Vizita lui Ponta in SUA. Pe agenda: CHEVRON SI GAZELE DE SIST, PRIVATIZARILE SI BAZELE MILITARE AMERICANE. Manipularile si sofismele “progresist-industriale” ale ACOPERITILOR, PROPAGANDISTILOR si INCHINATORILOR la Zeul America si la Zeul Corporatie. DULCE CA MIEREA E OTRAVA CHEVRON

• Gandul: Cristian Tudor Popescu la Gândul LIVE: Nu e o victorie pentru România că Chevron s-a retras (VIDEO)
• Voxpublica/ Costi Rogozanu: De ce se opreşte C.T.Popescu la Chevron?

O intervenţie a jurnalistului C.T.Popescu a pus pe masă involuntar un nod de probleme în care se încurcă şi se vor încurca protestele împotriva politicilor de austeritate şi de promovare exclusiv a speculei cu energie şi resurse. Priviţi cum au apărut frîne în diverse zone care se pretindeau superactiviste – unii oengişti au tăcut subit. Că doar apărarea pieţei libere e parte din jobul lor. S-au oprit, şi nu pentru că n-ar fi convinşi de argumente, ci pentru că argumentele anti-RMGC devin “periculoase” cînd sînt anti-Chevron. Au putut vinde scandalul RMGC ca pe o excepţie coruptă de la regula de aur a societăţii noastre, piaţa liberă, capitalul în mişcare care face lumea mai bună etc. Cu Chevron nu mai merge.

Chevron nu e RMGC, spune CTP. De ce? E firmă mare americană, nu e hoţul nostru de Frank Timiş sau cine-or mai fi fiind. Cam aşa ar suna justificarea tip anticorupţie. RMGC a şpăguit pe aici ziarişti şi politicieni, a lucrat murdar pentru un bulgăre de aur. Chevron lucrează la scară mare.

E întrucîtva corect. Chevron n-a şpăguit. Acum 2 ani cînd a vrut să exploateze i-a chemat pe Băsescu şi ai lui la Washington şi le-a oferit logistică pentru statul de drept probabil. Acum se duce Ponta pentru un training. Gittenstein, multiubitul de staţii de drepţi, e un lobbyst, dar e bun cînd susţine fără ruşine o industrie şi nu alta – piaţa liberă se face cu recomandări.

Domnului CTP i se opreşte raţionamentul la Chevron pentru că Chevron e sistemul însuşi. C.T.Popescu ştie că, dacă zici NU Chevron, ai sărit de partea cealaltă, ai sărit în necunoscut. Şi atunci bagatelizează şi domnia sa:

Unul dintre cele mai întîlnite reproşuri, frica ţărănească de tehnologie. Frica de tehnologie e probabil o glumă. După 20 de ani în care s-au demontat industrii de tot felul, acum ni se predă frica de tehnologie? Păi au plîns generaţii întregi fără joburi după tehnologii de tot felul, înalte sau nu, poluante sau nu. Degeaba, au dus tot la fier vechi. Frica ţăranilor e de altceva: ţi-au trimis copiii (mai ales din mediul rural) la lucru necalificat afară, acum îţi iau şi apa şi pămîntul. E asta tehnologie şi progres? Sau e furt?

Ecologismul exagerat, altă poveste. Glumele cu ecologiştii care nu mai vor energie atomică, nu mai vor civilizaţie – o nouă evitare a unei lupte faţă în faţă.

Critica guvernului incompetent. CTP o formulează aşa: cu ce se aleg oamenii ăia, comunitatea, de pe urma exploatării? Sofismul jurnalistului continuă: ţăranii n-au primit nimic, trebuia să primească asigurări, despăgubiri de la stat, deci guvernul e de vină, nu Chevron. De ce are asta importanţă? Pentru că, dacă critici guvernul, execuţi o arie ştiută şi nepericuloasă. Dacă critici Chevronul, atunci o rupi cu viitorul României. Eu nu spun că n-o fi adevărat. Spun că nu e normal să nu fii indignat să vezi că asta e singura opţiune. Pentru CTP, Chevron e singura.

