O chintesenta a Romaniei “reformelor structurale”: VALEA JIULUI – VALEA PLANGERII. SCLAVIE, FOAME SI DEZNADEJDE IN FOSTELE ZONE MINIERE [Reportaj Romania, te iubesc – VIDEO]

28-04-2014 4 minute Sublinieri

  • Romania Te Iubesc:

Valea Jiului, Valea Plangerii. In blocuri care au costat milioane, oamenii n-au curent si pun haine vechi pe foc

Petrila, Petrosani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni si Uricani sunt guvernate in prezent de foame si deznadejde. Sunt locuri in care colapsul, mizeria si neputinta contureaza un urias tablou al paraginii, in inima tarii. Autoritatile spera sa scoata din saracie fostele zone miniere, prin proiecte care sa le schimbe aspectul ruginit si ponosit. Alesii vor un turism la inaltime, cu domenii skiabile dupa model occidental, dar conditiile sunt la pamant. Valea Jiului ascunde insa investitii blocate, neterminate- lucrari executate prost sau mai mult pe hartie, contracte cu dedicatie si finantari dubioase.

Mineri saraci si baieti destepti

O vale considerata de multi a plangerii, imparte populatia in doua categorii. Prima e lumea saracilor, formata din grosul minerilor disponibilizati fara solutii. In a doua categorie ii gasim pe baietii destepti din Valea Jiului – patroni si oameni din administratia locala si din companiile din minerit, proprietari de conace, vile, cabane de vacanta. Se plimba in masini de lux si pun la cale destinele a sute de mii de localnici. Mai mult sau mai putin discreti, au facut si fac averi frumoase, intr-un loc care la prima vedere pare condamnat la saracie lucie.

Localitatea Vulcan, in inima Vaii Jiului, te intampina inca de la intrare cu cateva blocuri mizere. Patru sunt in dezastru total, si doar unul este anvelopat pe exterior. Primarul se lauda cu blocul, sustinand ca este reabilitat, numai bun pentru a primi cazuri sociale si familiile de mineri disponibilizati.

Oameni care fug de ploaie dintr-o camera in alta

In fata blocului “reabilitat” cativa copii se joaca in praf. Daca la exterior mai aduce a imobil bun de locuit, in interior, cladirea arata deplorabil. “Ploua, din cauza acoperisului”, spune un locatar. „Picura aici cu galeata. Picura apa pe pereti. Am stat in camera asta si m-am mutat dincolo ca ploua pe mine cu copilul. Nu mai stiam unde sa pun patul”.

Pe etaj e o singura baie. De aici oamenii iau apa pentru gatit si spalat. Mai sunt aici un dus si un wc pentru toate cele 30 de locuinte de pe palier. Neavand venituri, 50 de familii au ajuns in blocul social al primariei. Alternativa era sa doarma pe strazi. Pe culoarele de pe etaje e un paienjenis de fire, incalcite si lipite, fiindca sus nu era curent, asa ca oamenii au facut o improvizatie.

Blocuri cosmetizate pe bani grei

Edilul Gheorghe Ile vegheaza mizeria din bloc de pe niste afise electorale. In campanie, a promis ca va fi un primar de nota 10. Acum spune ca reabilitarea e scumpa – in jur de 20 de miliarde de lei vechi pentru un bloc. Cu acesti bani ar putea fi ridicat unul nou, de la zero. Primaria a depus proiectele la Guvern si asteapta sa vina banii, pentru ca si urmatoarele 4 blocuri sa primeasca aceeasi cosmetizare pe care a primit-o si primul.

Iar primaria mai are un cartier intreg cu blocuri sociale, pe o colina deasupra Vulcanului, poreclit Dallas. Un cartier, care in vremurile bune ale mineritului din Valea Jiului era pus pe vederile si calendarele din Vulcan. Astazi arata ca dupa un cataclism. Primarul spune ca blocurile sunt reabilitate, dar in realitate nu au curent. Oamenii se incalzesc cu haine vechi, luate cu cativa lei sacul, pentru ca sunt mai ieftine decat carbunii sau lemnele. Vezi in materialul video cum este posibil asa ceva.

Imaginea de zona saraca a Vaii Jiului pare mentinuta special pentru a ascunde afaceri dubioase. Autoritatile se prefac ca incearca redresarea zonelor miniere, in timp ce bugete consistente se evapora anual in numele ortacilor, nu si pentru ei.

Fostii mineri din Valea Jiului, redusi la sclavie. Afaceristii prospera in timp ce oamenii se sinucid din cauza datoriilor

Bogatii Vaii Jiului sunt discreti si stau departe de opinia publica, iar oamenii de rand se feresc sa ii pomeneasca. De exemplu, Alin Simota – fost finantator la Clubul de fotbal Jiul Petrosani, consilier judetean si patron cu afaceri in constructii si energie. In 2012 a intrat in topul Forbes, cu o avere de 25 de milioane de euro. Anul trecut a fost arestat intr-un dosar complex si in prezent e judecat din penitenciar. A fost retinut pentru ca ar fi facut parte dintr-o retea de camatarie, alaturi de bodyguardul sau si alte 6 persoane.

Afaceri in Valea Jiului, vila in America

Gruparea ar fi sechestrat, batut si rapit zeci de persoane care au imprumutat bani de la ei. Victimele erau obligate sa dea inapoi si de 20 de ori suma imprumutata, altfel isi pierdeau casele si firmele. In Petrosani oamenii sa tem sa vorbeasca despre Simota si apropiatii sai. Simota mai e cercetat in prezent si pentru fraude economice, pe langa dosarul de camatarie.

Omul de afaceri mai controleaza 2 firme care au contractat lucrari de constructii in mai toate orasele din zona, dar si active care odata apartineau de companiile miniere. A scris in declaratia de avere, ca detine o casa in Aspen (SUA) si un apartament la Cannes.

Simota a bagat una dintre firmele de constructii din Valea Jiului in insolventa. Politistii il cerceteaza ca dupa deschiderea procedurii, a scos din banci sume mari de bani sub forma de prime de mii de lei pentru multi dintre angajatii sai, culmea, cei pe care nu ii platea cu lunile. Primele si salariile erau singura portita legala de a scoate sume din fondurile societatii.

Sclavie si santaj

Unul dintre cei audiati la politie este Stefan Slovenschi, fost miner:

“Mergi pe increderea patronului, ca iti dau salariul atat. Ai lucrat o luna de zile, nu ai primit salariul. Acum ca sa pleci de la locul de munca nu iti convine, pentru ca ai lucrat o luna, dar nu ai primit salariul. Mai merg o luna, pentru ca poate in urmatoarea, se compenseaza!”

Stefan Slovenschi sta in cartierul saracacios Aeroport. Fost miner, disponibilizat de 10 ani, traieste din ajutorul social, si rar gaseste de lucru cu ziua. In rest pierde vremea la taclale cu ceilalti vecini, aflati in aceeasi situatie. Spune ca de fapt in Valea Jiului cei mai multi patroni practica un soi de sclavie bazata pe santaj.“Cand m-am disponibilizat eu, s-a spus ca vor face locuri de munca, si in schimb au fost numai minciuni.”

Liftul de milioane care nu merge la niciun etaj

In timp ce angajatii primeau promisiuni si amanari in loc de salarii, firmele de constructii ale lui Alin Simota castigau contracte foarte profitabile cu Consiliul Judetean, pentru reabilitarea unor cladiri din domeniul sanatatii. Contracte in care fie devizele au fost umflate, fie lucrarile au fost executate doar pe hartie. In ambele cazuri, de castigat au avut doar firmele lui Simota.

De pilda, la Ambulatoriul Spitalului din Deva, platit de autoritatile judetene, firma lui Simota a montat un lift anul trecut doar de decor. Arata bine, dar nu functioneaza pentru ca nu are motor. Iar pentru retelele electrice, in loc sa se faca santuri pe tavane, au fost facute niste masti din rigips in exterior. In loc de 200 de mii de lei, traseul cablurilor a ajuns 900 de mii de lei, prin note de lucrari suplimentare la contractul initial.

Statiunea imaginara platita cu bani reali

Oamenii mai spun ca Alin Simota s-ar fi asociat cu alti doi oameni de afaceri – Gardean si Tamas – pentru a crea un cerc de influenta local, care sa asigure un monopol in Petrosani. La mijloc ar fi fost interese in zona turismului. In 2009, ministrul Turismului Elena Udrea promitea ca in Parang, langa Petrosani, va fi construit, de la zero, cel mai mare domeniu schiabil din Europa de Sud-Est. Un proiect cu telegondola, telescaun si 7 partii, o finantare de aproape 68 de milioane de euro, care sa revigoreze zona.

La 4 ani de la anunt, pe amplasament s-au amenajat doar 2 partii, un mic lac de acumulare pentru tunuri de zapada artificiala, iar la telescaun au fost montati stalpii. Dar valoarea investitiei ar fi urcat la peste 100 de milioane. Vezi in materialul video caracatita intereselor din Valea Jiului.

Vieti irosite, salarii aruncate

In vreme ce autoritatile arunca cu banii, oamenii fug, alungati de saracie. Hunedoara este judetul care a pierdut cel mai mare numar de locuitori, conform ultimului recensamant. Aproape 100 de mii de oameni, care au plecat catre alte zone din tara. Cartierele din Valea Jiului sunt pline de copii, pentru ca alocatiile lor sunt surse de venit in aceste poluri ale saraciei. Minerii pensionati anticipat nu se aleg cu nimic. Primesc salarii compensatorii dar risipesc repede banii.

Lucica Cosma spune ca barbatul sau a cazut in patima alcoolului cand a plecat de la mina, si in scurt timp si-a pus capat zilelor. Avea datorii uriase la banci, pe care vaduva a trebuit sa le plateasca. Banii pe care ii primise atunci cand a fost pensionata anticipat s-au dus in mai putin de un an.

Redresarea ramane o vorba goala in Valea Jiului Un ideal ce pare imposibil, in ciuda finantarilor generoase directionate an de an in judet. Cat timp vor exista interese, rea-vointa si nepricepere, oamenii acestor locuri au sperante tot mai mici. Pentru fostii mineri, bunastarea este astazi doar o amintire. Valea Jiului reprezinta inca un capitol la care tara noastra pica examenul corijentei – o menghina a degradarii strange tot mai tare comunitati intregi, condamnate la colaps si izolare.


Categorii

1. DIVERSE, Razboiul impotriva Romaniei, Video

Etichete (taguri)

, , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

4 Commentarii la “O chintesenta a Romaniei “reformelor structurale”: VALEA JIULUI – VALEA PLANGERII. SCLAVIE, FOAME SI DEZNADEJDE IN FOSTELE ZONE MINIERE [Reportaj Romania, te iubesc – VIDEO]

  1. Pingback: Opinie surprinzatoare in “CAPITAL” despre PLAGA “INVESTITORILOR STRAINI” care platesc SALARII DE SCLAVIE in “LAGARE DE MUNCA”/ Ilie Serbanescu despre rolul CAPITALULUI STRAIN si modelul economic al RAPTULUI COLONIAL apl
  2. Pingback: Cezar Paul-Badescu “loveste” din nou: “SCLAVII ROMANIEI” – sau cum a ajuns reala expresia “EXPLOATAREA OMULUI DE CATRE OM” - Recomandari
  3. Pingback: Brand de tara: SARACIE & EXPLOATARE. Copiii romani – in “topul” european al riscului de saracie si excluziune sociala/ Angajatele din INDUSTRIA TEXTILA au salarii SUB nivelul necesar subzistentei - Recomandari
  4. Ar trebui create locuri de munca dar nu numai pentru uni sau numai la lupeni si la Uricani, minimul aici nu se da, de exemplu la paza sau nu te angajeaza la lupeni daca esti din uricani sau daca nu vezi perfect etc,deci este foarte greu si nu sunt oportunitati de lucru in mai multe domeni de activitate este adevarat ca si uni din noi ne complacem parca si asteptand sa se schimbe ceva de la sine din cauza, frici,neputintei si a lipsei educatiei.Dar sper ca v-a fi bine si in Uricani pana-n anul 2018 ca fac vre-o 30 de ani si nu as-i vrea sa fiu cum sunt acum.

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare