“SINODUL PANORTODOX” – Mesajul PF DANIEL la sedinta SF. SINOD: “Vom asculta toate propunerile si vom contribui la ameliorarea textelor. Sa ne rugam ca Duhul Sfant, nu duh lumesc, sa calauzeasca lucrarile!”/ PATRIARHUL ECUMENIC, DERANJAT DE POZITIILE CONTRARE SINODULUI, NU CONCEPE NICIO REVIZUIRE A PROCEDURILOR SINODALE SI SOMEAZA BISERICILE SA PARTICIPE!/ Mitropolitul rus Ilarion: Criticile trebuie luate in considerare, iar DOCUMENTELE SINODULUI TREBUIE AMENDATE, DACA VREM SA NU FIE RESPINSE DE POPOR

7-06-2016 7 minute Sublinieri

sinod-bor2

Membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s-au întrunit ieri, 6 iunie, în şedinţă de lucru în Sala Sinodală din Reşedinţa Patriarhală. Sesiunea a fost prezidată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Şedinţa de lucru a Sfântului Sinod se încheie astăzi.

Şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a fost deschisă de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, Preşedintele Sfântului Sinod, care a prezentat succint temele sesiunilor din cele două zile ale întrunirii. Prima temă de pe ordinea de zi a fost trecerea în calendarul Bisericii Ortodoxe Române a Mitropolitului Iacob Putneanul, de la Mănăstirea Putna, şi a Cuvioşilor Părinţi Sila, Paisie şi Natan, de la Mănăstirea Sihăstria Putnei.„Aceşti sfinţi din secolul al 18-lea nu au fost uitaţi şi ei îmbogăţesc tezaurul de sfinţenie al Bisericii noastre în ceruri şi pe pământ. Desigur, aceasta este pentru noi cea mai mare bucurie, deoarece avem mulţi rugători în ceruri pentru poporul român şi pentru lumea întreagă. De asemenea, în şedinţa de astăzi avem unele teme pastorale şi sociale importante, care necesită informare şi acţiune pentru viitorul imediat şi pe termen lung. Ne referim în primul rând la ajutorarea parohiilor sărace, familiilor sărace şi la educaţia religioasă a tineretului creştin, mai ales că anul acesta este dedicat educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox în Patriahia Română”, a precizat Părintele Patriarh Daniel, Preşedintele Sfântului Sinod.

O altă temă importantă de pe ordinea de zi a acestei şedinţe de lucru este dedicată pregătirilor necesare în vederea participării delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române la lucrările Sfântului şi Marelui Sinod, care se va ţine luna aceasta, între 16 şi 27 iunie, în Creta, Grecia.

„Vom asculta toate propunerile făcute de sinoadele Bisericilor Ortodoxe autocefale, recente propuneri de amendare, de îmbunătăţire a textelor existente şi vom încerca să exprimăm şi noi câteva puncte de vedere ca o contribuţie adusă pentru ameliorarea acestor texte. De asemenea, avem datoria morală de a mărturisi împreună, nu doar acasă fiecare în mod izolat, ci împreună, la nivel panortodox, unitatea de credinţă a Bisericii. Cel mai mare şi cel mai de preţ dar al vieţii duhovniceşti a Bisericii este unitatea de credinţă, care se exprimă în unitatea sacramentală, dar şi în unitatea misionară, pastorală a Bisericii în lume astăzi. Avem nevoie de exprimarea unităţii, dar şi de exprimarea coresponsabilităţii. Ortodoxia este sinodală. Sinodul este întotdeauna şi la nivel local, şi la nivel naţional, şi la nivel panortodox instituţia care are cea mai mare responsabilitate pentru păstrarea dreptei credinţe, a dreptei vieţuiri în Hristos şi a organizării pastorale la toate nivelurile, deoarece Biserica este apostolică şi Sfinţii Apostoli, ca şi Sfinţii Părinţi, ne învaţă că în toate cele comune trebuie să hotărâm împreună. Ceea ce priveşte întreaga Biserică trebuie să fie hotărât în coresponsabilitate. Episcopul este în Biserică şi Biserica este în episcop, deoarece episcopul eparhiot este capul Bisericii, comunitate locală sau eparhie. De aceea este nevoie ca, atunci când se hirotoneşte un episcop, el să depună o mărturisire de credinţă amănunţită în faţa altor episcopi pentru că are responsabilitatea de a păstra unitatea de credinţă în eparhia sa şi în comuniune cu sinodul unei Biserici autocefale şi, desigur, în comuniune cu sinodul tuturor Bisericilor Ortodoxe surori”, a explicat Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.

Împreuna-sfătuire, a mai sub­liniat Patriarhul României, este necesară pentru discutarea şi clarificarea diferitelor aspecte ale temelor Sfântului şi Marelui Sinod, şi nu izolarea şi fuga de res­pon­sabilitate.

„Societatea se schimbă foarte repede şi mijloacele de comunicare sunt mai rapide acum. De aceea, trebuie acţiuni, hotărâri mai rapide, mai ferme, mai clare. Avem o societate care se secularizează din ce în ce mai mult, punând în primejdie familia creştină tradiţională, modul de vieţuire creştin. Avem o lu­me din ce în ce mai marcată de fe­nomenul migraţiei, de crize multiple, financiare, economice, dar mai ales morale şi sociale, şi Ortodoxia are nevoie ca împreună să exprime puncte de vedere şi să caute împreună soluţii la probleme urgente. Izolarea şi fuga de responsabilitate nu sunt atitudini ortodoxe. Ortodoxia este mărturisitoare şi de aceea este curajoasă. Hristos Domnul a spus apostolilor: «Vă trimit ca pe nişte miei în mijlocul lupilor» (Luca 10, 3). Deci, apostolii au fost curajoşi, au primit Duhul Sfânt ca să mărturisească dreapta credinţă, nu să stea ascunşi tot timpul, încuiaţi într-o cameră, aşa cum au făcut înainte de Învierea lui Hristos. Duhul ­înţelepciunii, duhul jertfelniciei, duhul frăţietăţii, al consultării, al cooperării este duhul Ortodoxiei”.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a chemat clerul şi credincioşii ca să păstreze unitatea de credinţă, să înalţe rugăciuni, pentru că, de fapt, consensul Bisericii în sinod şi în întregimea ei este expresia unităţii sau comuniunii de credinţă.

„Să ne rugăm ca Duhul Sfânt, nu duh lumesc, să călăuzească lucrările viitorului Sinod panortodox. Cu această convingere a datoriei de a participa la viaţa Bisericii, de a conlucra după consfătuire şi de a promova în lume valorile Ortodoxiei trebuie să lucrăm noi în aceste zile, în zilele următoare şi în timpul lucrărilor Sfântului şi Marelui Sinod. (…)

Să ne ajute Bunul Dumnezeu ca în acest duh de mărturisire a dreptei credinţe, de păstrare a unităţii Bisericii şi de răspuns comun la probleme urgente ale timpului nostru, să manifestăm adevărata iubire faţă de Ortodoxie, nu doar una declarativă, să nu se spună despre noi că iubim o Ortodoxie ideală, dar nu putem administra sau păstori o Ortodoxie reală, adică nu trebuie să iubim numai Ortodoxia, ci şi pe ortodocşi, chiar dacă sunt de alt neam, din altă regiune a pământului şi prin aceasta arătăm că vom cultiva credinţa în iubire, cum ne cere Sfântul Apostol Pavel”, a mai spus Părintele Patriarh Daniel.

Şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a fost precedată de Sfânta Liturghie şi slujba de Te Deum, oficiate de Preasfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, în Catedrala Patriarhală.

Sfântul Sinod al Patriarhiei Ecumenice s-a întrunit astăzi, 6 iunie 2016, în şedinţă extraordinară pentru a analiza ultimele evoluţii privind Sfântul şi Marele Sinod.

Patriarhia Ecumenică îşi exprimă uimirea şi nedumerirea faţă de unele poziţii contrare Sinodului, luate de unele Biserici Ortodoxe Autocefale şi îndeamnă la respectarea deciziilor luate la nivel panortodox. De asemenea, Patriarhia Ecumenică îi cheamă pe toţi să se ridice la înălţimea evenimentelor şi să participe la lucrările Sfântului şi Marelui Sinod la data deja stabilită. Redăm mai jos textul comunicatului:

S-a întrunit astăzi, în ședință extraordinară, sub președinția Sanctității Sale Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, Sfântul Sinod al Patriarhiei Ecumenice în vederea analizării evoluţiei Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, care cu harul lui Dumnezeu se va convoca în curând.

Sfântul Sinod s-a informat cu uimire şi nedumerire cu privire la poziţiile şi opiniile exprimate de curând de unele Biserici Ortodoxe surori şi, după ce le-a evaluat pe acestea, a considerat că nu există niciun cadru instituţional pentru a revizui procedura sinodală deja iniţiată. Aşadar, se aşteaptă ca Întâistătătorii Sfintelor Biserici Ortodoxe, în conformitate cu Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Sfântului şi Marelui Sinod, să prezinte eventualele „propuneri de amendamente, de corecturi, sau de adăugiri la textele aprobate în unanimitate de Conferințele Panortodoxe Presinodale și de Sinaxele Întâistătătorilor, referitoare la temele de pe ordinea de zi a Sinodului” (Articolul 11), în vederea formulării lor finale şi deciziei la lucrările Sfântului şi Marelui Sinod, cu invocarea Preasfântului Duh, Celui de taină săvârşitor.

Patriarhia Ecumenică, în calitate de Biserică întâi responsabilă pentru asigurarea unităţii Ortodoxiei, îi cheamă pe toţi să se ridice la înălţimea evenimentelor şi să participe la lucrările Sfântului şi Marelui Sinod, la data prestabilită, după cum s-a hotărât la nivel panortodox şi s-a semnat atât de către Întâistătători la Sfintele lor Sinaxe, cât şi de delegaţiile desemnate pe toată durata îndelungatei proceduri de pregătire a Sinodului.

[…]

– Ce anticipati despre acest Sinod care sa preocupe credinciosii ortodocsi in sec. 21?  

Dupa cum bine se stie, Sfantul si Marele Sinod, conform programului, nu va examina alte subiecte decat cele care au fost puse pe agenda, cele sase documente provizorii publicate deja. Singura exceptie o constitutie Enciclica Sinodului, al carui draft inca nu e finalizat. Daca ne uitam la documentele de pe agenda, cel mai relevant, in opinia mea, este cel intitulat “Misiunea Bisericii Ortodoxe in lumea contemporana”. Dă viziunea Bisericii asupra multor provocari ale lumii moderne, probleme legate de criza economica, de discriminare si de conflicte militare. Multe din aceste probleme sunt, intr-un fel sau altul, relevante pentru crestinii ortodocsi atat din Est, cat si din Vest. Totodata, acesta este unul din documentele care au fost intampinate cu critici in unele biserici locale. 

– Ce aveti de raspuns acelor ierarhi, monahi si preoti – din Grecia – care se opun Sinodului? Aveti cazuri similare in Rusia? 

Stiu ca in Biserica Ortodoxa a Greciei, ca si in alte biserici locale, exista o atitudine critica din partea unor episcopi, clerici si laici fata de Sinod, fata de modul in care a fost pregatit acesta si fata de unele din documentele provizorii. Nu voi evalua acest criticism aici. In ce ma priveste, ar fi gresit sa ma amestec in viata interna a unei alte biserici locale. Pot spune doar ca printre episcopii, clericii si laicii Bisericii Rusiei exista, de asemenea, o atitudine critica fata de Sfantul si Marele Sinod. Cred ca critica documentelor sinodale, daca este constructiva si fundamentata, este absolut normala. De aceea au fost publicate documentele provizorii, astfel incat fiecare membru interesat al Bisericii sa aiba ceva de spus despre ele.

Mai mult decat atat, cred ca cele mai importante critici vor trebui, cu siguranta, luate in considerare, astfel incat amendamentele corespunzatoare sa fie facute pe documentele ce vor fi discutate la Sinod. Acest lucru e vital daca vrem ca documentele sa fie acceptate si nu respinse, ulterior, de poporul lui Dumnezeu. Doar printr-o astfel de acceptare [de catre popor] vom putea spune daca acest eveniment a fost un succes, altfel, dupa cum spune Enciclica Patriarhilor Rasariteni din 1848, “pazitorul evlaviei este trupul Bisericii insusi, oamenii [poporul], care vor ca doxologia lor sa ramana neschimbata pentru totodeauna si asemenea ca cea a parintilor lor”. 

[…]

traducere C.Or.

photo-20111219001547-3

 

*


Categorii

"Marele Sinod Panortodox" (de la Creta - inainte si dupa), 1. DIVERSE, Mitropolitul Ilarion, Patriarhul Daniel, Patriarhul ecumenic Bartolomeu, Traduceri

Etichete (taguri)

, , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

174 Commentarii la ““SINODUL PANORTODOX” – Mesajul PF DANIEL la sedinta SF. SINOD: “Vom asculta toate propunerile si vom contribui la ameliorarea textelor. Sa ne rugam ca Duhul Sfant, nu duh lumesc, sa calauzeasca lucrarile!”/ PATRIARHUL ECUMENIC, DERANJAT DE POZITIILE CONTRARE SINODULUI, NU CONCEPE NICIO REVIZUIRE A PROCEDURILOR SINODALE SI SOMEAZA BISERICILE SA PARTICIPE!/ Mitropolitul rus Ilarion: Criticile trebuie luate in considerare, iar DOCUMENTELE SINODULUI TREBUIE AMENDATE, DACA VREM SA NU FIE RESPINSE DE POPOR

VEZI COMENTARII MAI VECHI << Pagina 5 / 5 >>

  1. Oare ce este mai bine sa ne supunem unor regulamente omenesti (fie ele si ale PE sau chiar validate de noi) sau sa ne supunem Sfantului Duh (pentru ca la cele sapte sinoade ecumenice a vorbit Sfantul Duh prin sfintii Sai)? Evident ca ultima este alegerea cea buna (cum a spus si Exegeticus – nu este correct dar este cinstit) chiar daca dupa regulile lumesti unii ar zice altfel.

    Inteleg ca la documentele presinodale s-a lucrat in comisii pe niste draft-uri intocmite de reprezentanti (profesori ai institutelor teologice) ai diferitelor patriarhii. Este clar ce duh au avut acesti reprezentanti. Acum daca s-a gresit (intentionat sau nu, sub presiune sau nu, constient sau inconstient) pana acum si s-a ajuns pana in stadiul acesta avansat care ar fi solutiile? Evident ca ar fi de dorit ca toate patriarhiile, intr-un singur Duh sa actioneze in unitate: fie toti sa boicoteze sinodul si sa nu participle la el fie toti sa participe si intr-un glas sa se opuna faradelegii chiar daca aceasta inseamna sa-si recunoasca greselile de pana acum. Adica unitatea sa se manifeste in marturisirea Adevarului (chiar si tardiv) si nu in lucrarea faradelegii. Cred ca daca s-ar intampla aceasta ar fi bucurie mare si in cer si pe pamant. Dar daca acest lucru nu este cu putinta (si sunt de inteles motivele) atunci macar fiecare episcope, fiecare biserica, sa se opuna cum poate faradelegii: fie prin nepomenire (justificata prin neputinta de a pomeni ereticii la Sf. Liturgie), fie prin neparticipare, fie prin participare cu marturisirea la sinod si cu nesemnarea documentelor acestuia, fie (in cazul cel mai de pe urma) prin nerecunoasterea sinodului in eparhii. Eu cred ca bunul Dumnezeu, care ne cunoaste neputintele si slabanogeala, ne-ar ierta in oricare din aceste cazuri.