Alt reproş: că nu înţelegem rolul economic teribil al exploatării. Ba poate tocmai pentru că-l înţelgem cu toţii, poate tocmai de aia ne revoltăm. Iar aici trebuie conştientizat enormul rol al unor proteste ESTICE împotriva industrializării de tip colonialist. România sau Bulgaria au o singură şansă, extrem de fragilă: aceea de a produce în sfîrşit un bloc politic care să critice dur conducătorii UE. Dacă vor sucomba mereu în indignare soft, fără chestionarea dramatică a proiectului european, atunci îşi vor merita soarta. Cinismul cu energia e enorm. Pe de o parte se vrea liberalizarea preţurilor la energie, care poate vor scădea la nivel european dacă se exploatează cu succes aici sau în Polonia, dar se uită mereu că pentru săracii sub care stau resursele acea “ieftinire” îi va transforma pe toţi în asistaţi social. Pentru că ieftinul e prea scump pentru EST, redevenţele sînt şi vor fi mici. Estul nu face opoziţie politică în UE, nu există, e executant. Nimeni nu pune problema frontal: noi cu ce ne alegem – vreţi resursele, vreţi să nu ne fie accesibile nouă, cetăţenilor şi industriilor noastre, vreţi să nu rămînem cu nimic, dar vreţi să ne dezvoltăm.

Critica la Chevron poate însemna şi conturarea unui front politic nou. Evident că e bagatelizat imediat şi etichetat ca antioccidentalist, antiamericanist şi alte baliverne. Şi tot evident, mulţi cad în capcana unui naţionalism fără sens cînd ideea ar fi să facem critica trans-naţională. Pentru troică, pentru Comisie, e mult mai eficient să le spui în faţă nu că eşti bulgar sau român sau ungur, ci că eşti din UE şi totuşi ai statut complet diferit de alţi cetăţeni UE.

Estul a fost teatrul de experiment pentru austeritate. FMI începe abia acum să mai dea puţin înapoi. Dar noi trebuia deja să ne fi trezit şi să ne fi organizat, nu cu vaiere naţionale, nu cîntece “den bătrîni”, ci cu structuri politice care să sară intermediari ridicoli precum Băsescu sau Ponta şi să atace direct unde doare: principiile UE şi ipocriziile incredibile ale aplicării lor.

CTP a furnizat argumentele pe care Ponta nu le avea. Ponta se lua de pensionarii din Pungeşti că iau şi pensii, se dau şi cu curul de pămînt. Ponta vindea iluzia bogăţiei. Nu poţi fi bogat fără să bei apă cu cocktail chimic. Daţi-le ceva la fraieri, asta e îndemnul jurnalistului. Iarăşi o direcţie greşită. Cum am văzut la Roşia Montană că au făcut RMGC, sărăcia e uşor de batjocorit cu bani, dar nu rezolvi nimic, nu ai atins nici un consens social real. Ţăranii de la Pungeşti ştiu că sînt păcăliţi. Aşa cum “ţăranii” de la Izvoarele nu se speriau de forări pentru că erau “antitehnologici”, ci tocmai pentru că jumătate din ei lucraseră la Petrom.

Noile “industrii” puse în aplicare de capital nu produc decît dezastru social. Europa impune verde? Ok, sărăcanii plătesc rente imense cu fiecare factură pentru investitorii în verde. Capitalul verde trebuie “ajutat”. Europa impune “independenţă energetică” şi liberalizare (ce frumos se lipesc conceptele aici – umflare de piept patriotică şi liberalizarea pieţei de tip global) – iar esticii asistă cu bani un capital care nu produce slujbe, produce doar rente. Exploatările de gaze de şist oferă iarăşi prea puţine joburi, vor produce probabil cîţiva milionari la capătul cîtorva conducte Chevron şi cam atît.

Ce strigă hipsterii şi ţăranii ignoranţi e minimal: faceţi dracului ceva să mai fim şi noi implicaţi cumva în ţara asta, să avem slujbe şi ce mînca şi puţină demnitate măcar. Dar guvernul răspunde la “nu avem după ce bea apă” cu: păi atunci rezolvăm chestiunea cu apa, o facem de nebăut.

