OMAGIEREA APARATORILOR ORTODOXIEI IN TIMPUL COMUNISMULUI LA PATRIARHIA ROMÂNĂ/ Maestrul TUDOR GHEORGHE a dat glas poemelor sfâșietoare ale SFINȚILOR ÎNCHISORILOR, înaintea Patriarhilor Daniel și Chiril: ”Ridică-te Gheorghe, ridică-te, Ioane!” (VIDEO)

28-10-2017 8 minute ~~Sublinieri~~

Basilica:

Palatul Patriarhiei | Festivalul-concurs „Lăudaţi pe Domnul”. A X-a ediţie marcată de participarea Întâistătătorilor veniţi la Bucureşti (VIDEO)

Act Solemn Comemorativ proclamat astăzi, 27 octombrie 2017, în cadrul Sfintei Liturghii oficiată la Catedrala Patriarhală din București:

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române,

Preaiubitului cler, cuviosului cin monahal şi dreptcredincioşilor creştini

din cuprinsul Patriarhiei Române,

Har, pace și bucurie de la Dumnezeu, iar de la Noi, arhiereşti binecuvântări!

Cinstirea sfinților, a eroilor neamului, a ierarhilor, clericilor, monahilor și a tuturor celor care au avut un rol deosebit în păstrarea și afirmarea valorilor credinței ortodoxe și a spiritualității românești, este una dintre îndatoririle fiecărui român. În Biserica Ortodoxă Română s-a creat o tradiție a omagierii unor lucrări semnificative, precum și a comemorării unor personalități care au marcat istoria neamului nostru.

La inițiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, anul 2017 a fost declarat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului.

Patriarhul Justinian Marina s-a născut la 22 februarie 1901, la Suiești, județul Vâlcea, activând ca învățător (1923-1926), preot de parohie și slujitor la diferite biserici din Vâlcea (1924-1945), director de seminar (1932-1939), director al tipografiei eparhiale (1939-1940), episcop vicar al Mitropoliei Moldovei (1945-1947), Mitropolit al Moldovei (1947-1948) și Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1948-1977). În calitate de Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române, Patriarhul Justinian a păstorit aproape trei decenii (24 mai 1948-†26 martie 1977), perioadă care a rămas în memoria poporului român ca fiind timpul cruntei persecuții desfășurată de regimul politic comunist ateu, instalat la putere în România, după luna martie 1945.

Cu mult curaj și echilibru, diplomație și tenacitate, Patriarhul Justinian a știut să apere Biserica de loviturile sistematice ale regimului comunist. Patriarhul Justinian s-a opus, pe cât i-a fost cu putință, abuzurilor și ingerințelor partidului comunist în viața Bisericii și încercării acestuia de a transforma Biserica într-o instituție subordonată programului politic și ideologic al statului comunist, adică tolerată și în același timp total controlată, redusă la un rol nesemnificativ în societate. Astfel, Patriarhul Justinian a asigurat supraviețuirea credinței în Dumnezeu și a Bisericii Ortodoxe din România, pentru ca această Biserică să slujească în continuare un popor creștin, dar oprimat de un regim comunist ateu.

În pofida regimului politic ostil din România, în timpul arhipăstoririi Patriarhului Justinian Marina, Biserica Ortodoxă Română a continuat și a intensificat activitățile administrativ-organizatorice, pastoral-misionare și educațional-culturale, susținute prin adoptarea unui nou Statut pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române și a regulamentelor de aplicare, reorganizarea învățământului teologic și reorganizarea și înființarea unor instituții misionare, culturale sau sociale (Atelierele Patriarhiei Române, Tipografia și Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Biblioteca Sfântului Sinod, Casa de Pensii și Ajutor a personalului Bisericii Ortodoxe Române etc.).

