplu de neuitat de ceea ce pot face iezuiţii: un iezuit l-a făcut pe mitropolitul ortodox de Ardeal la 1700 să treacă în barca papei, fondând astfel aşa-zisa biserică unită sau greco-catolică. Cu promisiuni mincinoase, cu falsuri în documentul semnat, etc. De atunci maaari necazuri am tot avut şi mai avem, iar neamul românesc este divizat. Ia să ne gândim, ce mare forţă are acum un iezuit care are la dispoziţie întreg aparatul Vaticanului!!! Deci cave canem!
Apoi să ne amintim (şi nici eu nu sunt un ortodox care arunc în fiecare direcţie cu etichetări de erezii), că poziţia papei în mod special, ca înlocuitorul Fiului lui Dumnezeu pe pământ, este una eretică; niciun om nu poate fi înlocuitorul lui Dumnezeu- numai un Dumnezeu poate fi aşa ceva, şi chiar Dumnezeu Duhul Sfânt este acesta. Deci dacă poate preotul sau cardinalul catolic nu a fost un eretic înainte, din moment ce devine papă, cu siguranţă devine şi eretic.
Mai cred (din considerentele de mai sus) că nu avem, precum Laura, de ce ne aştepta la ceva bun din partea papei, oricine ar fi acesta. Singurul lucru bun care ar putea exista, este ca în virtutea “infailibilităţii” sale, papa să declare, că cele 7 dogme care diferă de Ortodoxie sunt false şi că desfiinţează scaunul papal, devenind numai arhiepiscop de Roma. În rest, numai de bine!
Papa Francisc I – simbolică alegerea numelui după cel al Sfântului Francisc din Assisi, iubitorul de săraci şi de bolnavi, fondatorul Ordinului Franciscan – are oportunitatea oferită de Duhul Sfânt să devină reprezentantul singurei forţe globale, Biserica Creştină, care se poate opune ofensivei globalizării, în încercarea de a încreştina unificarea umanităţii dorită de venerabilii maeştrii ai capitalismului neoliberal.
http://adevarul.ro/cultura/spiritualitate/papa-francisc-i-surprinzatorulraspuns-bisericii-romei-criza-morala-societatii-contemporane-1_5140f6c100f5182b85045f9d/index.html
Dezamagitor articol, dezamagitor comentariu al pr.T.
@ Carmen:
Si nu e singurul (ami mult decat dezamagitor) de zilele astea, al preotilor si teologilor de pe acea platforma… Noi incepem sa ne obisnuim cu astfel de “surprize”, cu rasucirile la 180 de grade, cu rasturnarile socante ale convingerilor oamenilor. Stim doar ce vremuri sunt. Domnul sa ne pazeasca pe toti!
@ Daniela:
Cred ca trebuie sa va dam dreptate referitor la cele anticipate cand discutam pe marginea cuvintelor probabil profetice ale gherondei Elpidie. Iar tot ce se desfasoara in aceste zile, ca o campanie mediatica fara precedent de “semi-zeificare” mediatica a acestui Papa, urmarit si analizat, spre glorificare, in cele mai mici detalii ale gesturilor si vorbelor sale, spune totul despre ce ni s-a pregatit, prin el, si da dreptate cuvintelor parintelui grec. E greu de gasit un candidat mai bun la “inselarea, de este cu putinta, si a celor alesi”.
PS: Inclusiv partea cu “administratia vaticanului” care nu l-ar fi dorit s-ar putea sa faca din scenariul mitologic minutios orchestrat pentru a ne castiga increderea.
@ admin
“Iar tot ce se desfasoara in aceste zile, ca o campanie mediatica fara precedent de “semi-zeificare” mediatica a acestui Papa, urmarit si analizat, spre glorificare, in cele mai mici detalii ale gesturilor si vorbelor sale, spune totul despre ce ni s-a pregatit, prin el, si da dreptate cuvintelor parintelui grec”
—
Cum asa ? Chiar voi ati publicat acum o sinteza media despre “adevarata fata a noului papa”, sinteza in care sunt expuse MULTE acuzatii, as spune f. grave, care contrazic puternic aceasta tendinta de “semi-zeificare” despre care vorbesti.
Daca mass-media ar fi avut “ordin” sa ingroape anumite chestii petrecute acum tspe ani in nu stiu ce tara uitata de lume (asa cum este Argentina fara de lumea vestica) le-ar fi ingropat fara prea mari probleme. Acestea nu ar fi “transpirat” in niciun caz la 2 zile dupa “intronizare” si nici nu ar fi fost preluate de toate marile retele de presa din lume.
@Lucian:
Nu e sinteza media, este un singur articol preluat de la o singura sursa media romaneasca, si aia destul de soft ca ton (compara cu stirile negative despre ierarhii bisericii sau ce ton ar fi in cazul unui colaborator cu Securitatea), articolul principal fiind unul tradus dintr-o sursa externa (globalresearch.ca).
Apoi, totusi aceste acuzatii circula, insa ele sunt marginale si cu siguranta depasite ca importanta de mainstreamul comunicational.
@Lucian:
stiu ca interventiile mele nu va produc o deosebita placere, de aceea am sa fiu cat se poate de scurt: ca sa vi se clarifice neclaritatile ar trebui sa dobanditi o intelegere minimala asupra a ce presupune o campanie de relatii publice, cum se planifica, executa si cum se propaga.