“În general am fost fericit greu”, spune CTP în partea anecdotică a interviului. Îi dau o reţetă de fericire: cînd eşti bine aşezat, împlinit şi financiar, şi popular cu meseria de jurnalist, uită-te şi la dîra de distruşi pe care o lasă corabia miraculoasă a “progresului civilizaţiei” în urmă şi aruncă-ţi certitudinile în apă. Certitudinile măcar, banii îi puteţi păstra.

• Hotnews: Principalele teme romano-americane inaintea vizitei premierului Ponta la Washington: energia, privatizarile, justitia

Energia este probabil cel mai important dosar care va fi discutat de premierul Victor Ponta in Statele Unite, saptamana viitoare. Seful Guvernului, care are programata o vizita oficiala in SUA, saptamana viitoare, a declarat ca se va intalni, la Casa Alba, cu vicepresedintele american Joe Biden. 

Prim-ministrul roman a precizat ca va avea intrevederi si cu reprezentanti ai unor companii energetice, ca Exxon si Chevron, si din domeniul comunicatiilor si tehnologiei informatiei, ca Motorola, IBM si Hewlett-Packard, pentru discutii privind proiecte in energie, IT, industria de utilaje si tehnologii moderne.

De altfel, surse oficiale au afirmat, pentru HotNews.ro, ca vizita are in principal teme economie. Victor Ponta a mai spus ca va fi insotit in America de ministrul de Externe, Titus Corlatean, ministrul Energiei, Constantin Nita, ministrul Mediului, Rovana Plumb, ministrul Educatiei, Remus Pricopie.

Hotnews.ro a schitat o lista cu cele mai importante dosare care ar putea fi discutate cu ocazia vizitei premierului Ponta la Washington:

Energie – gazele de sist – Chevron. Vizita lui Victor Ponta la Washington are loc in contextul in care in judetul Vaslui au avut loc proteste ale localnicilor care se opun explorarailor efectuate de Chevron. Compania americana a inceput in a doua parte a anului 2013 explorarile in vederea depistarii unor posibile zacaminte de gaze de sist in Romania, insa, in urma protestelor satenilor din comuna vasluiana Pungesti, Chevron si-a anuntat suspendarea prospectiilor in zona. Potrivit site-ului sau, Chevron a concesionat in Romania circa 2 milioane de acri (aproximativ 800.000 de hectare) de teren pentru prospectiuni vizand zacamintele de gaze de sist.

Programul romanensc de privatizari. Surse guvernamentale au declarat pentru HotNews.ro ca premierul si-a pregatit pentru vizita in SUA si o documentatie vizand calendarul privatizarilor din Scrisoarea de Intentie cu FMI. Privatizarea esuata a CFR Marfa pune din nou la indoiala mediul investitional din Romania, sub raportul lipsei de transparenta din licitatiile organizate de autoritatile romane. Compania americana de transport feroviar OmniTRAX se inscrisese si ea in cursa pentru privatizarea CFR Marfa, insa a depus un plic de oferta gol, fiind eliminata. Americanii au depus contestatie fata de procesul de privatizare, in 14 iunie, reclamand lispa de transparenta si un calendar de privatizare care nu ar fi oferit niciunui investitor de buna credinta ocazia sa depuna o oferta legitima si argumentata, deoarece procedura permitea doar o saptamana pentru auditarea a peste 10.000 de documente, cu date in format neprelucrabil. In cele din urma, singura companie care a ramas in cursa a fost GFR, detinuta de omul de afaceri Gruia Stoica, aceasta oferind 203 milioane de euro in schimbul pachetului majoritar de actiuni. In 14 octombrie, Ministerul Transporturilor a anuntat ca privatizarea CFR Marfa a esuat pentru ca GFR nu a achitat intregral suma de 203 milioane de euro in termenul de 60 de zile stabilit.