Pentru prima dată în istoria Bisericii Ortodoxe Române, din inițiativa Patriarhului Justinian, Sfântul Sinod a hotărât trecerea în rândul sfinților a mai multor ierarhi, cuvioși, martiri și mărturisitori români și generalizarea cultului unor sfinți ale căror moaște se păstrează în țara noastră (1950 și 1955).

În plan administrativ-edilitar, prin purtarea de grijă a Patriarhului Justinian, au fost construite și mai ales restaurate numeroase biserici și mănăstiri. A acordat o atenție deosebită așezămintelor monahale și parohiilor din Arhiepiscopia Bucureștilor, eparhia pe care a păstorit-o. Astăzi, el este cinstit între ctitorii-restauratori ai mănăstirilor Antim, Radu Vodă, Ghighiu, Ciorogârla, Pasărea, Plumbuita, Schitul Maicilor și Zamfira, ctitor al Schiturilor Techirghiol, Dragoslavele, Cricov – Jercălăi, ctitor-restaurator al unor importante edificii eclesiastice bucureștene (Catedrala Patriarhală, Paraclisul Reședinței Patriarhale, Palatul Sinodal, bisericile Sfântul Spiridon Nou, Sfântul Elefterie Nou, Cașin și Domnița Bălașa). În multe mănăstiri au fost organizate muzee de artă religioasă (liturgică), dar și așezăminte sociale pentru preoți bătrâni și singuri.

În plan pastoral-misionar, Patriarhul Justinian a susținut și a încurajat clericii din parohii să intensifice activitățile pastorale, îndemnându-i să urmeze cursuri de formarecontinuă pentru a menține vie și lucrătoare credința credincioșilor confruntați cu propaganda ateistă a noii puteri politice.

Totodată, Patriarhul Justinian a încercat să limiteze efectele epurărilor clerului și a intervenit în favoarea clericilor arestați, de cele mai multe ori „vinovați” numai pentru a fi împărtășit alte valori decât cele ale ateismului materialist, el cerând eliberarea preoților aflați în închisori sau angajând în cadrul Bisericii pe cei eliberați, fapt care a provocat nemulțumirea organelor Securității.

A încercat să oprească agresiunile puterii totalitare la adresa monahismului ortodox, acesta fiind un bastion al luptei spirituale împotriva comunismului. Astfel, el a înființat în incinta mănăstirilor ateliere meșteșugărești, atât pentru subzistența acestora, cât și pentru a împiedica alungarea monahilor din mănăstiri pe considerentul inutilității sociale a acestora.

Patriarhul s-a opus cu vehemență proiectului de „reformă” a mănăstirilor inițiat de statul comunist, obligând regimul politic să-și asume singur responsabilitatea pentru nocivul Decret 410 (28 oct. 1959), care a dat o grea lovitură vieții monahale prin desființarea multor mănăstiri și schituri și reducerea semnificativă a numărului monahilor și monahiilor în cele lăsate să funcționeze.

A sprijinit comunitățile ortodoxe române din afara granițelor României, inclusiv Așezământul românesc de la Ierusalim și Schitul Românesc Prodromu din Sfântul Munte Athos, trimițându-le cărți, veșminte și obiecte de cult, precum și materiale de construcții sau sume de bani.

În plan cultural-educațional, după interzicerea educației religioase în școlile de stat și naționalizarea școlilor confesionale, a hotărât desfășurarea unui program catehetic (oct. 1950). De asemenea, Patriarhul Justinian a fost preocupat de creșterea calității învățământului teologic, prin recrutarea unui corp profesoral de mare valoare, incluzând clerici și teologi, foști deținuți politici, precum și intelectuali mireni „indezirabili” pentru regimul comunist.

În timpul Patriarhului Justinian au fost tipărite numeroase cărți religioase, inclusiv două ediții sinodale ale Sfintei Scripturi (1968, 1975), și au apărut mai multe publicații teologice centrale și eparhiale, apreciate în întreg spațiul ortodox.