Derularea unei campanii de PR si comunicare nu presupune, in mod necesar, controlul media – decat intr-o oarecare masura, daca este posibil, si la un mod “soft” sa spunem (prin intermediul “relatiilor”).
In schimb, are un obiectiv clar definit, un mesaj bine adaptat acestuia si publicului tinta (la fel de precis definit).
Ca sa citez, aproximativ, din clasici: “PR-ul eficient inseamna, de fapt, arta de a povesti bine“.
Iar oamenilor le plac povestile, cu atat mai mult cele bine spuse. Le plac eroii, supermanii, binele triumfand asupra raului, saracul asupra bogatului, Robin Hood-ul etc etc…
Hai, ca p-asta trebuie sa o stiti: http://www.youtube.com/watch?v=0vVpsJnbq3A
Deci, prin urmare, dupa pauza video, revenim deci pentru o enumerare rapida caci pentru ca o campanie de PR sa produca rezultatele asteptate trebuie indeplinite conditiile de mai jos, pas cu pas:
a) definirea “povestii”
b) punerea pe hartie a acesteia – povestirea in forma scrisa
c) definirea si intelegerea pietei/publicului tinta
d) orientarea catre (vehicolele) media care adreseaza cel mai bine publicul tinta
e) prezentarea catre aceasta (media selectata) a povestirii, dar nu oricum ci impachetata astfel incat sa permita mediei o digestie facila si rapida
Sper ca nu v-am dat idei, domniilor voastre si celor 40 de ONG-uri minus shmekerii lu’ toarshu Roncea. Ca parintele Tanasescu nu mai are nevoie, lucreaza cu sticla, cu undele ba mai si taie in stanga si-n dreapta cu penelul, pe blogurile trustului Adevarul. How ironique, mesieucs “padre”, how ironiq… 😀 Da’ sa stitz, nu estem toti venitz cu pluta pe Dunare pan’ la Neptun.
—————
Pe langa rolul direct, ce il prezinta pe Francisc cel Nou drept salvatorul de serviciu al lumii, eroul saracilor si al amaratilor, cel plin de virtutile evanghelice, campania de PR mai are cel putin un rol indirect: cel de a “ingropa” trecutul neplacut sub greutatea “povestii” despre marele, umilul, smeritul si nemaipomenit de bunul papa dela Roma, via Argentina, via Italia.
—————
Altfel, asa cum remarcam intr-un alt comentariu, iezuitul nostru & the gang, o sa aiba parte de negocieri dure mai ales cu anglicanii (dar si cu protestantii cei raspanditi prin toate zarile – aici cred ca au si rezolvat deja cate ceva, macar partial, in virtutea vechilor conexiuni de afaceri).
Si pentru ca am pomenit de anglicani, cred ca o idee ar fi sa stati cu ochiul pe presa britanica (eu unul am vazut aici o serie de articole daca nu negativ-acuzatoare, cel putin chestionand, in stil britanic, asupra aspectelor neclare). Nu numa’ iezuitii is capabili de PR demn de liga campionilor, heh.
http://www.spiegel.de/international/world/german-press-review-on-election-of-jorge-mario-bergoglio-as-pope-a-888875.html
@ Alin-7 (oarecum of, off topic)
Ei, haideti ca p-asta trebuie s-o aflati: http://www.cotidianul.ro/macovei-indeamna-la-iertare-209039/
@ Alin
Nu am absolut nimic personal cu tine frate, stai linistit. Dimpotriva. Apreciez multe din parerile tale. Numai ca nu in unanimitate si de regula intervin numai la cele vis-a-vis de care am ceva de obiectat.
Probabil de aici confuzia 🙂
Incercand un rezumat al celor de mai sus, as spune:
– este clar ca acest papa are in spate un aparat urias de campanie, care marseaza pe ideea de smerenie, saracie, bunatate, carisma etc, care va face din el o figura foarte importanta, atat religioasa, cat si sociala. Repet: religioasa…
– sa nu uitam trei lucruri de baza, spun eu: este catolic – iezuit chiar, a participat la sarbatoarea evreiasca hanuka si are un trecut dubios, in care se pare ca a inchis ochii in timpul unui regim militar.
– cel mai grav lucru este ca la noi se face o campanie agresiva anti Ortodoxie, in timp ce catolicismul se ridica printr-o alta campanie “agresiv” de pozitiva. Aceste lucruri nu sunt deloc intamplatoare! Referitor la Sfanta noastra Ortodoxie, sa privim si evenimentele politico-economice: Grecia ingenuncheata economic, politic, iar multe se rasfrang si asupra Ierarhiei bisericesti, asupra Bisericii Greciei; Cipru – masuri fara precedent, impotriva depozitelor populatiei, stare de panica, etc.; Bulgaria – dizolvarea Parlamentului, miscari sociale, saracie, sinucideri…; Serbia- Kosovo, saracie, ura, etc.; Romania – guvernanti vanduti Troicii, economie la pamant, saracie lucie, oameni care incet incet isi pierd credinta…
– nu as vrea sa judec pe cineva in Postul Pastelui, dar ar trebui sa luam aminte la cineva care: saruta picioarele unor bolnavi, se arata umil si iubitor de saracie( merge cu troleul si nu cu masina, traieste modest, vrea inel de argint si nu de aur, etc) – dar, si este un mare dar, in vazul lumii si in fata camerelor de luat vederi!
– Domnul sa ne dea Trezvie, Intelepciune si Har, ca sa intelegem si sa ne pazim de inselare si sa nu ne abatem de la Calea cea Dreapta! Doamne ajuta!