Vladica a mai relatat ca ierarhia greaca a fost criticata aspru la Sinod pentru pozitia sa. Probabil presiunile psihologice au contribuit la formularea de compromis care a fost, in cele din urma, acceptata. ”Eu insumi m-am confruntat cu presiuni serioase si comportament abuziv din partea ierarhilor. Conform informatiilor mele, si alti membri ai Bisericii Greciei au suferit aceeasi presiune”, a spus Mitropolitul Hierotheos.
Articole din categoria: “Marele Sinod Panortodox” (de la Creta – inainte si dupa)
Referința la „înțelegerea Bisericii vechi” dă senzația că există o diferență ontologică între Biserica veche a celor șapte Sfinte Sinoade Ecumenice și continuarea ei autentică până astăzi, care este Biserica noastră Ortodoxă. Credem că nu există absolut nici o diferență între Biserica din secolul al XXI-lea și Biserica primului veac pentru că una dintre caracteristicile Bisericii este și faptul că mărturisim în Simbolul de credință că ea este apostolică.
Documentul de baza (în varianta sa si mai rea pre-sinodala semnat de toti intai-statatorii, din pacate) este mult prea eclectic si profund ecumenist in insasi substanta sa. Ar fi avut nevoie de corecturi structurale pentru a arata altfel. Imaginea de ansamblu ne arata ca amendamentele acceptate ale delegatiei romanesti au fost numai niste “petice” necesare, dar inca prea slabe, pentru a salva ce se mai putea salva dintr-un demers ce, in sine, NU avea, din pacate, premisele unei gandiri ortodoxe si nici ale bunei-credinte… Astfel incat impresia generala este una a unui angajament oficial in slujba organului sincretist numit Consiliul Mondial al Bisericilor, care a fost “edulcorat”, “imblanzit” si corectat dupa dreptarul ortodox pe alocuri, atat cat s-a putut. Nu poti insa sa nu te intrebi: de ce s-a ajuns aici? Fiindca nu s-a reusit (sau nu s-a incercat destul de curajos?) contestarea radicala a acestui program, fiindca am facut prea multe compromisuri decenii la rand, pentru ca ne-am inhamat mult prea zelos pana acum la jugul unei ideologii dizolvante, antihristice, ca sa mai avem verticalitatea si forta sa dam inapoi cu totul, permitandu-ne doar sa facem pasi mici si sovaielnici in spate, neavand taria unor gesturi hotarate (cum ar fi retragerea din CMB) si a unor atitudini consecvente (neparticiparea la sindrofiile ecumeniste inutile)?
Dincolo de toate, legitimitatea acestor documente insa este, din punctul nostru de vedere, una mai mult decat subreda, relativa si simbolica, din pricina incalcarii insesi conditiilor fundamentale ale sinodalitatii si unanimitatii ortodoxe.
În cele din urmă o altă concluzie tristă este legata de ceea ce a declarat caustic Patriarhul Ecumenic Bartolomeu la sfârșitul lucrarilor. Printre altele, el a proclamat că “Patriarhia Ecumenică a facut pionierat in cadrul miscarilor ecumenice.” De asemenea, el s-a referit la Enciclica pan-eretica din 1920 , „care este caracterizat de mulți ca fondatoarea statutului pentru CMB” și că ” Patriarhia Ecumenică a fost unul dintre membrii fondatori ai CMB la Amsterdam … “.
Basilica.ro: Rugăciune la întoarcerea din Creta. Patriarhul Daniel: „Să ne dăruim toată forța, convingerea și iubirea pentru a face cunoscută Ortodoxia în lume!” Duminică seara, 26 iunie 2016, delegația Bisericii Ortodoxe Române care a participat la lucrările Sfântului și Marelui Sinod …
Lucrarea Sinodala a continuat neintrerupt in istorie, prin sinoadele ulterioare cu autoritate universala, cum ar fi, de exemplu, Marele Sinod (879-880) ce a avut loc in timpul Sf. Fotie cel Mare, Patriarhul Constantinopolului, de asemenea Marile Sinoade ce au avut loc pe timpul Sf. Grigorie palama (1341, 1351, 1368), prin intermediul carora acelasi adevar de credinta a fost confirmat, in special in ceea ce priveste purcederea Duhului Sfant si participarea omului la energiile dumnezeiesti necreate, de asemenea, mai departe, Marile si Sfintele Sinoade tinute la Constantinopol, in 1484, care au respins Sinoadele unioniste de la Florenta (1438-1439), cele din 1638, 1642, 1672 si 1691 pentru a respinge credintele protestante, cel din 1872 care a condamnat etnofiletismul ca erezie ecleziologica.
Părinții sinodali au acordat atenție în discuțiile lor și problemei relativizării valorilor familiale. Biserica este categorică și nu acceptă nicio altă formă de coabitare decât cea conferită prin Sfânta Taină a Cununiei. Soluțiile actuale privind coabitarea în afara Sfintei Taine a Cununiei nesocotesc modul firesc în care se împlinește omul în familie.
Grupurile fundamentaliste si fanatice, printre care se regasesc teologi si ierarhi, care sunt active, intr-o masura mai mica sau mai mare, peste tot in lumea ortodoxa, sunt un motiv serios pentru care a existat un risc nu doar de amanare, ci chiar de anulare a Sfantului si Marelui Sinod. Opozitia acestor grupari fata de orice fel de idee de apropiere de alti crestini a exercitat o influenta indirecta asupra Sinoadelor locale, care au adus si incearca sa introduca amendamente in textele si asupra termenilor documentelor care au fost pregatite in intalnirile pre-sinodale. Nu ne facem iluzii. Pentru aceste grupari, suntem cu totii in erezie si apostazie.
UPDATE: Basilica: Sinodalii discută despre Diaspora Ortodoxă. Documentele finale vor fi eliberate de Secretariat după introducerea modificărilor În această dimineață, 21 iunie 2016, Sfântul și Marele Sinod a aprobat, cu amendamente, primul document presinodal din cele de pe ordinea de …
Se intenţionează să fie un Sinod panortodox al Bisericilor Ortodoxe dar s-a făcut destul de puţin efort ca să se implice toate Bisericile ortodoxe în materialele pregătitoare. Ele provin, în mare, de la Patriarhul Ecumenic. Faptul că Patriarhul Ecumenic îl convoacă mi se pare un lucru bun şi admirabil, dar etapele pregătitoare nu ar trebui să-i aparţină, ar trebui să fie mai largi decât atât. Sunt destul de puţine dovezi că această lărgime există.
Noi, desigur, regretam faptul ca nu toate bisericile ortodoxe surori vor fi prezente in Creta, dar vom incerca sa lucram ca si cand ele sunt prezente, deoarece si-au exprimat punctele de vedere, au facut propuneri de imbunatatire pentru textele existente si aceste propuneri vor fi luate in seama chiar daca fizic ele nu sunt prezente acolo, astfel incat hotararile Sfantului si Marelui Sinod din Creta sa fie usor acceptate si de catre bisericile ortodoxe surori care nu sunt prezente in Creta. Pentru noi este important sa formulam aceste texte in asa fel incat la ele sa adere cu usurinta toate bisericile care, din motive diferite n-au putut fi prezente. Avem in memoria, prezenta, nevoia de comuniune, deci nu lucram intr-o forma de uitare a celor ce sunt absenti fizic, ci intr-o comuniune spirituala, pentru ca sinodalitatea, comuniunea de gandire si de faptuire este esenta ortodoxiei.
Cat priveste decizia Patriarhiei Ecumenice de a tine, in continuare si in actualele conditii, Sinodul, este echivalenta, si ne cantarim cuvintele, cu o schisma de facto in ortodoxie. Prin acest lucru intelegem crearea unei falii, fara a se ajunge la ruperea legaturilor canonice sau la intreruperea pomenirii.
In cazul in care aceasta propunere de amanare va fi refuzata de Patriarhia Constantinopolului, Sinodul Bisericii Rusiei anunta ca se va retrage de la intalnirea programata peste cateva zile, in Creta.
Ce putem face noi? În primul rând să conştientizăm gravitatea momentului, faptul că Dumnezeu amână judecata lumii tocmai pentru că dreapta-credinţă mai este mărturisită în biserici, şi să ne rugăm cu toţii, ca un adevărat popor al lui Dumnezeu, înmulţind nevoinţele vieţii duhovniceşti. Astfel, numai astfel putem avea nădejdea că, indiferent de presiunile care se vor face asupra ierarhilor noştri, Adevărul-Hristos va birui şi de astă-dată. Dar este nevoie de multă rugăciune…
Vladimir Lagodya, seful Departamentului Sinodal pentru Relatia Biserica, Societate si Media, a spus, in cadrul unei emisiuni TV, ca “este destul de greu sa vorbesti despre statutul panortodox al Sinodului” [din Creta]. Amintitul Sinod “poate fi numit, probabil, conferinta intra-ortodoxa, dar e greu de numit Sinod Panortodox”. Legodya a reamintit ca, potrivit regulamentului Sinodului, toate deciziile trebuie adoptate in consens, unanim.
“Să ne ajute Bunul Dumnezeu ca în acest duh de mărturisire a dreptei credinţe, de păstrare a unităţii Bisericii şi de răspuns comun la probleme urgente ale timpului nostru, să manifestăm adevărata iubire faţă de Ortodoxie, nu doar una declarativă, să nu se spună despre noi că iubim o Ortodoxie ideală, dar nu putem administra sau păstori o Ortodoxie reală, adică nu trebuie să iubim numai Ortodoxia, ci şi pe ortodocşi, chiar dacă sunt de alt neam, din altă regiune a pământului şi prin aceasta arătăm că vom cultiva credinţa în iubire, cum ne cere Sfântul Apostol Pavel”
In comunicatul oficial, Sinodul Bisericii Bulgariei a cerut amanarea Sinodului Panortodox, pentru a fi luate in considerare cerintele sale de revizuire, in caz contrar anuntandu-si neparticiparea. Acceptarea cerintelor bulgarilor este atat de putin probabila, incat retragerea este singura optiune ramasa.
Se pare că prin acest Sinod se urmărește inițierea unei noi epoci bisericești, a apostazierii de la teologia și mărturisirea Sinoadelor ecumenice și panortodoxe, de la cele dinainte de Sinodul al VII-lea și cele de după acesta. Astfel ne vom trezi cu un gol de memorie, un alzheimer duhovnicesc în Biserica Ortodoxă. Nu se explică altfel unele puncte ale textelor care au fost pregătite, precum și analizele explicative ale susținătorilor lor. Se pare că este o imitație/copie de proastă calitate a Conciliului Vatican II. Sfântul și Marele Sinod ca idee, a început odată cu încercarea de convocare a Conciliului Vatican II. Și așa cum Vatican II a dezvoltat o nouă ecleziologie, care a trecut de la ideea exclusivității la teologia includerii, sau la teologia baptismală, într-un mod analog unele puncte din textele care s-au pregătit pentru Sfântul și Marele Sinod amintesc de o nouă eclesiologie și în Biserica Ortodoxă, în măsura în care se recunosc Taine și în afara Bisericii Ortodoxe.
89. Actualizare cu traducerea integrala. POZITIA OFICIALA A MUNTELUI ATHOS PENTRU SINODUL PANORTODOX 31-05-2016
Formularea «Biserica Ortodoxă, fiind Biserica cea Una, Sfîntă, Sobornicească și Apostolească», a fost așezată pe drept ca un fronton la începutul textului «Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine», în sensul și cu înțelesul că dă glas unicității acesteia. Pe această temelie Sfîntul și Marele Sinod, ca organ sinodal superior Conferințelor presinodale, va trebui să completeze formularea din acest text și să evite folosirea termenului de «Biserică» pentru eterodocși, folosind în locul lui termenii de «credințe creștine și confesiuni». În felul acesta eterodocșii vor cunoaște cu totul limpede ce gîndim sincer despre ei noi, ortodocșii, cînd dialogăm cu ei. Urmînd această direcție, la punctul 2 al paragrafului 5 al acestui text, ar fi mai corectă formularea: «Biserica Ortodoxă cunoaște (în loc de recunoaște) existența istorică a altor confesiuni creștine…».
Daca era majoritate se putea sa fie majoritari cei care erau pe o pozitie gresita, dar toti, mai greu. Eu ce presimt, asa, este ca cei care ne vor raul vor fi nemultumiti, adica nu va fi ce se vor astepta cei rai ci va fi bine. Asa simt. Biserica e ocrotita de Dumnezeu si nu o sa lase Dumnezeu. Poate ca altii care vor sa influenteze biserica isi fac tot felul de planuri dar cred ca vor fi dezamagiti cei rai.
După vreo 70 de ani de discuții presinodale, pregătiri în diferite comisii, reflecții pro și contra, când cea mai multă lume își mutase gândul de la posibilitatea reală de a se întruni Sinodul, iată că într-un timp foarte scurt s-a forțat convocarea acestuia, cu o metodologie de lucru mai mult decât discutabilă, cu o agendă fără substanță reală teologică și discutabilă, fără diseminare, fără consultarea clerului din mănăstiri și parohii, nici a poporului credincios, care ar fi trebuit să trăiască acest eveniment mai mult decât o Liturghie. Faptul că site-ul oficial (după cum ne informează Agentia Basilica) este lansat cu doar câteva săptămâni înainte, arată încă odată că Marele Sinod stă sub semnul grabei și al improvizației.
Pliroma eclezială aşteaptă cu adevărat ca Sfântul şi Marele Sinod să manifeste expresia autentică a tradiţiei. În acelaşi timp, sosesc de pretutindeni voci distinse, de unde reiese neliniştea că anumite poziţii vor crea probleme majore sau minore, care foarte probabil, vor provoca schisme.
Suntem de parere ca Sfantul Munte, care, dupa cum e marturisit, constituie bastionul si arca ortodoxiei, nu poate ramane departe de o asemenea chestiune intr-atat de importanta.
Sfintele Manastiri ale Muntelui Athos au raspuns documentelor-proiect si metodologiei folosite pentru Sinodul Panortodox cu reactii ascutite si punctuale. Scrisorile manastirilor atonite au fost facute publice. Pentru ca problema este serioasa, s-a decis ca textele pregatite pentru Sinodul Panortodox sa fie examinate intr-o Adunare speciala a reprezentantilor si staretilor sfintelor manastiri atonite, ce va avea loc in saptamana luminata.
Sf. Părinţi ne-au spus despre vremurile când vor fi biserici mari, având cupole aurite şi strălucitoare, dar nu vom putea intra în ele să ne rugăm. Noi nu trebuie să acceptăm erezii în Biserică. Acum bisericile noastre au har şi indiferent dacă îl pomenesc pe Patriarh sau nu, voi nu trebuie să plecaţi din ele. Eu, ca şi ierarh, am dreptul, conform Canonului 15 Apostolic să întrerup pomenirea Patriarhului pentru a îngrădi turma de erezie. Să ştiţi că harul lui Dumnezeu se păstrează numai în adevăr. Pe mine nu mă interesează păcatele oamenilor, că este beţiv sau ucigaş, pentru că Dumnezeu a venit în lume ca să mântuiască şi să ierte toate păcatele oamenilor ce se pocăiesc. În Biserică avem lege, avem porunci şi dogme pe care nu eu le-am făcut. Însuşi Domnul nostru şi Sf. Apostoli au lăsat până azi şi aşa le vom păstra mai departe. Noi nu plecăm nicăieri, rămânem în Biserica noastră dreptslăvitoare cu cei care vor să meargă cu noi mai departe. Cred că Vlădica Onufrie este călăuza noastră şi nu ne va lăsa să pierim. Ştim că sfinţii au suferit pentru adevăr. Ereticul Arie a primit o palmă de la Sf. Nicolae chiar în timpul primului Sinod ecumenic. Apoi Sf. Nicolae a fost închis în noaptea aceea şi Mântuitorul a venit la el în temniţă şi l-a întrebat: „Ce faci aici, Nicolae?”. Şi sfântul i-a răspuns: „Sufăr pentru dragostea Ta”… Aşa în toate timpurile au fost sfinţi care au apărat dreapta credinţă. Să ne rugăm cu toţii ca Dumnezeu să lumineze şi să dea înţelepciune Patriarhului, pentru că este grea crucea de pe umerii lui. Eu ca om, nu pot să duc Biserica aşa după capul meu, pentru că este Biserica lui Hristos. El e capul. De ce să ducem turma în rătăcire? Dacă El a murit pe cruce pentru noi, cum să nu urmăm învăţătura Sfinţilor Apostoli? Credeţi că dacă plătiţi mai mult, Dumnezeu vă aude mai repede? Nu! Dumnezeu caută la inima omului în primul rând.
Remarcam faptul ca, daca la greci se discuta in Simpozioane asumate de mai multe mitropolii despre Sinodul Panortodox, daca la rusi exista tot felul de luari de pozitie si raspunruri, la noi pare ca e liniste si buna pace. Lucru care, in sine, nu ar fi rau, daca nu ar fi vorba despre trista “strategie” a batistei pe tambal sau a ignorarii cu superbie a riscurilor legate de consecintele deciziilor de la Sinodul Panortodox din iunie. Trebuie sa fie foarte clar ca, daca va exista o contra-reactie puternica la respectivele decizii, daca vor exista ruperi ale comuniunii ale unor diferite mitropolii si diferiti episcopi care nu vor accepta deciziile Sinodului Panortodox, cu siguranta acestea se vor repercuta si in BOR.
Patriarhul Ilia al II-lea vorbește despre două documente care, în urma unor discuții, au fost retrase de pe ordinea de zi, și anume cele referitoare la calendar și mișcarea ecumenică.Astfel, până în prezent, Sinodul Bisericii din Georgia nu a respins proiectul de document “Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine”
Iată, mai jos, ceea ce avem în vedere. Întreg documentul acesta dă impresia unei utilizări nejustificate a terminologiei ecumenice, care vine în contradicție cu teologia ortodoxă tradițională și limbajul Sfinților Părinți. Uneori, sunt folosite expresii cu dublu sens, care nu sunt menite să clarifice conceptele, asemenea Sinoadelor Ecumenice, ci să le ascundă și să le erodeze în mod conștient. Există chiar unele formulări evident neortodoxe. Cităm exemple concrete.
Cuvantul Arhiepiscopului, ca “dusmanii nostril nu mai sunt acolo departe ci sunt inauntru zidurilor noastre. O vedem, o simtim”, se referea la ora de religie si exprima parerea ca in Elada si in Europa exista oameni care “profita de situatia noastra economica slabita” si “in contextul reglementării relațiilor noastre economice”, urmaresc “prin toate mijloacele alterarea societatii noastre elene, începând cu școala.” Aceasta este o realitate pe care o vedem mereu in jurul nostru. Simtim, adica, o incercare de desprindere de traditie si de alterare a vietii noastre culturale care incepe de la ideologii care exprima curente occidentale.
Acest lucru este deosebit de important, deoarece într-un loc se specifica: „Biserica Ortodoxă consideră de condamnat orice încercare de a diviza unitatea Bisericii din partea unor persoane sau grupuri, sub pretextul unei pretinse apărări a Ortodoxiei pure” (Relația Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine, paragraful 22). Cu alte cuvinte, în cazul în care decretele adoptate de către Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe, ignorându-i pe ierarhi, călugării și teologi, vin în contradicție cu viziunea patristică, aceștia vor fi considerați răspunzători, judecați și condamnați, în cazul în care ar refuza să le pună în aplicare?
S-a întâmplat ca grupuri, sau popoare, sau persoane izolate, să părăsească trupul Bisericii. Or, Aceasta dorește și trebuie să lucreze într-un spirit misionar pentru ca aceștia să se întoarcă în pocăință pe calea canonică în Biserica Ortodoxă. Aceasta înseamnă că nu există alte Biserici, ci doar erezii și schisme, dacă vrem sa fim corecți în formulările noastre. Expresia “pentru restaurarea unității creștine” este eronată, deoarece unitatea creștină – și anume membrii Bisericii lui Hristos – n-a fost niciodată sfâșiată, din moment ce aceștia rămân uniți cu Biserică. Separarea de Biserică, și abandonarea Bisericii, din păcate, s-a întâmplat de multe ori prin erezii și schisme, dar pierderea unității interne a Bisericii nu s-a produs niciodată.
Mass-media cade adeseori sub controlul ideologiei globalismului liberal și devine promotoarea ideologiei de consum și a imoralității. Cazurile de tratament lipsit de respect, sau chiar de hulă, a valorilor religioase, provoacă discordie și revolte în societate, suscitând o îngrijorare particulară. Biserica avertizează credincioșii săi de pericolul manipulării conștiințelor prin intermediul mass-media, utilizarea lor nu pentru apropierea oamenilor și popoarelor, ci pentru manipularea lor.
Nu numim Ecumenic urmatorul Sfant si Mare Sinod al Bisericii Ortodoxe. Spre deosebire de vechile Sinoade Ecumenice, nu este convocat pentru a lua decizii pe teme de doctrina, pentru ca acestea au fost luate cu mult timp in urma si ele nu sunt obiectul unor revizuiri. Nu este convocat nici pentru a introduce inovatii in viata liturgica a Bisericii si in ordinea sa canonica.
Biserica Ortodoxă consideră de condamnat orice încercare de a diviza unitatea Bisericii din partea unor persoane sau grupuri, sub pretextul unei pretinse apărări a Ortodoxiei pure. După cum o arată întreaga viață a Bisericii Ortodoxe, păstrarea credinței ortodoxe pure este salvată numai de către sistemul sinodal care, dintotdeauna, în sânul Bisericii, este judecătorul desemnat și ultim în materie de credință.
Nimeni nu ar trebui să renunțe – după învățătura ortodoxă cu privire la viața duhovnicească – la lupta cea bună a postului, ci să se bazeze pe mila lui Dumnezeu pentru lipsurile sale, pe deplin conștient de nimicnicia sa, și să se osândească pe sine. Pentru că este imposibil a avea o viață duhovnicească ortodoxă fără lupta duhovnicească a postului.