Pe durata patriarhatului său, Biserica Ortodoxă Română a avut bune relații cu celelalte Biserici Ortodoxe, dar și cu celelalte comunități creștine din țară și străinătate. Patriarhul Justinian a întreprins vizite frățești în Bisericile Ortodoxe surori din Rusia, Bulgaria, Grecia, Israel (Ierusalim), Serbia etc., dar și vizite prietenești în Marea Britanie, Belgia, Germania și Austria, a sprijinit dialogul intercreștin prin participarea Bisericii Ortodoxe Române în diferite organisme intercreștine și internaționale.

Între chipurile luminoase ale perioadei în care a păstorit Patriarhul Justinian, se numără ierarhi, profesori de teologie, studenți, monahi, intelectuali creștini, dar mai ales cei peste 2000 de preoți ortodocși care au fost arestați și anchetați, aruncați în închisori sau trimiși la muncă forțată și de exterminare la canalul Dunăre – Marea Neagră, câțiva chiar deportați în Siberia, considerați periculoși pentru noul regim politic de stat. Credința lor puternică și curajul de a-L mărturisi pe Hristos prin suferință au exprimat rezistența activă sau jertfelnică a Bisericii, alături de rezistența ei liturgică prin propovăduirea credinței și săvârșirea Sfintelor Taine și a ierurgiilor. A fost o luptă cu ateismul militant și agresiv dusă dincolo de unele discursuri convenționale și compromisuri „oficiale” de „coexistență pașnică”.

Răbdarea și suferințele apărătorilor Ortodoxiei și ale mărturisitorilor din temnițele comuniste, lupta și dăruirea de sine a vrednicului de pomenire Patriarh Justinian Marina, lucrarea duhovnicească a clericilor harnici și devotați, sunt dovezi ale credinței și ale jertfelniciei poporului român, pe care trebuie să le prețuim și să le păstrăm permanent în memoria noastră.

Exemplul vieţii lor plină de fapte de evlavie și fapte jertfelnice este un izvor permanent de lumină şi înnoire pentru viaţa creştină de astăzi, iar comemorarea lor din acest an ne cheamă să fim mărturisitori ai credinţei ortodoxe, ctitori de locaşuri sfinte şi de cultură creştină, ne îndeamnă să avem în suflet iubire smerită şi milostivă, precum și fapte demne de mărturisire a credinței creștine astăzi.

Pentru a transmite generației prezente și viitoare credința creștină ortodoxă și valorile culturale inspirate de aceasta, în Patriarhia Română au fost organizate numeroase conferinţe, congrese, simpozioane şi concursuri tematice. Pe parcursul acestui An Comemorativ, au fost publicate studii, articole, monografii, albume şi fotografii inedite la editurile Patriarhiei Române, la editurile eparhiilor şi la alte edituri, conform programului cadru aprobat de Sfântul Sinod în şedinţelor sale de lucru din 28-29 octombrie 2015, 25 februarie 2016 şi 16 decembrie 2016. De asemenea, au fost realizate numeroase emisiuni media (radio, televiziune, online etc.).

Ne bucurăm că anul acesta, 2017, la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Catedralei Patriarhale și al Bucureștilor, am săvârșit Sfânta Liturghie împreună cu Preafericitul Părinte Kiril, Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii, care a adus la București un fragment din moaștele Sfântului Cuvios Serafim de Sarov, cu Preafericitul Părinte Arhiepiscop Anastasie al Albaniei, cu Preafericitul Părinte Mitropolit Rastislav al Cehiei și Slovaciei și cu alți ierarhi reprezentând Bisericile Ortodoxe surori din Serbia, Bulgaria, Georgia și Polonia, Biserici care au suferit în timpul regimului comunist din aceste țări.