Programul Visa Waiver. Romania face eforturi sa fie inclusa in programul american Visa Waiver, lr-ar permite romanilor sa calatoreasca in Statele Unite in scopuri turistice sau de afaceri pe o perioada de cel mult 3 luni, fara a fi nevoiti sa obtina viza. Patru fosti ambsadori americani in Romania – Jim Rosapepe, J.D. Crouch, Michael Guest si Mark Gitenstein – au publicat, in august 2013, un articol in Washington Post, in care fac apel la relaxarea programului Visa Waiver, pentru a permite si cetatenilor romani, croati sau bulgari sa-l acceseze.

Statul de drept. Respectarea statului de drept de catre Guvernul si majoritatea parlamentara USL a fost pusa la indoiala de SUA si oficialii europeni inca din vara anului 2012, in contextul demersurilor de suspendare din functie a presedintelui Traian Basescu si de reducere a prerogativelor Curtii Constitutionale. Premierul Ponta merge in SUA dupa ce in 2 octombrie 2013 procurorul general al Romaniei, Tiberiu Nitu, a intrerupt delegarea lui Lucian Papici din functia de sef al Sectiei I a DNA, dupa ce procurorul anticoruptie finalizase rechizitoriul in care vicepremierul Liviu Dragnea este acuzat de fraudarea referendumului de demitere a presedintelui. In seara aceleiasi zile, la postul Romania TV, premierul Ponta l-a calificat pe Papici drept “procuror basist” si l-a acuzat ca ar fi instrumentat dosare politice. Inscarcinatul cu afaceri al SUA in Romania, Duane Butcher, a avut o discutie la Guvern cu premierul Ponta a doua zi, referitoare inclusiv la demiterea lui Papici. De asemenea, misiunea diplomatica a SUA a emis in 4 octombrie un comunicat in care isi exprima aprecierea fata de activitatea profesionala a procurorului Lucian Papici. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii a atras atentia ca “intr-un stat de drept, nimeni, si cu atat mai putin un reprezentant al uneia dintre celelalte doua puteri, nu are dreptul sa extrapoleze nemultumirile referitoare la instrumentarea unor anumite cauze, iar in masura in care procedeaza astfel, se aduce atingere principiului constitutional al separatiei puterilor in stat”.

Retragerea americana din Afganistan. SUA au in Afganistan peste 50.000 de militari, ceea ce face din retragerea graduala din anul 2014 o operatiune complexa. Americanii discuta cu Romania un acord prin care sa li se permita utilizarea unei baze aeriene de la Marea Neagra pentru operatiunea de retragere, portivit AFP. Surse oficiale de la Bucuresti au declarat, pentru HotNews.ro, ca americanii au solictat Romaniei sa li se permita majorarea volumului de marfa si persoane care sa fie angrenate in fluxul logistic prin Baza Mihail Kogalniceanu. Ministrul roman al apararii, Mircea Dusa, a inceput joi o vizita de doua zile in SUA, in program figurand si o intrevedere cu secretarul american al apararii Chuck Hagel.

• Mediafax: Ministrul Apărării, în SUA: Duşa a discutat cu omologul american despre Afganistan, avioanele F16 şi despre baza de la Deveselu

Ministrul Apărării, Mircea Duşa, s-a întâlnit, sâmbătă, în cursul vizitei oficiale în SUA, cu omologul american, Charles Timothy Hagel, cei doi discutând despre cooperarea bilaterală, securitatea internaţională, achiziţia de avioane F16, instruirea piloţilor, precum şi despre baza de la Deveselu.

“Momentul principal al vizitei ministrului Apărării, Mircea Duşă, l-a constituit întâlnirea cu omologul american, Charles Timothy Hagel. Întâlnirea celor doi oficiali a debutat cu ceremonia de primire cu onoruri militare la Pentagon şi a continuat cu discuţii în plenul celor două delegaţii. Cu această ocazie, ministrul român a mulţumit SUA pentru sprijinul major acordat la nivelul cooperării bilaterale, relaţie pe care o apreciază ca fiind «una solidă, bazată pe încredere şi continuitate», aceleaşi aprecieri fiind formulate şi de omologul american”, informează MApN.

Cei doi demnitari au abordat “aspecte privind situaţia de securitate internaţională, au avut un schimb de idei consistent privind modul de dezvoltare a capabilităţilor militare în cadrul NATO prin proiecte «Smart Defense», în condiţiile crizei economice mondiale şi ale unor alocări bugetare insuficiente pentru apărare, precum şi principalele aspecte ale parteneriatului strategic româno-american în domeniul apărării”.

“Au fost dezvoltate teme legate de programul de înzestrare al Armatei României cu avioane multirol F-16 şi instruirea piloţilor, cooperarea în vederea retragerii trupelor şi materialelor din Afganistan şi a stadiului proiectului scutului antirachetă de la Deveselu. Referitor la ultimul subiect, ministrul Duşa a punctat faptul că România şi-a îndeplinit toate obligaţiile asumate la termenele stabilite şi va continua să ducă la bun sfârşit toate celelalte sarcini, pentru ca proiectul să fie definitivat. Afganistan a fost un alt subiect important al agendei. În acest context, ministrul apărării a declarat faptul că perioada post 2014 va reprezenta o nouă etapă de transformare, când România va rămâne angajată în menţinerea coeziunii şi solidarităţii Alianţei. Tratamentul medical acordat militarilor români în spitalele americane, dar şi sprijinul oferit trupelor româneşti pentru desfăşurarea misiunilor au fost elemente pe care delegaţia română a dorit să le puncteze în cadrul întâlnirii”, informează MApN.

Cei doi oficiali au agreat căutarea modurilor de extindere a cooperării militare ca şi sprijinul eforturilor României de a deveni un lider în regiune.

“La finalul discuţiilor, ministrul român al apărării a adresat omologului american invitaţia de participare la evenimentele ce se vor desfăşura cu ocazia aniversării a 10 ani de la aderarea la NATO şi 20 de la aderarea la Parteneriatul pentru Pace. Secretarul american al apărării a răspuns invitaţiei, declarându-se extrem de mulţumit de evoluţia României în cadrul NATO”, informează MApN.

După încheierea carierei senatoriale, Charles Timothy Hagel a îndeplinit funcţia de co-preşedinte al Consiliului Consultativ pe probleme de Informaţii al preşedintelui Obama, precum şi membru al Comitetului pentru Probleme Politice al Secretarului Apărării.

Acesta a fost desemnat ca cel de-al 24-lea secretar al apărării al SUA pe data de 27 februarie 2013, devenind primul veteran de război la conducerea Departamentului pentru Apărare.

• Radu Tudor: Cum va definiti, anti sau pro-americani?

In contextul controverselor aprinse legate de comportamentul Departamentului de Stat la referendumul pentru demiterea lui Traian Basescu (iulie-august 2012), dependenta banii si programele dure ale FMI, afacerile de miliarde Chevron si Rosia Montana Gold Corporation, Romania e polarizata fara precedent intre optiunea anti si pro-americana.

Subiectele pozitive ale cooperarii strategice cu SUA : protectia teritoriului si populatiei Romaniei prin scutul american antiracheta, dimensiunea militara si de intelligence in combaterea terorismului si crimei organizate, cooperare solida in teme esentiale pe plan international. Subiecte negative : imixtiuni partizane ale responsabililor americani in politica interna si justitia din Romania, investitii mult sub potentialul SUA, imagine in declin in rindul populatiei romanesti.

Regimul Basescu a transformat relatia solida a Romaniei cu SUA de ani buni intr-un comportament slugarnic, aplecati in fata „marelui licurici”, cu minima valorificare a interesului economic romanesc. Traian Basescu a declarat vineri cu satisfactie : „Ambasadele straine au facut presiuni asupra primului ministru Ponta in legatura cu schimbarea procurorilor”.

Putem transa optiunea noastra anti sau pro-americana functie de povestea gazelor de sist si altele?

Sau astfel de sentimente tin de resorturi mai adinci, care s-au nascut in Decembrie 1989 la rasturnarea comunismului?

Legaturi: