Profitand de un FOCAR DE RUJEOLA printre copiii unor ROMI NOMAZI, autoritatile reiau SPERIETOAREA MEDIATICA a crizei “acoperirii vaccinale” si relanseaza PROIECTUL VACCINARILOR FORTATE

• Adevarul: Focar de rujeolă în Bistriţa-Năsăud, într-o comunitate de romi nomazi

Zeci de romi dintr-o comunitate de romi nomazi care-şi fac veacul la limita judeţelor Bistriţa-Năsăud şi Cluj au fost diagnosticaţi cu rujeolă. Culmea, mare parte din aceste persoane, printre care se numără şi copii şi adulţi, nu au fost vaccinaţi pentru a preîntâmpina această boală „a copilăriei”. Zeci de persoane au fost diagnosticate cu rujeolă, având nevoie chiar de spitalizare. Potrivit datelor Direcţiei de Sănătate Publică şi ale Ministerului Sănătăţii este vorba despre un focar, fiind afectată o comunitate care-şi face veacul la limita dintre judeţele Bistriţa-Năsăud şi Cluj-Napoca.

Este vorba despre zeci de romi nomazi, adulţi şi copii, care cutreieră cele două judeţe în special pentru a cerşi. Mare parte dintre persoanele care compun această comunitate nu au fost vaccinate pentru a preîntâmpina apariţia acestei boli. Dacă Direcţia de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud susţine că este vorba doar de 40 de cazuri confirmate, potrivi Ministerului Sănătăţii, situaţia este mult mai gravă, vorbindu-se de aproape 80 de îmbolnăviri.

Un medic a fost trimis în respectiva comunitate pentru a-i vaccina pe romii de acolo şi a preîntâmpina alte îmbolnăviri. Cunoscută şi sub numele de „pojar”, rujeola are drept simptome febra foarte mare, de până la 40,5 grade Celsius şi o erupţie ca para focului. Boala se răspândeşte foarte rapid, prin salivă şi secreţiile nazale împrăştiate în timpul tusei sau a strănutului.

„Ministerul Sănătăţii face apel la personalul medical din teritoriul implicat în procesul de vaccinare al copiilor şi la mediatorii sanitari de a intensifica acţiunile de vaccinare şi de recuperare a copiilor nevaccinaţi. De asemenea, MS solicită părinţilor să nu refuze vaccinarea şi să se prezinte cu copiii la vaccinare”, este mesajul transmis de Ministerul Sănătăţii.

• Hotnews: Presedintele Societatii de Microbiologie: Exista zone, precum Capitala sau judetul Arad, unde acoperirea vaccinala scade sub 70% / Situatia poate deveni mai ingrijoratoare din cauza migratiei

Acoperirea vaccinala pentru rujeola, oreion, rubeola in Romania, in anul 2015, a fost de aproximativ 83%, dar exista zone precum judetul Arad sau Bucuresti unde scade sub 70%, a declarat, sambata, presedintele Societatii Romane de Microbiologie, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, informeaza Agerpres.

“In 2015, o acoperire vaccinala de circa 83% pentru vaccinul rubeola-rujeola-oreion inseamna ca aproximativ 35.000 de copii nu au fost vaccinati in aceasta cohorta. In anul precedent, acoperirea vaccinala a fost in jur de 85%. Lucrurile acestea sunt cumulative. (…) Sunt judete unde acoperirea vaccinala e mult mai redusa decat media nationala. De exemplu, judetul Arad, municipiul Bucuresti, sunt zone unde acoperirea vaccinala este sub 70% si acolo cred ca trebuie sa ne concentram eforturile”, a spus Rafila, prezent la cea de-a 4-a editii a Conferintei Nationale Actualitati in Vaccinologie – RoVaccin 2016.

Rafila a adaugat ca situatia poate deveni si mai ingrijoratoare in contextul in care se intensifica fenomenul migratiei, inclusiv din tari unde sistemele de sanatate nu functioneaza foarte bine.

Potrivit acestuia, in Europa au fost semnalate pentru prima data, dupa multi ani, cazuri de difterie, chiar mortale, atat in 2015, cat si in 2016. El a atras atentia ca au existat, totodata, cazuri de poliomielita in Ucraina, iar in Romania au fost inregistrate 79 de cazuri de rujeola la granita dintre judetele Bistrita Nasaud si Cluj.

“La granita dintre judetele Bistrita Nasaud si Cluj evolueaza de cateva saptamani un astfel de focar. Numarul de cazuri a fost in crestere, medicii de familie stiu”, a adaugat Rafila.

El a subliniat ca exista stocuri necesare de vaccin ROR, pentru a fi administrat copiilor care nu au fost imunizati. Rafila a reamintit ca in anul 2005 in Romania au existat peste 12.000 de cazuri de rujeola, soldate inclusiv cu decese in randul copiilor, in contextul in care aceea perioada vaccinarea impotriva aceste boli a fost sistata timp de sase luni.

De asemenea, secretarul de stat in Ministerul Sanatatii Victor Strambu a confirmat ca “exista dozele de vaccin” necesare in zona in care a izbucnit focarul.

“Au fost luate masurile de alerta. Zona este stapanita”, a spus reprezentantul MS.

Directorul Centrului National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile, dr. Adriana Pistol, a reamintit ca Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda un nivel optimal al ratei vaccinarii de 95%. Ea a adaugat ca rujeola are cea mai mare contagiozitate dintre bolile transmisibile.

“Daca nu ne va preocupa realizarea vaccinarii, un focar dintr-o comunitate va putea ajunge la judete si la nivel national. Un focar se poate transforma imediat intr-o epidemie”, a declarat Adriana Pistol.

• Hotnews: Proiectul legii vaccinarii va fi pus in dezbatere publica luna aceasta. Se doreste ca acoperirea vaccinala in Romania sa nu mai urmeze un trend descendent

Proiectul legii vaccinarii va fi supus dezbaterii publice, probabil, in a doua jumatate a lunii aprilie, a anuntat sambata secretarul de stat in Ministerul Sanatatii (MS) Victor Strambu, potrivit Agerpres.

“Ministerul Sanatatii a fost promotorul acestei legi. Actiunea a inceput in 2015, iar Ministerul Sanatatii este determinat in a duce la bun sfarsit aceasta initiativa legislativa, cu ajutorul Parlamentului Romaniei. Probabil ca dupa jumatatea acestei luni va aparea si in transparenta decizionala, dupa care isi va urma cursul legislativ”, a spus Strambu, intr-o declaratie de presa sustinuta cu ocazia celei de-a patra editii a Conferintei Nationale Actualitati in Vaccinologie – RoVaccin 2016.

Presedintele comisiei pentru sanatate din Camera Deputatilor, Florin Corneliu Buicu, a adaugat ca isi doreste ca in cadrul dezbaterilor care vor avea loc in Parlament sa fie expuse toate argumentele pro si contra vaccinarii, dar sa primeze interesul superior al copilului si datele medicale.

“Astept din partea MS varianta finala, prin asumarea acestui proiect si inaintarea de catre Guvern ca si initiativa legislativa catre Parlament. Daca termenul pe care Victor Strambu l-a enuntat aici va fi depasit foarte mult timp, pot sa va spun ca parlamentarii, care au drept de initiativa legislativa, ar putea prelua acest proiect, pentru a-l depune”, a completat Buicu.

Presedintele Societatii Romane de Microbiologie, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a declarat ca in proiectul de lege sunt mentionate opt antigene: difterie, tetanos, tuse convulsiva, poliomielita, hepatita B, rubeola, rujeola si oreion.

El a mai precizat ca informarea si consilierea parintilor vor fi asigurate la nivel central de catre Ministerul Sanatatii, Institutul National de Sanatate Publica si grupul tehnic de coordonare a activitatii de vaccinare. De asemenea, vor fi implicate Directia de Sanatate Publica si Comisia judeteana de vaccinare, precum si medicii de familie si cadrele didactice.

Rafila a subliniat ca scopul proiectului de lege este legat de asigurarea tuturor resurselor si parghiilor pentru ca acoperirea vaccinala in Romania sa nu mai urmeze un trend descendent. 

Prof. univ. dr. David Greenberg, de la Universitatea Ben-Gurion din Israel, a comparat vaccinurile cu un “scut de fier” care protejeaza nu doar copiii, ci si comunitatea. El a adaugat ca in tara sa exista mecanisme de monitorizare a vaccinarii, dar si pentru asigurarea unor stocuri suficiente.

“In Romania, una dintre marile probleme este si acoperirea vaccinarii. Acest lucru trebuie monitorizat si rezolvat prin noua lege, dar si prin comisii care trebuie sa monitorizeze cum sunt furnizate vaccinurile in comunitate”, a spus David Greenberg.

• ActiveNews: Cartelul medicamentelor! Cine sunt medicii care au luat cei mai mulți bani de la companiile farma. Topul este condus de Adrian Streinu-Cercel

Zeci de mii de medici, farmaciști, asistenți, asociații profesionale, fundații și chiar spitale au beneficiat în anul 2014 de generozitatea companiilor producătoare de medicamente, suma acestor “sponsorizări” ridicându-se la 160 miloane lei, conform unei anchete realizate de Digi 24.

Chiar dacă legea legea definește clar colaborarea medic-companie farma drept incompatibilitate, există foarte multe cazuri în care acest lucru este încălcat prin sponsorizări pe care cadrele medicale le primesc pentru a participa la diferite congrese, conferințe și simpozioane.

Colaborarea cadru medical-companie farma este profitabilă pentru ambele părți. Producătorii sau distribuitorii de medicamente au ocazia să-și promoveze produsele direct la cei care au atribuția prescrierii, iar cadrele medicale au posibilitatea să participe gratuit la diferite manifestări științifice sau își pot rotunji veniturile din consultanță ori drepturi de autor.

Managerul Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” și membru în Comisia națională pentru coordonarea comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătății, prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel, a primit, în 2014, peste 220.000 lei de la firmele producătoare de medicamente,  printre aceste companii aflându-se Roche România, Merck Sharp Dhome România, Johnson & Johnson România, Bristol-Myers Squibb Marketing Services, AbbVie, Angelini Pharmaceuticals, AstraZeneca Pharma și Pfizer. Adrian Streinu-Cercel a refuzat să facă vreo declarație legată de acest subiect.

Președinte al Colegiului Farmaciștilor, vicepreședinte al Consiliului Științific al ANMDM și decan al Facultății de Farmacie, prof. univ. dr. farmacist Dumitru Lupuliasa a beneficiat, în cursul anului 2014, de sponsorizări și plăți în sumă totală de 166.745 lei. Colaborările au fost cu 14 firme (Terapia SA, Boehringer Ingelheim România, AbbVie, Alfa Wassermann, Angelini Pharmaceuticals, Farmexpert DCI, Fresenius Kabi România, KRKA România, Ipsen Pharma – Reprezentanța pentru România, RB România, Servier Pharma, Vifor Pharma, Worwag Pharma și Pfizer) și au vizat consultanță, conferențiere, „prestări servicii”, dar și cesiune drepturi de autor și participarea la diferite evenimente.

Fost senator PDL, în prezent șef al Clinicii de Psihiatrie a Spitalului Clinic de Neuropsihiatrie Craiova, profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie Craiova și președinte al Colegiului Medicilor Dolj,prof. univ. dr. Tudor Udriștoiu se situează și el în topul medicilor sponsorizați de companiile farma, încasând în cursul anului 2014 suma de 164.513 lei.

Prof. dr. Mircea Mihai Diculescu, șeful Centrului de Gastroenterologie și Hepatologie – Institutul Clinic Fundeni, șef de catedră la UMF „Carol Davila”, membru în 12 societăți naționale și nouă internaționale, după cum scrie în CV-ul acestuia postat pe site-ul unei centrul medical privat – 139.901 lei din partea a 17 firme.

Conf. dr. Daniel Coriu, directorul Centrului de Hematologie și Transplant Medular – Institutul Clinic Fundeni, șef secție Hematologie I, șef de catedră la Facultatea de Medicină a UMF „Carol Davila” și vicepreședinte al Societății Române de Hematologie – 136.779 lei din partea a 11 companii. Din partea Novartis Pharma Services România a primit, de exemplu, 7.175 lei pentru „susținere prezentare Novartis”.

Prof. dr. Călin Giurcăneanu, șef secție Spitalul Universitar de Urgență Elias București, colaborator la mai multe clinici private și președinte al Societății Române de Dermatologie – 135.825 lei din partea a 14 companii. De la A&D Pharma Marketing/Sales a primit inclusiv un laptop.

Prof. univ. dr. Daniel Lighezan, șef de secție la Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara, profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” Timișoara, trezorier al Societății Române de Cardiologie și colaborator al unei rețele private de sănătate – 118.371 lei din partea a 11 firme producătoare/distribuitoare de medicamente. Pe lista activităților prestate găsim „speaker la eveniment promoțional Takeda”, „susținere prezentare Novartis” sau „participare la eveniment Pfizer”.

Anda-Natalia Ciuhu, medic Secția Oncologie Cronici – Îngrijiri Paliative, Spitalul de Boli Cronice „Sf. Luca” București – 113.169 lei de la nouă companii. Mai mult de jumătate din suma menționată a venit de la A&D Pharma Marketing / Sales pentru „prestări servicii”.

Prof. univ. dr. Dragoș Vinereanu, prorector la UMF „Carol Davila”, viitor președinte al Societății Române de Cardiologie și membru în CA al Spitalului Universitar de Urgență București – 105.763 lei de la cinci companii. Aproape două treimi din sumă provine de la Servier Pharma, pentru „serv conferentiere”, dar și pentru participarea la un congres internațional.

Alin Codruț Nicolescu, dermatolog Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Roma (Policlinica SRI), București – 101.910 lei de la 13 companii.

Afaceri porcești la umbra vaccinării obligatorii! Cine sunt oamenii din sistemul românesc de sănătate care fac jocurile pentru marile companii farmaceutice

Un proiect de lege prevede obligativitatea efectuării a opt vaccinuri înainte ca un copil să fie înscris la școală sau grădiniță. Astfel, în România vor deveni obligatorii vaccinuri administrate împotriva hepatitei B, a difteriei, tetanosului, pertussis, poliomielitei, rujeolei, oreionului și rubeolei. Hotnews afirmă că pe această listă urmează să fie înscris și BCG vaccinul contra tuberculozei.

Proiectul de lege menționează faptul că părinții nu mai trebuie întrebați, explicit, dacă doresc să-și vaccineze copilul, plecându-se de la premiza că sunt de acord cu vaccinarea, din oficiu.

Nu ar fi prima oară când o serie de vaccinuri devin obligatoprii. Academia Catavencu a dezvaluit ce s-a întâmplat cu ultimele două campanii de vaccinare pentru combaterea porcinei și a cancerului de col uterin în perioada 2008-2009. 

În aprilie 2009, Organizația Mondială a Sănătății a declanșat isteria mondială pe seama unui nou virus denumit al “gripei porcine”. În România, “gornistul mastodonților farmaceutici a fost Adrian Streinu Cercel, un personaj dubios camuflat sub masca unui specialist redutabil, aflat în atenția organelor de anchetă pentru mai multe mânării cu bani publici”, scrie Academia Catavencu. Cercel anunță în cadrul unei conferințe de presă că virusul va face 20.000 de morți în România.

Este elaborată o strategie de apărare împotriva acestui așa-zis pericol chiar de Adrian Streinu Cercel care a spus că România trebuie să cumpere 1 milion de doze de vaccin de la GlaxoSmith Kline. La presiunea unei părți a presi, care a creat un mare tărăboi, afacerea cade. Guvernul Boc, aflat la putere în 2009, anunță că Institutul Cantacuzino devine singura sursă care va livra vaccinul antigripal pe piață, fiidn comandate un numar de 1 milion de doze în valoare de 10 milioane de euro. 

Moartea lui Toni Tecuceanu este speculată de Cercel, care afirmă că actorul a murit din cauza gripei porcine. Cu această ocazie sunt vaccinați 300.000 de oameni. Adevărul iese însă la suprafață în scurt timp. Tecuceanu nu murise de gripă porcină,  ci din cauza unei infecții contractată în spitalul unde se tratase de o gripă banală. Isteria gripei porcine a dus la vaccinarea a 500.000 de oameni.

În această perioadă statul român a mai cumpărat 450.000 de doze de antivirale de al GSK cu 5 milioane de euro. Alte 2,4 milioane sunt cheltuite pe măști și diferite soluții dezinfectante.

Peste scurt timp, Ministerul Sănătății anunță că 7 persoane au murit în România de gripă porcină. Nu 20.000, cât anunțase inițial medicul.

Madeleine Albright  și vaccinul pentru prevenirea cancerului de col uterin

La sfârșitul anului 2008, regimul Tăriceanu a încredințat fără licitație publică contracte de achiziție în valoare de 24,8 milioane de euro. Banii s-au împărțit în mod egal între firmele GlaxoSmithKline (GSK) și Merck Sharp & Dohme BV(MSD), care au livrat împreună Ministerului Sănătății 330.000 de doze de vaccin anti HPV destinat preveniri cancerului de col uterin.

Modul de atribuire al acestor contracte reflectă fidel protocolul secret de colaborare într-ale hoției la care PSD și PNL au fost parte în ultimii ani ai regimului Tăriceanu, cele două companii beneficiind de lobby puternic. GSK este sponsorul tradițional al fundației Renașterea, păstorită de Mihaela Geoană. MSD a intrat în afacere după ce fostul secretar de stat al SUA  Madeleine Albright a făcut o vizită la București în cursul căreia a făcut declarații publice despre necesitatea introducerii vaccinului anti HPV în România în cadrul unei campanii naționale de vaccinare. Contractele sunt astfel făcute încât statul român nu le poate rezilia. Deși termenele de plată au fost decalate, scadența va scoate din conturile statului 24,8 milioane de euro pentru un vaccin pe care populația îl refuză masiv și despre a cărui eficiență nici măcar nu se poate discuta practic.

La data de 11 noiembrie 2008, pe ultima sută e metri a mandatului său, ministrul Eugen Nicolaescu încheie cu firma GSK un contract pentru achiziționarea a 164.967 doze de vaccin Cervarix în valoare totală de 12.084.276 de euro. Prețul unei doze de Cervarix este de 250 de lei fără TVA, ceea ce înseamnă că pentru un singur tratament ministerul a cheltuit 750 de lei plus TVA. Vaccinul urma să se livreze în tranșe, prima fiind de 54.989 doze iar cea de-a doua de 109.978 de doze.

O zi mai târziu se semnează un contract asemănător și cu firma Merck Sharp & Dohme pentru furnizarea a 165.033 doze de vaccin Silgard. Prețul total al contractului era de 12.771.903 euro iar vaccinul urma să se livreze tot în tranșe. Prima era de 55.011 doze iar cea de-a doua de 110.022 doze. Prețul pentru o doză de Silgard este e 264, 6 lei fără TVA.

După mai bine de 9 luni de la contractare, s-au utilizat doar 2600 de doze din cele circa 110.000 livrate de cele două companii. Restul au ajuns la gunoi.

Sursa: Academia Catavencu