Ne rugăm Preasfintei Treimi să ne dăruiască tuturor credinţă puternică, dragoste faţă de Biserică şi popor, dar mai ales să învăţăm, din pilda mărturisitorilor din perioada comunistă, că iubirea izvorâtă din credinţa în Iisus Hristos Cel Răstignit şi Înviat este mai puternică decât teama de moarte, pentru că Hristos Însuşi dăruieşte martirilor cununi cereşti de biruinţă, potrivit făgăduinţei „Fii credincios până la moarte şi îţi voi dacununa vieţii” (Apocalipsa 2, 10). Amin!

Act Solemn Comemorativ | „Să învăţăm, din pilda mărturisitorilor din perioada comunistă, că iubirea izvorâtă din credinţa în Hristos este mai puternică decât teama de moarte”

Etapa finală a Festivalului-Concurs Naţional de Muzică Bisericească Lăudaţi pe Domnul!, ediția a X-a, s-a desfăşurat vineri la Palatul Patriarhiei din București. Evenimentul a avut loc prezența Părintelui Patriarh Daniel și a conducătorilor de Biserici Ortodoxe Autocefale care au coliturghisit în 27 octombrie 2017 la București.

Evenimentul a fost organizat de Sectorul teologic-educaţional al Administrației Patriarhale, în parteneriat cu Societatea Română de Radiodifuziune, şi s-a desfăşurat pe patru secţiuni.

Corurile participante la Secțiunea A (muzică psaltică) au interpretat câte două piese muzicale, la alegere: o piesă din slujba Vecerniei/a Utreniei şi o piesă din slujba Sfintei Liturghii.

Ulterior, corurile participante la Secțiunea B (muzică corală) au interpretat câte trei piese muzicale, la alegere: o piesă religioasă ortodoxă din repertoriul românesc, o piesă religioasă sau laică din repertoriul internaţional, o piesă românească de inspiraţie folclorică/o piesă românească patriotică.

În cadrul Secţiunii A. Interpretare muzică psaltică, corurile finaliste care au participat astăzi au primit Medalia de Aur:

Grupul Bizantin Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, din Arhiepiscopia Tomisului;

Corul Vlaho-Bizantin, din Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei;

Corul Byzantion, din Arhiepiscopia Iașilor.

În cadrul Secţiunii B. Interpretare muzică corală, coralele finaliste au primit aceeaşi distincţie:

Corul Cvartson, din Arhiepiscopia Iașilor;

Corul de Cameră Excelsior, din Arhiepiscopia Timișoarei;

Corala Sfinții Arhangheli – Paris, din Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale și Meridionale.

Invitat special a fost maestrul Tudor Gheorghe care a susținut un recital de muzică și poezie, dedicat mărturisirii credinței ortodoxe în temnițele comuniste.

A urmat cuvântul rostit de Părintele Patriarh Daniel, intitulat Mărturisirea credinţei ortodoxe prin muzica bisericească, în care a mulţumit lui Dumnezeu, precum şi celor care au contribuit pentru buna desfăşurare a celor zece ediţii desfăşurate până în prezent.

Ediţia a 10-a (aniversară) a Festivalului-Concurs Naţional de Muzică Bisericească «Lăudaţi pe Domnul!» ne cheamă să mulţumim lui Dumnzeu pentru lucrarea culturală şi misionară desfăşurată, prin acest concurs, timp de un deceniu şi să felicităm pe toţi cei care au contribuit la această lucrare, cu multă bucurie şi dăruire de sine, susţinând interpretarea autentică a muzicii bisericeşti, facilitând accesul publicului larg la acest gen de muzică şi îmbogăţind repertoriul liturgic şi muzical românesc.

În continuare, Patriarhul i-a oferit maestrului Tudor Gheorghe distincţia Crucea Patriarhală, cea mai înaltă distincţie a Patriarhiei Române.

Mai departe, în aplauzele tuturor, corurile participante au primit premiile din partea Patriarhului Daniel.

La final, Patriarhul Kirill a mulţumit Părintelui Patriarh Daniel pentru invitaţia la acest concert şi a apreciat prestaţia artisitică a grupurilor corale participante.

Preafericirea Voastră, aş vrea să vă mulţumesc pentru concertul la care am participat şi pentru organizarea unui astfel de concurs minunat. Oamenii care cântă în biserică trebuie să aibă susţinere, mai ales susţinere din partea bisericii, şi acest concurs cu siguranţă asigură o astfel de susţinere pentru corurile bisericeşti. Le doresc tuturor celor care au cântat astăzi la concurs ajutorul lui Dumnezeu şi în viitoarele lor lucrări, pentru că le doresc să ne bucure în continuare. Dumnezeu să ne ajute tuturor, dar mai ales celor care sunt implicaţi în această activitate frumoasă, a spus PF Kirill.

Spectacolul-concurs a fost prezentat de actorul Tomi Cristin de la Teatrul Național I. L. Caragiale din București.

Evenimentul s-a înscris în seria celor dedicate anului 2017, declarat în Patriarhia Română Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor şi pictorilor bisericeşti şi Anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului.

Sărbătoarea Sfântului Dimitrie 2017 | Momente solemne de recunoștință față de apărătorii Ortodoxiei în cadrul Sfintei Liturghii

Sărbătorii Sfântului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor și al Catedralei patriarhale, i-a fost asociată în acest an comemorarea apărătorilor Ortodoxiei din timpul comunismului. Câteva momente solemne s-au desfășurat în cadrul Sfintei Liturghii din 27 octombrie 2017.

Tematica anului comemorativ 2017 a fost evidențiată în cadrul evenimentelor din aceste zile mai ales prin participarea mai multor ierarhi din fostele țări comuniste, între care primații PF Kirill al Moscovei și al Întregii Rusii, PF Anastasie al Albaniei și PF Rastislav al Cehiei și Slovaciei.

În cadrul omiliei rostite în altarul de vară de pe Colina Bucuriei, Patriarhul Kirill a subliniat faptul că martirii din perioada comunistă se roagă pentru noi și că legăturile cu ei sunt vii.

Sângele martirilor este sămânţa creştinismului; martirii şi mărturisitorii care au suferit în secolul al XX-lea în ţările noastre cu siguranţă se roagă pentru noi. Noi simţim rugăciunea lor, a spus patriarhul rus.

După omilia Preafericirii Sale, PS Varalaam Ploieșteanul, Episcop vicar patriarhal, a citit Actul solemn comemorativ semnat de membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Documentul reflectă recunoștința față de Patriarhul Justinian și față de toți apărătorii Ortodoxiei din timpul comunismului exprimată în contextul Anului comemorativ 2017:

Ne rugăm Preasfintei Treimi să ne dăruiască tuturor credinţă puternică, dragoste faţă de Biserică şi popor, dar mai ales să învăţăm, din pilda mărturisitorilor din perioada comunistă, că iubirea izvorâtă din credinţa în Iisus Hristos Cel Răstignit şi Înviat este mai puternică decât teama de moarte, pentru că Hristos Însuşi dăruieşte martirilor cununi cereşti de biruinţă, potrivit făgăduinţei „Fii credincios până la moarte şi îţi voi da cununa vieţii” (Apocalipsa 2, 10).

După acest moment, în cadrul ceremonialului liturgic, a fost rostită o ectenie specială pentru mărturisitorii și martirii din toate țările comuniste trecuți la Domnul și s-a intonat Veșnica pomenire în limbile română, slavonă și albaneză.

Mănăstirea Cernica: Slujbă de pomenire pentru mărturisitorii
din temnițele comuniste

Biserica noastră și-a exprimat recunoștința și față de cei care sunt în viață dar au suferit pentru credința lor în timpul comunismului. Părintele Patriarh Daniel a oferit distincția Crucea patriarhală, cea mai înaltă distincție a Patriarhiei Române, următoarelor persoane:

Octav Bjoza;

Radu Ciuceanu;

Micaela Ghițescu;

Nicolae Bordașiu;

Mircea Gorețchi;

Alexandru Zub;

Demostene Andronescu.

Am onorat pe o parte din cei care sunt în viaţă şi au pătimit în închisorile comuniste. În mod simbolic, fiecare persoană a primit „Crucea patriarhală” pentru că a purtat crucea lui Hristos în închisoare. Ei reprezintă o categorie de mărturisitori ai credinţei în timpuri foarte grele când mulţi au mărturisit credinţa cu preţul vieţii lor, a spus Părintele Patriarh Daniel.

Sâmbătă, 28 octombrie 2017, va avea loc, în Catedrala Patriarhală, slujba Te Deum la 10 ani de la întronizarea Preafericitului Părinte Daniel ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, în prezenţa ierarhilor români şi străini, a clerului şi credincioșilor.

La ora 10:00, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, se va desfăşura şedinţa solemnă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, dedicată Anului omagial şi comemorativ 2017.

“Biserica nu este trecutul!” – PATRIARHUL CHIRIL, în România, despre MĂRTURISIREA CREDINȚEI DUPĂ MODELUL MUCENICILOR DIN COMUNISM, într-o vreme care “nu este mai puţin complicată decât aceea din timpul prigoanelor”: “DE LA EI ÎNVĂȚĂM SĂ NU ÎL TRĂDĂM PE HRISTOS, SĂ ÎI FIM FIDELI ȘI LA BUCURIE ȘI LA NECAZ, iar aceasta va fi cea mai bună pomenire a martirilor secolului XX!” (VIDEO, TEXT)

PATRIARHUL RUSIEI LA BUCUREȘTI. Vizită istorică a PF Kirill, cu semnificații diplomatice și duhovnicești, sub semnul CINSTIRII SFINȚILOR și MĂRTURISITORILOR CREDINȚEI SUB COMUNISM: “Valorile Ortodoxiei sunt COMUNE pentru români și ruși. RELAȚII BUNE pot exista doar atunci când oamenii au VALORI COMUNE”. Moaștele celui mai iubit sfânt rus, SERAFIM DE SAROV, aduse în România (și VIDEO)

ICONARI ÎN OTOPENI – ediția a V-a, închinată “apărătorilor Ortodoxiei și Martirilor pentru Hristos din vremea comunismului” (30 octombrie – 4 noiembrie 2017)

Sinodul BOR a declarat anul 2017 “Anul comemorativ Iustinian Patriarhul si al APARATORILOR ORTODOXIEI in timpul COMUNISMULUI”

Concertul RAZE PRIN ZABRELE sustinut de maicile de la Diaconesti, dedicat MARTIRILOR COMUNISMULUI (Inregistrare video). Cuvantul parintelui Amfilohie: NU VAD O REVIGORARE A VIETII IN BISERICA NOASTRA MAI PUTERNICA DECAT CINSTIREA CU SERIOZITATE A MESAJULUI ACESTOR EROI AI CREDINTEI SI AI NEAMULUI

CU IISUS IN CELULA – “Fa din fiecare rana o cadelnita spre cer!”

TUDOR GHEORGHE pentru Gala premiilor Constantin Brancoveanu: “NI S-AU RETEZAT REPERELE. Se incearca macularea valorilor spirituale româneşti” (VIDEO)

14 MAI, ZI NATIONALA DE CINSTIRE A MARTIRILOR ROMÂNI DIN TEMNITELE COMUNISTE. In expunerea de motive a legii, sunt invocati inclusiv RADU GYR si MIRCEA VULCANESCU

ICOANA SFINTILOR ROMÂNI DE PE GOLGOTA NEAMULUI/ Amintiri din iadul inchisorilor comuniste. Interviu cu OCTAV BJOZA/ Parintele Iustin – marturisitorul marturisitorilor