(update) VIZITA LUI BASESCU IN AMERICA. INTALNIREA CU OBAMA. Ce implica sa fii “partenerul strategic” al Imperiului American? Ce rol au jucat SRI si CIA?

• Romania Libera:

(Sabina Fati) Care este miza vizitei lui Băsescu în SUA

România a devenit cel mai important partener al Statelor Unite în regiune, după ce a acceptat amplasarea unor elemente ale sistemului american de apărare împotriva rachetelor balistice. Bucureştiul joacă două cărţi americane în zonă: nevoia Washingtonului de a ocoli Rusia pe traseul spre principala axă a secolului 21, aşa cum a fost trasată de experţii militari ai marilor puteri: Golful Aden-Golful Persic-Shanghai şi nu în ultimul rând intenţia nedeclarată a Statelor Unite de a ţine sub control Rusia, această ţară pe care ministrul german al Apărării a pus-o pe lista „statelor dificile”, alături de China şi India. România a fost recuperată de Statele Unite din zona gri în 2001, după atacurile teroriste de la 11 septembrie, după decizia de invadare a Irakului, când avea nevoie de cât mai mulţi susţină-tori în aşa-numita „coalition of the willings”.

Acum zece ani, România se afla în anticamera NATO, primise de doi ani Planul de Acţiune pentru Aderare (Membership Action Plan-MAP) şi nu avea şanse prea mari să devină membră a Alianţei deoarece nu îndeplinea toate criteriile. Războiul antiterorist asumat de Alianţa Nord Atlantică a făcut-o eligibilă deoarece se află pe axele principale care duc spre centrul confruntărilor, astfel, România a fost primită în NATO la sfârşitul anului 2002, mai cu seamă datorită sprijinului masiv primit din partea Statelor Unite, şi de atunci Bucureştiul a dat mereu dovadă de loialitate faţă de americani.

Acum patru luni, pe 2 mai, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a pus la dispoziţia Statelor Unite nu doar aeroportul de la Kogălniceanu, ci şi Portul Constanţa pentru tranzitul soldaţilor şi tehnicii militare americane, în vreme ce anul trecut presa internaţională a scris despre 60 de avioane F16 aparţinând SUA care ar fi decolat tot de la baza Kogălniceanu şi ar fi aterizat în Israel pentru o misiune secretă de simulare a unui atac asupra Iranului. România şi SUA au semnat în 2005 un acord potrivit căruia soldaţii americani pot staţiona la baza militară de la Kogălniceanu, pot folosi aeroportul de acolo fără restricţii, dar şi poligoanele de la Babadag, Cincu şi Smârdan. Toate aceste date, dar şi incapacitatea liderilor de la Moscova de a ieşi din paradigma războiului rece, l-au determinat pe vicepreşedintele Academiei Ruse pentru probleme geopolitice, Konstantin Sivkov, să spună că noua locaţie de la Deveselu, unde Statele Unite vor amplasa scutul antirachetă, face parte din strategia SUA de a înfiinţa o serie de baze militare în jurul Rusiei: în Polonia vor fi instalate rachete Patriot, în România şi Bulgaria vor funcţiona, până în 2015 sistemele Aegis, care pot distruge rachete balistice în aer.

Rusia nu este însă neapărat îngrijorată că aceste instalaţii i-ar putea distruge armamentul strategic, ci pentru că „o forţă străină” poate pătrunde în spaţiul pontic. „Cum am putea sta liniştiţi când structuri ale SUA vin în Marea Neagră?”, întreabă excentricul ambasador al Rusiei la NATO, Dimitri Rogozin. O primă reacţie a Kremlinului a fost să semneze acorduri care permit trupelor şi armatelor de apărare ruseşti să rămână până în 2040 pe teritoriile Armeniei şi Ucrainei.

Moscova este alarmată de prezenţa americanilor la Marea Neagră, în primul rând din cauza capacităţilor militare dislocate în zonă, prin care flota rusă de la Sevastopol poate fi ţinută sub observaţie sau chiar controlată de forţele SUA. Din acest punct de vedere, parteneriatul Statelor Unite cu România este esenţial şi se bazează, spre deosebire de alte state, pe un sprijin popular masiv. NATO şi SUA pot monitoriza şi cu ajutorul României ceea ce se întâmplă în Iran, ţară care deţine rachete de tip Shahab-3, care pot ajunge la 2.000 de kilometri, ceea ce ar face posibilă atingerea unor ţinte din Turcia, Grecia, Bulgaria şi România.

În plus, n-ar fi exclus ca Iranul să aibă deja sisteme ruseşti de apărare aeriană S-300, comparabile cu rachetele americane Patriot, în condiţiile în care Moscova a rămas un partener important pentru Teheran: peste 300 de firme ruseşti au investiţii în Iran, există peste 100 de proiecte economice comune ale celor două ţări, în valoare de 100 miliarde de dolari. Fostul ambasador al Indiei la Ankara M.K. Bhadrakumar scria recent într-o analiză publicată în Asia Times că cele două baze militare, cea de la Kogălniceanu şi cea de la Deveselu, unde se construieşte scutul antirachetă, vor avea un impact substanţial asupra regiunii Mării Negre.

Pornind de la aceste baze militare, ambasadorul Bhadrakumar observă că se conturează „un model” de securitate după felul în care sunt amplasate componente ale sistemelor americane de apărare antirachetă în Polonia şi România şi că, în ceea ce priveşte Bucu-reştiul, „cooperarea emergentă merge mult dincolo de sprijinul logistic pentru Irak şi Afganistan”: „punctele centrale de tranzit din România” vor stimula astfel eforturile SUA de a construi o rută de tranzit spre Afganistan via Georgia, Azerbaidjan şi Turkmenistan, ocolind Rusia. Acest traseu ar putea deveni ceea ce a fost odinioară Drumul Mătăsii, crede fostul diplomat, care s-a specializat în problemele acestei regiuni, fiindcă noua rută care pleacă din România ar reduce dependenţa SUA de Northen Distribution Network, care trece pe teritoriul rus.

(Sabina Fati) Vizită. România şi Statele Unite au convenit asupra unui nou parteneriat strategic pentru secolul XXI. Corespondenţă de la Washington: De ce l-a primit Obama pe Băsescu

Există cel puţin două mize în vizita fulger pe care a făcu-o ieri la Wshington preşedintele Traian Băsescu: asumarea unui nou Parteneriat Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite şi finalizarea în termeni mai buni pentru România a acordului privind instalarea scutului anti-rachetă de la Deveselu.

Pentru ambele situaţii e ra necesară prezenţa preşedintelui român în capitala SUA, fiindcă ultimele detalii au fost convenite ieri între Traian Băsescu şi Joe Biden, vicepreşedintele American. Tratativele au fost duse până acum sub comanda secretarului de stat din ministerul de Externe, Bogdan Aurescu şi cu toate că acordul privind scutul anti-rachetă a fost parafat acum 3 luni între reepreezentnţii celor două părţi, România a vrut să facă mai clare unele preevederi.

Tot Aurescu a pregătit terenul şi pentru noul document al parteneriatului strategic ce va conţine o dimensiune politică mai „accentuată”, după modelul textului similar semnat între Varşovia şi Washington. În această zonă Statele Unite au astfel de parteneriate strategice cu Turcia, Polonia, Israel şi România.

Bucureştiul şi-a dorit un document mai explicit sau măcar la fel ca celelalte pe care le-a semnat SUA cu ceilalţi parteneri strategici. Interlocutorul lui Traian Băsescu în discuţiile de la Washington pe teme strategice a fost Joe Biden, fiindcă în administraţia americană el se ocupă la nivelul cel mai înalt de chestiunile care ţin de geopolitică şi securitate naţională.

Parteneriatul adoptat astăzi este “mai extins şi mai profund” şi se referă la zece domenii de “cooperare întărită”:

– sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice

– dezarmarea, controlul armamentelor

– combaterea terorismului şi consolidarea schimbului de informaţii

– cooperarea în cadrul NATO

– cooperarea regională şi stabilitatea, inclusiv în Europa de Est şi în Balcanii de Vest

– comerţul şi investiţiile, inclusiv prin facilitarea contactelor între comunităţile de afaceri

– securitatea energetică, inclusiv asigurarea diversităţii surselor şi a reţelelor de transport

– democraţia şi statul de drept inclusiv prin susţinerea fermă a acestor valori în fostele state URSS, respectiv Moldova şi Ucraina

– educaţia, facilitarea schimburilor în mediul profesional, a mediului ştiinţific

– ştiinţa şi tehnologia.

România a semnat în 1997 parteneriatul strategic cu SUA, dar punerea lui în practică a început abia după atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001. Traian Băsescu a vrut să „îmbunătăţească” acest parteneriat înainte de alegerile preezidenţiale caree vor avea loc anul viitor în SUA. Preşedintele român s-a grăbit cu acest document, profitând de semnarea Acordului privind scutul anti-rachetă, semnare care fusese programată pentru această toamnă. (…)

O altă temă dezbătută de Traian Băsescu şi Barack Obama a fost legată de importanţa scutului anti-rachetă. De altfel, după întâlnireea celor doi preeşedinţi, ministrul de externe Teodor Baconski şi secretarul de stat American Hillary Clinton au şi semnat Acordul privind găzduirea pe teritoriul României a componentelor terestre ale scutului anti-rachetă. Acest acord încheiat pe „o perioadă nedeterminată”, va face din România un jucător central în viitoarele operaţiuni ale NATO. În text se specifică faptul că sistemul anti-rachetă va fi utilizat exclusiv în scopuri de legitimă apărare. (…)

• Gandul: Cine i-a aranjat lui Traian Băsescu vizita în Statele Unite

(…) Ţinută în mare secret până în ultimul moment, vizita-fulger a lui Băsescu în Statele Unite a fost pregătită intens de Cotroceni via MAE-MApN-SRI. “Este cea mai importantă întâlnire şi vizită în Statele Unite. Se vor semna documente privind scutul antirachetă, dar şi altele de importanţă pentru securitatea în sud-estul Europei şi orientul apropiat. În organizarea vizitei s-au implicat, în primul rând, Palatul Cotroceni, dar şi Ministerul Apărării şi George Maior (şeful SRI – n.r.)“, au declarat, pentru gândul, surse politice.

De la instalarea în fruntea Serviciului Român de Informaţii, George Maior a avut contacte puternice la nivel înalt cu oficialii americani. Parteneriatul strategic Bucureşti-Washington a fost pe agenda a nu mai puţin de trei vizite, ultima în iunie anul acesta, pe care directorul SRI le-a făcut în Statele unite, de fiecare dată având întâlniri cu şefii CIA şi FBI. De asemenea, de la instalarea sa în funcţie, oficialii CIA şi FBI au efectuat vizite de lucru în România.

În paralel cu lobby-ul făcut de Maior, terenul a fost pregătit de Externe şi de Apărare. Vizita în SUA, din 27 iunie, a şefului SRI, a fost precedată alte două, una a delegaţiei interministeriale MAE-MApN, condusă de secretarul de stat Bogdan Aurescu, între 3 şi 6 iunie, iar cea de-a doua a secretarului de stat Doru Costea, la începutul lui mai. (…)

• EvZ: Băsescu s-a întâlnit cu Obama. Plus ce i-a spus vicepreședintele SUA liderului de la București

Vizita preşedintelui Traian Băsescu în SUA are o puternică componentă strategică şi-militară. În afară de întâlnirea cu Barack Obama, care va fi elementul de imagine al vizitei, în cele 12 ore petrecute la Washington, preşedintele are câteva întâlniri extrem de importante pe “axa” Casa Albă-Departamentul de Stat-Pentagon-CIA. Din acest motiv, Traian Băsescu este însoţit în SUA de directorul SRI, George Maior, de cel al SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, de ministrul Apărării Naţionale Gabriel Oprea şi, nu în ultimul rând, de ministrul Afacerilor Externe. (…)

• Hotnews

Teodor Baconschi si Hillary Clinton au semnat tratatul de amplasare a scutului anti-racheta in Romania​. Hillary Clinton: “Acordul semnat astazi va pozitiona Romania ca actor-cheie in viitorul sistem de aparare NATO”

Principalele declaratii ale lui Hillary Clinton:

– Proliferarea rachetelor balistice ridica tot mai multe probleme Europei si SUA

– Initiativa va pozitiona Romania ca un actor central in viitoarea arhitectura antiracheta a NATO

– Va ajuta la protejarea intregului continent (Europa – n.red.)

– Acordul reflecta dedicatia SUA fata de aliatii sai din NATO si in mod specific fata de articolul 5

– Romania a fost un partener puternic in actiunile NATO din intreaga lume

– Omagiem dedicatia si sacrificul soldatilor romani care au servit alaturi de soldatii americani in Afghanistan

INFOGRAFIC Q&A Scutul antiracheta: cum functioneaza, unde va fi amplasat si care sunt costurile

• Ria Novosti: Rusia spune ca lipseste progresul din discutiile despre scutul SUA
  

Rusia s-a plans de lipsa vreunui progres in discutiile cu NATO asupra noului scut antiracheta al SUA pentru Europa. Comentariile vin dupa ce Romania a fost de acord sa gazduiasca interceptori de rachete din scutul american. Secretarul de stat Hillary Clinton si ministrul de externe roman Teodor Baconski au semnat acordul la Washington marti.

“Acordul cu Romania asupra desfasurarii sistemului antiracheta la fosta baza aeriana de la Deveselu, ca si recentul anunt al viitoarei desfasurari, in Turcia, a unui radar, arata ca planurile SUA anti-racheta sunt implementate conform programului”, a spus ministrul rus de externe. “Acest lucru se intampla in contextul absentei progresului in dialogurile Rusia-NATO si Rusia-SUA pe subiectul scutului anti-racheta”. (…)

• Adevarul: Analistul Iulian Chifu despre vizita lui Băsescu în SUA: “S-ar putea să se discute extracţia gazelor de şist”

Exploatarea gazelor de şist de pe teritoriul României ar putea să fie o componentă a vizitei din 13 septembrie a preşedintelui Traian Băsescu la Washington, a declarat Iulian Chifu, cercetător specializat în Analiză de Conflict şi Relaţii Internaţionale.

“E posibil, dar nu am date directe, ca unul dintre subiectele vizitei preşedintelui Traian Băsescu la Washington să fie transferul de tehnologie american pentru exploatarea gazelor de şist.

E ştiut faptul că România şi Polonia au resurse importante de gaz de şist. Prin exploatarea acestuia, s-ar schimba balanţa: România şi Polonia ar deveni susţinătorii energetici ai Europei şi s-ar elimina din dependenţa energetică a Europei faţă de Rusia. E foarte probabil ca, odată cu importul de tehnologie, să ni se ceară de la partea americană o piaţă energetică curată, fără <<băieţi deştepţi>>, în special pe zona intermediarilor”, a declarat Iulian Chifu pentru adevarul.ro. (…)

Statele Unite au dezvoltat o tehnologie eficientă de extracţie gazelor prinse între plăcile de şisturi ori în straturile de cărbune. Graţie acestor exploatări, SUA au reuşit să scape de furnizorii externi Rusia şi Qatar. În cinci ani, gazele de şist au ajuns să reprezinte 50% din consumul total de gaze din SUA.

Polonia a început deja exploatarea gazelor de şist cu ajutorul firmelor americane.

Ce sunt gazele de şist?

Gazele neconvenţionale, cum sunt cele de şist, sunt gaze obişnuite care se găsesc în medii mult mai dure şi mai greu de exploatat. Combustibilul care se găseşte în în şisturi, gresie sau cărbune este greu de extras.

“Gazele convenţionale sunt zăcămintele care se exploatează acum, iar cele neconvenţionale sunt cele care se formează în diferite tipuri de roci, şisturi, argile, la adâncimi mult mai mari comparativ cu cele convenţionale. Extragerea acestor resurse este mult mai dificilă şi costistoare atât din cauza adâncimii la care se formează aceste gaze, dar şi din cauza structurilor în care se află care sunt mai dure“, a spus Dorin Cojocaru, director în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).

De ce sunt importante?

Estimările americanilor arată că Europa de Est are rezerve de 7.100 de miliarde metri cubi de gaze de şist. Gazele naturale astfel obţinute ar putea acoperi cererea din Europa pentru aproape 80 de ani, potrivit Energy Information Administration (EIA), o agenţie guvernamentală americană.

Polonia, de exemplu, ar avea 5.200 de miliarde de metri cubi, suficient să asigure consumul intern timp de 300 de ani. Potrivit celor mai recente date cuprinse în Strategia energetică a României pentru perioada 2011-2035, rezervele de petrol şi de gaze convenţionale mai sunt suficiente circa 15 ani de zile ţinând cont de nivelul rezervelor dovedite şi de ritmul anual al producţiei de hidrocarburi. România importă circa 20-25% din din consumul său de gaze iar restul este produs în cantităţi aproape egale de către Romgaz şi Petrom.

• Hotnews: SUA se ofera sa ne ajute la extragerea gazelor de sist. Ce potential are Romania si ce companii au cerut licenta de extragere

Un punct extrem de important pe agenda discutiilor americano-romane de marti l-au reprezentat si “gazele de sist“, domeniul in care Romania are rezerve insemnate, iar gigantii americani ca Chevron sunt deja prezenti.

Fara a avea prea multe detalii in aceste momente despre evolutia discutiilor partea americana a oferit expertiza pentru proiecte comune in domeniul exploatarii gazului de sist, precum si sprijinul partii americane pentru actiuni in domeniul energiei si al rutelor alternative, cum este Coridorul Sudic.

Ignorata pana acum putin timp, tehnologia gazelor de sist a facut din SUA cel mai mare producator de gaze neconventionale din lume (aprope jumatate din productia mondiala) si a ieftinit preturile pentru consumatori amenintand suprematia Gazprom in Europa de Est, inclusiv Romania.

“Surplusul de gaze in Statele Unite a generat deja o reorientare a gazului natural lichefiat catre pietele europene”, afirma Gazprom care se plange ca productia de gaze din Rusia a fost afectata de aceasta reorientare a pietei si scazut cu circa 13%, la 575 miliarde metri cubi in 2009, in comparatie cu anul precedent.

Gazul de sist, continut de anumite tipuri de roca, era considerat dificil de extras, dar potentialul sau este enorm. Progresele in domeniul tehnologiei au determinat companiile energetice sa ceara drepturi de extractie in locatii neobisnuite, cum este cazul statului New York.

Gazul de sist, mai ecologic sau nu decat petrol?

Deoarece arderea acestui combustibil este mai ecologica decat a carbunelui sau petrolului, oferind si avantaje in privinta limitei de emisii de CO2, gazele naturale pot inlocui cu usurinta petrolul.

Totusi, studii recente, precum cel publicat de Climatic Change Letter, arata ca gazul de sist genereaza cel putin tot atatea emisii de gaze cu efect de sera ca si carbunele, petrolul sau gazul conventional, in special pe termen scurt.

“In raport cu carbunele, amprenta gazului de sist este mai mare cu cel putin 20%, si poate de doua ori mai mare in 20 de ani, dar comparabila pe 100 de ani”, afirma autorii.

Romania, foarte interesanta pentru SUA

Mari companii internationale precum Exxon Mobil, Chevron si Talisman Energy sunt in fruntea extragerii gazelor de sist, din Polonia pana in Romania sI Bulgaria.

Chevron detine un perimetru de exploatare in zona Barlad, cumparat in toamna lui 2010 de la firma Regal Petroleum cu 25 milioane dolari si a solictat acordarea de licente de exploatare si in Dobrogea. Si alte companii au cerut licenta pentru perimetre de exploatare in Dobogea sau in vestul tarii.

Potrivit unui raport din 5 aprilie 2011 al Energy Information Administration, Romania Ungaria sI Bulgaria au impreuna rezerve recuperabile de gaze de sist de 19 trilioane de metri cubi, in vreme ce Polonia are 187 trilioane de metri cubi.

Cele mai mari rezerve de gaze naturale din lume le au, in ordine, Rusia cu 25,02% din rezervele totale dovedite de gaz natural din lume, Iran (15,57%) si Qatar (13,39%).

• B1TV: Traian Băsescu: Vizita în SUA va rămâne în istorie

Președintele Traian Băsescu a declarat că vizita în SUA va rămâne în istorie, find momentul în care s-a semnat acordul pentru scutul antirachetă. După ce le-a mulţumit pentru sprijinul acordat României, Băsescu le-a spus parlamentarilor americani din Grupul de prietenie că se află pentru a treia oară în SUA şi că vizita va rămâne cu siguranţă în istorie pentru că în cursul acesteia a fost semnată înţelegerea pentru scutul antirachetă, relatează Mediafax.

„România şi SUA vor avea un parteneriat strategic. De asemenea, am agreat declaraţia privind parteneriatul strategic. E un document politic extrem de important care ne va ghida relaţiile în perioada următoare şi cred că acest lucru reprezintă o nouă etapă a relaţiilor bilaterale“, a spus Băsescu.

Traian Băsescu s-a întâlnit, marți, cu Barack Obama, la Casa Albă, unde au avut o întrevedere de circa 30 de minute, în prezența vicepreședintelui american Joe Biden, la o parte a întâlnirii fiind prezenţi reprezentanţi ai delegaţiei României, în frunte cu miniştrii Oprea şi Baconschi.

• Cristian Teodorescu: Băsescu a fost totuşi primit în Biroul Oval. Dar contează şi cum

• Antena3: Cristian Tudor Popescu: Această vizită a lui Băsescu în SUA putea să nu aibă loc. Are un statut de bonus

UPDATE

• Hotnews:

Traian Basescu: Acordul pentru amplasarea scutului anti-racheta face ca nivelul de securitate al Romaniei sa fie cel mai inalt din istoria tarii

Experti rusi: Decizia Romaniei privind scutul antiracheta nu va afecta potentialul strategic al Rusiei

Analist francez citat de presa rusa: Scutul antiracheta este mai mult o miscare politica decat o necesitate militara. El ar putea da startul unei noi curse a inarmarilor