STATUL DE “DREPTI” ia viteza: cazul Dragnea – condamnare pentru MOBILIZARE LA VOTUL REFERENDUMULUI?/ Ambasadele si Codul Penal sau VASALITATE OFICIALIZATA/ SRI si “campul tactic” din JUSTITIE

• Cotidianul/ Lucian Gheorghiu: Ne îndreptăm spre o republică a procurorilor?

Liviu Dragnea a fost condamnat, la prima instanţă, la un an de închisoare cu suspendare. Atât Dragnea, cât şi Ponta au ieşit cu reacţii. Am reţinut două dintre afirmaţiile celor doi. „Rămân valabile întrebările, cum se mai poate face campanie în România, în condiţiile în care prezenţa la vot poate fi considerată folos necuvenit, este un precedent periculos pentru oricine vrea să facă campanie” (Dragnea); „Dacă se aplică regula din acest dosar, cu siguranţă toate scrutinurile din România trebuie să aibă un alt specific” (Ponta).

Nu ştiu (cu excepţia celui în cauză şi a celor prezenţi în sala de judecată, nu ştie nimeni) dacă PENTRU AŞA CEVA (prezenţa la vot – n.a.) a fost condamnat Liviu Dragnea. Vom afla după ce instanţa va da publicităţii motivarea. În rechizitoriul procurorilor am citit că mobilizarea electoratului ar fi reprezentat un folos necuvenit.

Vineri, într-un alt comunicat al DNA, de această dată referitor la Sorin Frunzăverde, a apărut următoarea formulare: „…în scopul obţinerii unor foloase necuvenite – respectiv să obţină, în al doilea tur de scrutin, un număr mai mare de voturi pentru candidatul formaţiunii din care făcea parte şi, implicit, să-şi consolideze poziţia în cadrul acestei formaţiuni politice, dar și în plan administrativ, prin condiţionarea repartizărilor bugetare de rezultatul votului”. Partea subliniată este comună cu cea din rechizitoriul care îl viza pe Dragnea. Am crezut, repet, doar pentru problema legată de mobilizarea electoratului, că în cazul lui Dragnea a fost un „accident”, că dosarul a nimerit pe mâna unui procuror care fie habar nu are de meserie, fie nu cunoaşte legislaţia în domeniu, fie i s-a ordonat să caute şi să găsească orice. Începând de vineri, 15 mai, nu mai cred în „accidente”. Cred că fie există ordine specifice anilor ’50, fie incompetenţa este la ea acasă.

Nu vreau să cred că există şi altă variantă, „procurorii vor să demonstreze că sunt nişte Dumnezei”. Vreau să fie clar înţeles. Dacă un Dragnea, un Frunzăverde au „rezolvat” direct sau prin interpuşi voturi prin falsuri, prin turism electoral (vot multiplu), prin cumpărarea sau forţarea alegătorilor, atunci urgent la „brutărie”. Dacă însă acuzaţiile care li se aduc (sau o parte dintre acuzaţii) vizează doar chestiuni legate de mobilizare, atunci este foarte grav şi statul de drept este pus sub semnul întrebării, mai pe româneşte, ne îndreptăm spre o dictatură a procurorilor. Articolul 2, din Legea 14/2003 (Legea partidelor politice): „Prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile şi interesele naţionale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidaţi în alegeri şi la constituirea unor autorităţi publice şistimulează participarea cetăţenilor la scrutinuri, potrivit legii” este complet ignorat de procurori.

Ultima teză a articolui este clară ca bună ziua. Şi este în totală contradicţie cu unele pasaje din rechizitorii. Mai este chestiunea „folosului necuvenit”. Şi aici suntem în faţa unei aberaţii. Ce ar putea înţelege un cetăţean mai puţin instruit: 1. În cazul Dragnea, folosul necuvenit = suspendarea lui Traian Băsescu; 2. în cazul Frunzăverde = Iohannis nu trebuia să ajungă preşedinte. Nu suntem oare în plin domeniu au absurdului? Şi ar mai fi o chestiune. Dacă mobilizarea electoratului reprezintă o infracţiune, atunci ar trebui deschide dosare penale pentru câteva mii bune de persoane. Pentru acei Dragnea şi Frunzăverde din comune, din oraşe şi din municipii. Indiferent de culoare politică.

Mai este o problemă, gravă, dar după câte observ nu îi preocupă deloc pe procurori. Legislaţia electorală spune clar că împiedicarea prin orice mijloace a vreunei persoane de a-şi exercita dreptul la vot reprezintă o faptă penală. Nu am văzut până în prezent niciun comunicat venit de la vreuna dintre procuraturi cu rechizitorii pe această temă. Şi cazuri au existat, slavă Domnului. Chiar şi îndemnul la boicotarea alegerilor poate fi asimilat faptei penale. Să nu cunoască procurorii lucrurile acestea? Nu cred.

P.S.

La începutul anilor ’90, prin trei articole publicate în Cotidianul, am salvat pe cineva de la o condamnare. Respectiva persoană era CORECT acuzată de deturnarea unor mijloace fixe ale unei întreprinderi de stat şi utilizarea lor ilegală în folosul asociaţiei sportive pe care o conducea, asociaţie care reprezenta întreprinderea respectivă. Faptele au fost comise între anii 1988 şi 1991. Am arătat că omul este vinovat, dar că a comis faptele din cauza unei legi comuniste cretine. Am atras atenţia că dacă va fi condamnat, atunci justiţia trebuie să mai condamne şi alţi cca 20-25.000 de directori, de ingineri şefi, de şefi de sindicat (pe stil vechi) care au procedat la fel. Pentru că toate cluburile şi asociaţiile sportive (cu excepţia celor departamentale) aşa au trăit sau supravieţuit, prin ilegalităţile comise de cei cu funcţiile mai sus amintite. Judecătorii au înţeles ce am vrut să transmit şi l-au achitat pe împricinat. Acum, şi legea este de partea celor acuzaţi, evident, mă refer doar la prevederile legate de mobilizarea electoratului.

• Digi24: Ambasadele SUA și Marii Britanii reacționează la intenția Parlamentului de a schimba Codul Penal

Statele Unite şi Marea Britanie reacţionează la intenţia Parlamentului de a schimba Codul Penal şi cel de Procedură Penală. Ambasada SUA anunţă că urmăreşte îngrijorarea provocată de modificările propuse.

Reprezentanța diplomatică americană atrage atenţia că orice modificare trebuie analizată cu atenţie, astfel încât să nu submineze progresele înregistrate în consolidarea statului de drept.

O reacţie vine şi de la Ambasada Marii Britanii. Mesajul e aproape identic: În plus, britanicii atrag atenţia că Parlamentul trebuie să sprijine Justiţia.

În timp ce ambasadele transmiteau aceste mesaje, trimisul american la Bucureşti ajungea la Parlament, într-o vizită neprogramată. Dean Thompson a discutat cu premierul Victor Ponta şi cu preşedinte Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.

Acesta din urmă a declarat că tema discuţiilor cu însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA a fost schimbarea codurilor. Valeriu Zgonea vorbeşte despre o întâlnire tete-a-tete cu Dean Thompson, pe care l-ar fi asigurat că nu e de acord cu modificările. Şi asta chiar dacă poziţia sa ar supăra alți lideri PSD.

Victor Ponta susţine însă că altele au fost subiectele discutate. „Am discutat despre conferinţa Cyber Security de luni şi marţi”, a spus premierul. 

• EVZ:

EXCLUSIV EVZ. Întâlnire de taină CĂTĂLIN PREDOIU-DEAN THOMPSON la sediul Ambasadei SUA | FOTO

Cătălin Predoiu, prim-vicepreședinte al PNL și fost ministru al Justiției, s-a întâlnit în această dimineață cu Dean Thompson, însărcinatul cu afaceri al SUA la București. Întâlnirea a avut loc la sediul ambasadei Statelor Unite la București și a durat aproximativ o oră. Întrevederea nu a avut un caracter public, iar conținutul discuțiilor dintre cei doi rămân, pentru moment, necunoscute.

Reprezentanța diplomatică a SUA este, însă, extrem de preocupată de modificările pe care parlamentarii din arcul guvernamental vor să le aducă Codului Penal și Codului de Procedură Penală, pentru a afecta lupta anticorupție. În urmă cu câteva zile, Dean Thompson a discutat pe această temă cu Valeriu Zgonea, președintele Camerei Deputaților, și Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului.

În mandatul lui Cătălin Predoiu, Ministerul Justiției a elaborat și promovat atât noul Cod Penal, cât și noul Cod de Procedură Penală.

Mirel Curea: Când ne va povesti generalul Dumbravă cum a câștigat Iohannis alegerile? | ANTI-OPINIE

Generalul Dumitru Dumbravă, șeful Direcției Juridice a SRI a făcut de curând o serie de declarații stupefiante site-ului juridice.ro. Printre altele, a spus că serviciul pe care îl reprezintă consideră justiția din Romania drept un “câmp tactic”, pe care nu-l mai părăsește “până la soluționarea definitivă a fiecărei cauze”. Altfel spus, potrivit generalului Dumbravă, SRI stă călare pe justiția reformată a statului de drept consolidat, așa cum este și firesc în orice stat bananier din Uniunea Europeană.

Mai exact, a spus așa: „Dacă în urmă cu câțiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanței prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menținem interesul până la soluționarea definitivă a fiecarei cauze.”

Urmare firească, Uniunea Națională a Judecătorilor din România a solicitat  Consiliul Superior al Magistraturii

“să solicite Consiliului Suprem de Apărare al Ţării verificarea respectării interdicţiei judecătorilor şi procurorilor de a nu fi/a nu fi fost lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii, iar rezultatul să fie făcut public”, „să ceară de urgenţă clarificări publice Serviciului Român de Informaţii, care trebuie să explice corpului de magistraţi şi societăţii ce înseamnă concret câmp tactic, când vine vorba de justiţie, care sunt mijloacele prin care serviciul operează în acest câmp tactic, care este cadrul legal ce permite acestui serviciu să îşi menţinăinteresul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze, în ce constă în mod efectiv acest interes, care sunt limitele sale, de ce garanţii este însoţit şi ce control se exercită asupra sa?”

Nu, nu am motive să cred că generalul SRI Dumitru Dumbravă este nebun și nici că ar consuma băuturi spirtoase în timpul zilei. Despre general se știe, este pasionat de justiție, căci este fost procuror – da, par să fie meserii gemene – și confundă Internetul-ul cu o intersecție care ar trebui dirijată de SRI. Dar așa vede generalul necesitatea Legii privind securitatea cibernetică!

De data asta, însă, evident a ratat o minunată ocazie de a tăcea. Teoretic, în baza regulilor compartimentării muncii de informații, generalul nu ar fi putut avea informații din zone ale SRI, altele decât cele ce țin de competențele sale. Practic, însă, este foarte posibil să fi aflat despre linia pe care justiția este lucrată. Personal cred că așa și este, cum spune generalul Dumbravă. Dacă lucrurile stau cum spune, este foarte grav!

Peste toate, SRI va trebui să răspundă, pentru că deja scandalul este unul care a angrenat mai multe insitituții, UNJR, CSM, CSAT și este doar începutul.

Dar, dacă generalul Dumbravă tot este pus pe dezvăluri senzationale, așteptam se ne povestească și cum a câștigat Klaus Johannis alegerile din toamna anului trecut.

• lumeajustitiei.ro: TREMURA DE FRICA SRI – CSM refuza sa ceara explicatii de la SRI, dupa declaratiile generalului Dumitru Dumbrava, care a recunoscut imixtiunea serviciului in Justitie si a dezvaluit ca instantele sunt “camp tactic”. CSM a sesizat CSAT pentru a verifica daca printre magistrati exista colaboratori ai serviciilor de informatii. Un demers similar l-a facut judecatorul Horatius Dumbrava, care insa a fost ignorat de CSAT. In cel mai bun caz, vom afla doar ca in Justitie nu exista acoperiti

Consiliul Superior al Magistraturii nici nu se gandeste sa deranjeze cumva Serviciul Roman de Informatii. Plenul CSM a respins, miercuri 13 mai 2015, solicitarea Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania, condusa de judecatoarea Natalia Roman, de a cere explicatii de la SRI dupa declaratiile generalului Dumitru Dumbrava, seful Directiei Juridice a serviciului. Este vorba despre declaratiile prin care generalul Dumbrava a recunoscut practic imixtiunea serviciului in Justitie, explicandu-ne ca instantele au devenit “camp tactic” si ca SRI urmareste dosarele pana la solutionarea lor definitiva: ”Daca in urma cu cativa ani consideram ca ne-am atins obiectivul odata cu sesizarea PNA, de exemplu, daca ulterior ne retrageam din campul tactic odata cu sesizarea instantei prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) ca misiunea noastra a fost incheiata, in prezent ne mentinem interesul/atentia pana la solutionarea definitiva a fiecarei cauze”.

In urma acestor afirmatii, UNJR a cerut Consiliul Superior al Magistraturii „ca, in exercitarea rolului constitutional ce ii revine, de garant al independentei justitiei: (…) Sa ceara de urgenta clarificari publice Serviciului Roman de Informatii, care trebuie sa explice corpului de magistrati si societatii urmatoarele:

a. ce inseamna concret ‘camp tactic’, cand vine vorba de justitie, si care sunt mijloacele prin care serviciul opereaza in acest ‘camp tactic’,

b. care este cadrul legal ce permite acestui serviciu sa isi mentina ‘interesul/atentia pana la solutionarea definitiva a fiecarei cauze’, in ce consta in mod efectiv acest ‘interes’, care sunt limitele sale, de ce garantii este insotit si ce control se exercita asupra sa?”.

CSM a dat cu flit UNJR

Cum era de asteptat, solicitarea UNJR a fost respinsa de CSM, in urma unor discutii extrem de aprinse, in care anumiti membri ai Consiliului au fost foarte implicati. Astfel, potrivit ordinii de zi solutionate a sedintei de miercuri 13 mai 2015, CSM a decis in ceea ce priveste aceasta problema urmatoarele:

“Respingerea solicitarii Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania referitoare la sesizarea Serviciului Roman de Informatii in vederea clarificarii urmatoarelor aspecte:

1. Ce inseamna, in concret, ‘camp tactic’ cand vine vorba de justitie si care sunt mijloacele prin care serviciul opereaza in acest ‘camp tactic’;

2. Care este cadrul legal ce permite acestui serviciu sa isi mentina ‘interesul/atentia pana la solutionarea definitiva a fiecarei cauze’, in ce consta in mod efectiv acest ‘interes’, care sunt limitele sale, de ce garantii este insotit si ce control se exercita asupra sa”.

Praf in ochii lumii

Membrii CSM au admis totusi o cerere facuta de UNJR. Este vorba despre cea privind sesizarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, pentru a verifica daca printre judecatori si procurori exista colaboratori ai serviciilor de informatii. Daca declaratiile date de acestia cum ca nu au legaturi cu serviciile sunt sau nu reale.

UNJR a formulat aceasta solicitare dupa declaratiile fostului presedinte Traian Basescu, acesta vorbind despre existenta ofiterilor acoperiti in Justitie cel putin pana in 2004. Astfel, in 11 mai 2015, UNJR a cerut CSM urmatoarele:

“Sa solicite – in acord cu dispozitiile art. 7 din Legea nr. 303/2004, republicata si modificata – Consiliului Suprem de Aparare al Tarii sa procedeze la verificarea respectarii interdictiei judecatorilor si procurorilor de a nu fi/a nu fi fost lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii, iar rezultatul sa fie facut public, pentru restabilirea increderii in justitie”.

CSM a admis cererea UNJR si a dispus:

“1. Sesizarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii pentru a verifica realitatea declaratiilor date de judecatori, procurori, magistrati asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat acestora si personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si parchetelor, in forma autentica, in conformitate cu dispozitiile art. 7 din Legea nr. 303/2004.

2. Trimiterea la Consiliul Suprem de Aparare al Tarii, a tuturor declaratiilor date in anul 2013 si 2014, de judecatori, procurori, magistrati asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat acestora din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv, categorii de personal prevazute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, de catre institutiile care, potrivit legii, gestioneaza aceste declaratii”.

Demersul CSM este insa doar praf in ochii oamenilor si, credem noi, are ca scop sa ingroape discutiile despre existenta acoperitilor in Justitie. Cel mai probabil CSAT va oferi un raspuns CSM potrivit caruia nu exista colaboratori ai serviciilor in randul magistratilor. Asta daca CSAT va raspunde, caci exista si varianta ca solicitarea CSM sa fie tratata in bataie de joc.

Judecatorul Horatius Dumbrava a facut o solicitare similara, fara succes

S-a intamplat in acest fel anul trecut, cand judecatorul Horatius Dumbrava din CSM a solicitat CSAT, dar si altor institutii, exact acelasi lucru. In februarie 2014, Dumbrava a trimis o scrisoare membrilor CSAT, condus la vremea respectiva de fostul presedinte Traian Basescu, in care solicita sa se verifice daca magistratii au respectat sau nu interdictia de a colabora in vreun fel cu serviciile de informatii. Horatius Dumbrava propunea ca verificarile sa inceapa chiar cu magistratii din CSM, ICCJ si PICCJ.

In urma acestui demers, Dumbrava a dezvaluit ca a primit raspunsuri de la Administratia Prezidentiala, CSAT, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Finante si de la SIE, dar toate au fost negative sau evazive, nefiind dat curs solicitarii sale.

“Am primit raspunsuri de la Administratia Prezidentiala, CSAT, MAN, MFP si SIE. Nu au dat curs solicitarii: Primul – ministru, Ministrul Justitiei, SRI si Ministrul Industriei si Resurselor. (…) In fine, ceilalti membri ai C.S.A.T. fie nu au raspuns (Primul Ministru, Presedintele Senatului, Ministrul Justitiei, S.R.I.), fie au transmis C.S.A.T. sau C.S.M. solicitarea facuta”, declara Horatius Dumbrava in mai 2011, la cateva luni de la trimiterea cererii.

In ceea ce priveste raspunsul dat de CSAT, de exemplu, Dumbrava sustinea ca, din acesta rezulta, in esenta, urmatoarele:

“a. Ca C.S.A.T. a verificat toate declaratiile si ca ar fi informat institutiile abilitate de Legea 303/2004. Nu rezulta care ar fi aceste institutii, insa institutia cea mai importanta – Consiliul Superior al Magistraturii, cea care gestioneaza cariera magistratilor si care este indrituita sa propuna, potrivit art. 7 aliniat ultim din lege, eliberarea judecatorului sau procurorului care sunt ofiteri, inclusiv sub acoperire, sau colaboratori ai unui serviciu de informatii, in mod cert nu a fost informata. Ramane intrebarea: daca au fost verificate aceste declaratii, cum de C.S.M. nu a fost informata cu privire la rezultatul verificarilor?

b. Desi afirma ca ar fi verificat anual declaratiile date sub proprie raspundere de magistrati, afirmatia este evident lipsita de suport real din moment ce din evidentele C.S.M. rezulta ca aceasta institutie ar fi transmis doar in anul 2005 ca au fost trimise spre verificare declaratiile a 4526 de magistrati (din peste 7000). Rezultatul a venit doar pentru 199 de magistrati.

Iar in 2010 au fost trimise spre verificare declaratiile a 349 de magistrati. Din pacate, nici pana in ziua de azi nu s-a primit rezultatul verificarilor.
Este clar ca C.S.A.T., contrar afirmatiilor facute, nu a facut anual aceasta verificare si, chiar atunci cand i s-au transmis de catre C.S.M. declaratiile anuale, C.S.A.T. nu a comunicat aceste verificari. De altfel, chiar C.S.A.T. recunoaste implicit in raspunsul dat ca nu a facut aceste verificari, motiv pentru care solicita C.S.M. transmiterea declaratiilor anuale”.

Nici raspunsul venit din partea Serviciului de Informatii Externe nu l-a multumit pe Horatius Dumbrava, acesta explicand faptul ca SIE i-a perceput cererea drept una prin care s-ar indica posibile suspiciuni in ce priveste racolarea unor judecatori si procurori: “Din pacate, S.I.E. a perceput-o ca pe o cerere prin care s-ar indica posibile suspiciuni in ce priveste racolarea si functionarea unor magistrati ca ofiteri sub acoperire sau de colaboratori ai acestui serviciu si nu ca pe o datorie pe care legea i-o impune ca membru C.S.A.T.”.

Cel mai clar raspuns primit, mai preciza Dumbrava la vremea respectiva, a fost cel de la Ministerul Apararii Nationale: “Cel mai transant raspuns a fost al Ministrului Apararii Nationale (nr. DG(S)143/2014), care a spus ca ‘… in evidentele M.A.N. nu figureaza persoane din randul judecatorilor sau procurorilor ofiteri sub acoperire sau colaboratori’ si ca ‘… la nivelul M.A.N. nu s-au intocmit dosare informative privind judecatori sau procurori si nu s-au declansat, in afara limitelor mandatelor date de judecatori, verificari sau analize informative privind categorii de magistrati’”.

Ulterior, mai precis in data de 23 septembrie 2014, judecatorul i-a cerut, din nou, presedintelui Traian Basescu, seful CSAT, sa dispuna verificarea magistratilor, pentru a se stabili daca printre procurori si judecatori exista colaboratori sau informatori ai serviciilor secrete. De aceasta data, solicitarea lui Dumbrava, a fost facuta in timpul scandalului legat de presupusul ofiter acoperit despre care se spunea ca ar fi urmat sa candideze la alegerile prezidentiale si pe care presedintele Basescu promitea ca il va deconspira. Nimic nu s-a intamplat.