    Astazi la Sfanta Liturghie am avut prima surpriza (ca ma astept sa urmeze si altele…). Parintele care era de rand a amintit de sinodul I, a vorbit de despartirea catolicilor si a spus ca bine ar fi ca sa fie luminati conducatorii Bisericilor si sa se realizeze unitatea (citand din aposolul zilei si din evanghelia zilei care cheama la unitate). Si s-a oprit aici. Nu a mai spus cum sa se realizeze unitatea, adica prin intoarcerea de la erezie, nu a vorbit de anatemele hotarate la sinoadele ecumenice…nimic….doar o fraza care ii arunca pe oameni in eroarea ca … ce bine ar fi sa fim din nou uniti! Nimic despre actualul sinod…tacere. Deci sminteala este pe cale…. Trebuie sa ne inarmam cu de toate (si rugaciune, si nevointa, si credinta, si dragoste, si nadejde, si smerenie si informatii) ca lupta pentru credinta va fi grea (“ca mersul pe sarma”, cum spunea pr Zisis).

    Repet citatul de la conferinta grecilor: incercand sa uneasca cele despartite vor desparti cele unite (si deja aceasta lucrare au inceput-o multi din cei care vorbesc de unitate).

  2. Cum s-a lucrat in comisii (cam ce aspus si IPS Gabriel de Loveci):

    “Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, la ultima și decisiva Sinaxă a Întâi-stătătorilor de la Geneva, din ianuarie anul acesta, la comunicarea inaugurală (22 ianuarie 2016) a spus despre pe această temă următoarele: ”În timpul care a trecut și în ciuda hotărârilor luate prin unanimitate, unele Biserici și-au exprimat dorința sau chiar și revendicarea ca Sfântul și Marele Sinod să fie amânat, până când se vor discuta și, eventual vor fi acceptate în unanimitate, atât subiectele autocefaliei și al dipticelor, cât și textele celei de-a II-a Conferințe Panortodoxe Presinodale (1982) despre impedimentele la căsătorie și despre calendarul comun, care nu s-au bucurat de unanimitate în ce privește modificările propuse de Comisia specială menționată. Legat de ultimele două subiecte, nu putem decât să ne exprimăm surprinderea față de revendicarea de mai sus, dat fiind că hotărârea Sinaxei noastre dinn 2014 nu prevedea în nici un caz o revizuirea radicală a acestor texte, ci doar o simplă „redactare” a lor de către Comisia Specială, fapt pentru care pe bună dreptate, președintele comisiei nu a permis o revizuirea radicală a textelor, pentru că acest lucru ar fi constituit o încălcare sau o depășire a atribuțiilor acordate Comisiei de Sinaxa Întâi-stătătorilor. Revendicarea de revizuire a textelor menționate care a venit din partea unor Biserici va presupune în mod clar o nouă hotărâre unanimă a Sinaxei Întâi-stătătorilor, diferită de cea luată în anul 2014 cu privire la simpla redactare a textelor respective, redactare care, potrivit naturii ei, nu va putea atinge nucleul conținutului acestor texte”.”

    Pozitiile Moscovei si Constantinopolului:

    “Însă lucrul cel mai amar și mai dureros este că atât Constantinopolul, cât și Moscova, în ciuda diferențelor dintre ele asupra unor probleme particulare, înaintează în același gând și mână-n mână către acceptarea de către Marele Sinod a ereziei ecumenismului prin susținerea Dialogurilor Teologice și a textelor eretice, pe care aceștia le-au elaborat, și prin continuarea participării ortodocșilor la ”Consiliul Mondial al Bisericilor”, subminând și banalizând Biserica cea Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească, Trupul Dumnezeiesc-Omenesc al lui Hristos, și prezentând-o în fapt ca o mică parte și completare a acestui potpuriu eretic care este Consiliul Mondial al Bisericilor. Există ceva similar în istoria Bisericii? Constatăm anticipat că, date fiind aceste premise și direcții, Marele Sinod nu va constitui o continuare a Sinoadelor precedente și va fi respins ca mincinos de către conștiința pliromei Bisericii.”

    preluat de aici:

    https://graiulortodox.wordpress.com/2016/04/21/vechiul-si-noul-calendar-si-praznuirea-comuna-a-pastelui-de-ce-sfantul-si-marele-sinod-a-retras-de-pe-ordinea-de-zi-acest-subiect-arzator-pr-theodoros-zisis-din-cadrul-conferintei-cu-tema/

  3. Sânziana, dacă “astăzi la Sfânta Liturghie am avut prima surpriză (că mă aștept să urmeze și altele…)” să știi că mila Domnului te-a ferit până acum să auzi înșelarea propovăduită ca adevăr, chiar de la amvon. Eu tot încerc să le spun fraților despre creșterea acestei boli de când am început să scriu aici. Acum suntem într-o cumpănă din care, dacă nu ne scoate iar mila Domnului, vom aluneca undeva unde nici nu ne putem închipui…

    De cealaltă parte, de partea rezistenței, tot de la amvon s-a zis în predică de la praznicul Înălțării Domnului, așa: “să slujim Domnului și să venim la slujbe cât mai putem, că nu știm dacă vom mai putea face aici alt praznic al Înălțării” (făcând referire la tendințe și sinod tâlhărești).

    Foarte-foarte bun cuvântul: “încercând să unească cele despărțite vor despărți cele unite (și deja această lucrare au început-o mulți din cei care vorbesc de unitate)”.
    Să nu credeți că aceste lucruri se petrec la întâmplare, ci se petrec din înverșunarea turbată a vrăjmașului. Pisează cu copitele pe ortodocși și are putere să vatăme grozav chiar din cauza păcatelor noastre, ale ortodocșilor: câți și care-om/-or mai fi.
    Dacă recitim cu atenție profeția Sfântului Nil Athonitul despre vremurile de pe urmă, este acolo cuvântul său foarte clar, care zice de ce până la urmă se va întrupa anti-hristul: din cauza mulțimii de păcate și fărădelegi ale oamenilor.

    “Când se va înmulți fărădelegea se vor aduna toate păcatele și fărădelegile lumii și se vor încuiba într-o necurată fiică a desfrânării, care va fi lăcaș al preacurviei, mamă a tuturor fărădelegilor și a spurcatului Antihrist și va fi o femeie necurată și preaîntinată în toată viața ei. În această femeie prea desfrânată se vor aduna toate fărădelegile lumii din care se va naște fiul pierzării, Antihrist.”
    http://www.cuvantul-ortodox.ro/2008/11/12/din-profetiile-sfantului-nil-athonitul/

    Acest lucru îi va da posibilitatea să intre în lume… Atâta satanizare și păgânism și batjocorire a lui Dumnezeu și a Tainelor Bisericii, atâta întinare și necurăție a mădularelor Bisericii luptătoare nu a mai fost. Iar mijloacele cu care se lucrează întunericul și demonicul sunt mai pătrunzătoare și mai perfide ca oricând, întinând sufletul și sluțindu-l din cea mai fragedă pruncie.
    Nimic nu zic de la mine, ci din Biserică.

  4. @Lucian
    Probabil ca intr-o manastire ai auzit, ca in parohii parintii sunt destul de speriati, chiar si cei care nu sunt ca cel care a tinut predica astazi la noi.

  5. @Lucian si pentru toti

    Am adunat si eu candva ceva citate legate de ecumenism, Cred ca sunt bievenite acum:

    Citate legate de ecumenism

    «Apăsat de mustrarea cea aspră, bietul ucenic și-a adus aminte despre o întâmplare pe care a avut-o când mergea spre cetate. Și anume s-a întâlnit pe cale cu un evreu foarte meșter la cuvânt și viclean. Acesta se arăta a fi un om învățat și iscusit în cuvintele Scripturii. Văzând el pe ucenic că este simpluț și cam sfios a început să discute despre Domnul nostru Iisus Hristos. Între altele, jidovul cel viclean și-a vărsat veninul lui de șarpe, zicând că nu este Hristos adevărat acela pe care îl cinstesc creștinii, ci altul este Hristos, adică acela pe care îl așteaptă jidovii. La aceste vorbe hulitoare, ucenicul, din cauza prostimii lui, n-a îndrăznit să mustre pe spurcatul nepot al lui Iuda, nici nu și-a astupat urechile și nici nu s-a tulburat ca să se depărteze de el, ci a mers cu el înainte pe cale. S-a sfiit de vicleanul jidov și în loc să-l mustre, a căutat să-i țină hangul la vorbă și anume a rostit că poate să fie așa cum zice el. Prin cuvântul „poate” ucenicul a dat să înțeleagă că nu este nici el sigur de venirea Domnului, ca și cum ar zice că nici el nu este departe de părerea jidovului necredincios. Îndoiala cea de o clipă, care s-a strecurat în mintea lui cea proastă, a fost socotită ca o lepădare de Hristos și Cuviosul Paisie a cunoscut cu duhul căderea ucenicului și s-a tulburat.
    …..
    Din această pildă putem cunoaște câtă atenție aveau Sfinții Părinți când era vorba de taina
    Credinței. Lepădarea ucenicului s-a făcut prin neștiință, din cauza prostimii lui. Iar dacă se întâmpla cumva ca cineva să tăgăduiască cu bună știință sfânta și dreapta Credință, atunci toți se tânguiau pentru el, ca și pentru cel mort, și nimeni dintre credincioși nu avea voie să facă legături cu cel lepădat. Mai tare se fereau de el, decât de cel bolnav de ciumă.» (Sfântul Ioan Iacob-Hozevitul, Hrană duhovnicească, Editura „Lumină din Lumină”, București, 2000, pag. 337-339)

    «Îndreptarea noastră și izbăvirea de osândă am dobândit-o prin jertfa cea de pe cruce a Domnului nostru Iisus Hristos. Deci, după cum n-au putut să scape de osândă toți aleșii lui Dumnezeu din legea veche, cu toate bunătățile lor, tot așa nici noi, cei de azi, nu putem să ne mântuim prin faptele noastre, fără darul lui Dumnezeu, întâi este sfântul dar și pe urmă faptele noastre, care ajută la mântuire.» (Sfântul Ioan Iacob-Hozevitul, Hrană duhovnicească, Editura „Lumină din Lumină”, București, 2000, pag. 261-263)

    «Un oarecare părinte din Egipt a avut odată o stare de răpire și prin har a fost martor al unei vedenii duhovnicești. I s-au arătat trei călugări stând la malul mării. De pe celălalt mal a răsunat către ei un glas care zicea: „Luați aripi și veniți la Mine”, îndată doi călugări au primit aripi de foc și au zburat repede la malul celălalt. Al treilea a rămas pe loc. A început să plângă și să suspine, în sfârșit, i s-au dat și lui aripi, dar nu de foc, ci unele neputincioase și a început să zboare deasupra mării cu mare trudă și caznă. Adesea puterile îl lăsau și se cufunda în mare, dar văzând că se îneacă, începea să se tânguiască cu jale. Apoi cu ultimele puteri se ridica din mare, din nou zbura încet și jos, dar puterile îi slăbeau iarăși și, din nou cădea în vâltoare. Cu un efort disperat striga cu deznădăjduire, se ridica și, istovit cu totul, a trecut marea în zbor. Primii doi călugări închipuiau monahii timpurilor de început, al treilea pe cei ai timpului din urmă, săraci atât ca număr cât și ca sporire.» (Sfântul Ignatie Briancianinov, Ofrandă monahilor contemporani sau Binecuvântare pentru ospățul Mirelui, Fundația Dosoftei, București 2003, pag. 159)
    Citate despre ecumenism

    «Atunci, marele duce Luca Notara a zis cuviosului Iosif: „Nu este cu putință ca Dumnezeu, Care a zis lui Avraam ca n-ar fi distrus orașele Sodoma și Gomora, dacă ar fi aflat în ele 10 drepți, să predea un astfel de oraș mare în mâna necredincioșilor. Este adevărat că există foarte mulți păcătoși, dar există și mulți drepți și, desigur, nu zece, nici o sută, ci mii!…”. „Că există mulți – a răspuns înțeleptul Vryenios – o știu, dar și aceștia se fac vinovați de păcatele celor mulți și, de aceea, pe drept, Dumnezeu va preda orașul în mâinile turcilor. Tu, când orașul va capitula, îți vei aduce aminte de cuvintele mele”. »
    (Mărturie ortodoxă iubitoare de Dumnezeu, Publicație a editurii „Ortodoxos Kipseli” (Stupul ortodox), Caietul 64, 1995, pag. 41-52)

    «Dar mai există o a treia ceată! E a celor pe care înainte de a-i osândi îi trimite în iad, Domnul, de cât Îi este silă și scârbă de ei, nici nu vrea să-i vadă, să se uite la ei: și când I se înfățișează, El își ridică brațul drept, săltându-și cotul și acoperindu-și ochii cu palma. De cât Îi este silă și scârbă de ei. Nici măcar o privire nu le aruncă! Pe cei care s-au lepădat de El, pe hulitorii Sfântului Duh, pe prietenii, urmașii și credincioșii lui Iuda (pe vânzători adică, pe delatori, pe turnători)
    ……………………………………………………………………………..

    Care este efectul principal al fricii?
    Îndepărtarea de Hristos.
    ………………………………….
    „partea celor fricoși… este iezerul care arde cu foc și pucioasă” (Apocalipsa 21, 8 – însuțirea osândiților începe cu fricoșii, ei mai întâi; necredincioșii, spurcații, ucigașii, desfrânații, fermecătorii, închinătorii la idoli și mincinoșii sunt menționați în urma lor) – iar apoi, și mai ales, că „În iubire nu este frică, ci iubirea desăvârșită alungă frica” (I Ioan 4, 18). În felul acesta curajul ajunge a fi alături de dragoste, singura virtute în veci nepieritoare. » (Nicolae Steinhardt, Dăruind vei dobândi, ediția a IV-a, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000)

    «Nu vă neliniștiți. Nu vă temeți pentru Biserică. Ea nu se va pierde. „Porțile iadului n-o vor birui”. Ea va rezista până la a doua Venire. Nu purtați grijă pentru Biserică, ci trebuie să vă temeți mai degrabă pentru voi înșivă. Pentru ce epoca noastră este foarte grea? Ce anume o face să fie grea? Iată ce: faptul că azi este foarte ușor ca cineva să apostazieze de la Hristos. Iar când se întâmplă așa ceva – a venit pierzarea.»
    (Mitropolitul Meletie de Previza, Starețul Varsanufie, Editura Evanghelismos, București, 2002, pag. 180-181)

    „Oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, mărturisi-voi și Eu pentru el înaintea Tatălui Meu, care este în ceruri. Iar de cel ce se va lepăda de Mine înaintea oamenilor și Eu Mă voi lepăda de el înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri. ….
    Cel ce iubește pe tată ori pe mamă mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine; cel ce iubește pe fiu ori pe fiică mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine. Și cel ce nu-și ia crucea și nu-Mi urmează Mie nu este vrednic de Mine. Cine ține la sufletul lui îl va pierde, iar cine-și pierde sufletul lui pentru Mine, îl va găsi”. (Matei 10, 32-39)

    „Dacă vine cineva la Mine și nu urăște pe tatăl său și pe mamă și pe femeie și pe copii și pe frați și pe surori, chiar și sufletul său însuși, nu poate să fie ucenicul Meu”. (Luca 14, 26)

    «Biserica era un cerc imens în întreg orizontul, iar acum este un cerculeț. Iar în ultimele zile înainte de venirea lui Hristos ea își va păstra acest chip: un singur episcop ortodox, un singur preot ortodox, un singur laic ortodox. Eu nu îți spun că nu vor mai fi biserici, dar Ortodoxia se va păstra doar în acest chip. Tu ia aminte la aceste cuvinte, și înțelege că așa va fi în întreaga lume.
    ………
    Și nu o dată repeta: „Țineți cu tărie Ortodoxia… Noi trăim acum timpuri însemnate în Apocalipsă, cele despre care îngerul a strigat: „Vai de cei ce trăiesc!” – înainte de venirea lăcustelor. » (Viața Sfântului Stareț Nectarie de la Optina, traducere din limba rusă de Preot Prof. Teoctist Caia, Schitul românesc Prodromu, Sfântul Munte Athos, 2002, pag. 83-88)

    «Domnul este puternic să ridice lucrători ai Săi dacă Îl vom ruga. Hai să ne rugăm și să cerem, și atunci și din pietre Domnul îi va ridica pe aleșii Săi.» (Alexandru Trofimov, Sfântul Serafim de Virița(1866-1949), Editura Bunavestire, Galați, 2003, pag. 59-62)

    «Vom vedea că necazurile și ispitele de astăzi, în aparență slabe și mai puțin virulente, urmăresc asemenea necazurilor și năpastelor puternice din vechime, să-l îndepărteze pe om de Hristos, să distrugă creștinismul adevărat de pe pământ, lăsându-i doar o pojghiță subțire pentru o foarte comodă amăgire. Vom vedea că ispitirile ușoare, gândite însă și
    executate cu viclenie infernală de Satana, acționează cu mult mai mare succes decât ispitirile grele, vădite și directe.»
    (Sfântul Ignatie Briancianinov, Ofrandă monahilor contemporani sau Binecuvântare pentru ospățul Mirelui, Fundația Dosoftei, București 2003, pag. 161)

    «Viețuirea întru Dumnezeu va deveni foarte grea din cauza amploarei pe care o va lua apostazia, a generalizării acesteia, înmulțindu-se apostații, care vor continua să-și zică creștini și vor păstra aparența de creștini, se va ajunge ușor la persecutarea adevăraților creștini; înmulțindu-se cei ce-și vor renega de fapt credința creștină, aceștia vor urzi
    nenumărate uneltiri împotriva adevăraților creștini și vor ridica nenumărate piedici în calea dorinței lor de mântuire și de slujire lui Dumnezeu, așa cum arată Sfântul Tihon de Voronej și Zadonsk. Ei vor lucra împotriva robilor lui Dumnezeu atât făcând uz de forța autorității, cât și prin clevetire, sau prin uneltiri viclene, prin felurite tentații, și prin persecuții cumplite.» (Sfântul Ignatie Briancianinov, Ofrandă monahilor contemporani sau Binecuvântare pentru ospățul Mirelui, Fundația Dosoftei, București 2003, pag. 163-165)

    Într-un vis cu Sfântul Serafim de Sarov, arătat Sfântului Ioan de Kronștadt:
    «Am privit înapoi. Starețul se uita la ceva, m-am uitat și eu. „Părinte, spune-mi, ce este cu această înfricoșătoare biserică?” – „Aceștia-s cetățenii cosmosului, ereticii, cei ce au părăsit sfânta și soborniceasca Biserică și au primit inovațiile, care sunt lipsite de harul lui Dumnezeu; în astfel de biserică nu se postește și nu poți să te împărtășești!”»
    (Petru Botsi: Portretul unui Sfânt, Ioan de Kronstadt, Editura Bunavestire, Galați, 2003, pag. 5-12)

    «Ca și lumânarea care înainte de a se stinge pâlpâie mai luminos, luminând totul cu ultima lumină, așa va fi și viața Bisericii. Și acest timp este aproape.» (Alexandru Trofimov, Sfântul Serafim de Virița(1866-1949), Editura Bunavestire, Galați, 2003, pag. 59-62)

    «Cineva v-a tâlcuit că toți acești înfricoșători balauri și fiare au venit deja în lume: și
    balaurul roșu în chipul socialismului, și fiara neagră cu zece coarne în chipul masoneriei, și fiara cu două coarne în chipul ereziilor. Si toți acești monștri se războiesc împotriva Creștinismului!» (Episcop Nicolae Velimirovici, Răspunsuri la întrebări ale lumii de astăzi, Editura, Sofia, Bucuresti, 2002, pag. 245-247)

    «Și am văzut așezați pe capetele și coarnele ei pe mulți dintre stăpânitorii pământului: împărați, regi, conducători, prim-miniștri, precum si dintre mai-marii Bisericii: Papa, patriarhi, arhierei. Îmbrăcați toți în veșmintele lor, mai-marii popoarelor cu coroane pe cap și sceptre în mâini, iar mai-marii Bisericii în veșmintele preoțești, cu mitre,
    cu mantii, cu toate însemnele. M-a cuprins frica și groaza și mâhnit în inimă am zis: „Vai și amar de viețuitorii acestei lumi! Câtă întristare va să vină peste oameni, dacă stăpânitorii lor sunt slujitori și robi ai antihristului!”.» (Călător către cer – Viața și predicile Fericitului Filotei Zervakos, Editura Biserica Ortodoxă, Alexandria, 2002, pag.243, 247-252.)

    «Ecumenism, piață comună, un stat mare, o religie după măsurile lor. Acesta este planul diavolilor.» (Părintele Paisie, Trezire duhovnicească, Schitul Lacu, Sfântul Munte Athos, 2000, pag. 173-189)

    «Paradoxal, pe noi comunismul ne-a păzit, într-o măsură, în felul lui; dar acum a venit vremea (cf. Ioan 17, 1). Vom fi nevoiți să vedem propășiri și izbânzi din partea catolicismului și a celorlalte secte, să ne vedem făcuți de râs și de rușine de către mass-media, și pe noi înșine și pe iubita noastră Biserică, și tot ce avem mai scump și mai sfânt în lume; să răbdăm ocări și prigoane din afară, iar dinlăuntru, smintiri, poticniri și vânzări (Apocalipsa 13, 7).» (Ieromonahul Rafail Noica, Cultura duhului, Editura Reîntregirea, Alba-Iulia, 2002, pag. 88-90, 144, 168-170)

    «Este ideea că, de fapt, creștinismul ar fi depășit și că ar trebui un fel de sinteză a principalelor elemente din toate religiile lumii, în această perspectivă, creștinismul
    este una din religiile lumii. Deci, Noua Eră nu respinge direct pe Hristos, dar îl deformează complet.» (Părintele Symeon de la Essex, Celălalt Noica, Editura Anastasia, 1994, pag. 168-177)

  6. @ Sanziana

    Exista o explicatie legat de articolul Mitropolitului Gabriel de Lovici, si anume faptul ca pe Orthodoxie.com accesul este restrans pentru unor articole – acestea fiind disponibile in intregime doar pentru cei abonati. Articolul, insa, a fost completat si tradus integral in romaneste, pe “Roman Ortodox in Franta” din engleza, dupa o alta sursa. Explicatiile sunt atat de clare, incat merita citit.

    Daca totul era curat la “Sinodul” asta, atunci cum se face ca despre “un eveniment cu impact foarte mare in istoria crestinilor”, asa cum se aude ca este, nu se spune mai nimic pe la noi (la romani)? Eu, bunaoara, nu am auzit nimic despre el de la amvon in parohia in care merg. Nici macar astazi, in Duminica Sfintilor Parinti de la Sinodul I Ecumenic, cu o saptamana inainte de “Sfantul si Marele Sinod”. Ciudat!

  7. Astazi s-a anuntat la radio ca maine se hotarasc si rusii ce vor face.

  8. Pingback: Analiza PR. ALDEA asupra ultimelor evenimente legate de “SINAXA din Creta, absurd proclamată Sinod Panortodox”: “A vrut să proclame O UNITATE CARE NU EXISTĂ, din pricina unor BOLI ASCUNSE sub masca unei pseudo-dipomaţii”/ BISERICA
  9. Pingback: BISERICA RUSIEI cere AMANAREA SINODULUI PANORTODOX. In caz de refuz, se va RETRAGE din cadrul intalnirii de la CRETA | Cuvântul Ortodox
  10. Pingback: PATRIARHIA ECUMENICA NU DA INAPOI: “Sfântul și Marele Sinod continuă”/ NE INDREPTAM SPRE O SCHISMA DE FACTO IN ORTODOXIE?/ Pozitia precara a PATRIARHULUI DANIEL si ROLUL ratat de intaistatatorul BOR/ LOGICA SECULARISTA a Agentiei Basilica:
  11. Pingback: PATRIARHIA ECUMENICA NU DA INAPOI: “Sfântul și Marele Sinod continuă”/ Semnale ingrijoratoare in directia NEW AGE si a ECUMENISMULUI, presiuni si amenintari cu MUSTRAREA pentru cei care nu participa la Sinod! NE INDREPTAM SPRE O SCHISMA DE
  12. Pingback: Critica PARINTELUI ANDREW LOUTH la adresa SINODULUI PANORTODOX (Video): “Felul in care se vor lua decizii este FARA PRECEDENT si IMPOTRIVA principiilor fundamentale ale ecleziologiei ortodoxe”/ IPS Hierotheos Vlachos despre DUBLUL LIMBAJ ECUME
  13. Pingback: DOCUMENTUL “MISIUNEA BISERICII IN LUMEA CONTEMPORANA”, APROBAT FARA AMENDAMENTELE PROPUSE DE BISERICA GRECIEI. IPS Ioan Zizioulas a castigat confruntarea cu IPS Hierotheos Vlachos/ Conform siteului Pravoslavie, draftul enciclicei Sfantului si
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare