“SA NE SMERIM, FRATILOR, SI DOMNUL NE VA ARATA TOATE!”. Cuvintele Sfantului Siluan Athonitul despre SMERENIE si TANJIREA DUPA DUMNEZEU (si audio)

25-09-2013 Sublinieri

16964

[Sursa online a unei parti din transcrieri: Blogul dedicat Sfantului Siluan Athonitul]

“Să ne smerim, fraţilor, şi Domnul ne va arăta toate”

Domnul îl iubeşte pe om şi harul Lui va fi în Biserică până în vremea înfricoşatei Judecăţi, aşa cum a fost în vremurile trecute.

Domnul îl iubeşte pe om şi, deşi l-a alcătuit din ţărână, l-a împodobit prin Duhul Sfânt.

Prin Duhul Sfânt este cunoscut Domnul şi tot prin Du­hul Sfânt este iubit Domnul, dar fără Duhul Sfânt omul nu este decât pământ păcătos.

Domnul îşi creşte copiii Săi prin Duhul Sfânt, îi hră­neşte cu Preacuratul Lui Trup şi Sânge, şi toţi cei ce ur­mează Domnului se fac asemenea Domnului, Tatăl lor.

Duhul Sfânt ne-a înrudit cu Domnul şi să ştii că dacă simţi în tine o pace dumnezeiască şi o iubire pentru toţi oamenii, sufletul tău s-a asemănat Domnului.

Harul dumnezeiesc ne-a învăţat aceasta şi sufletul ştie când se îmbogăţeşte de har; dar când pierde harul, sufle­tul simte deopotrivă apropierea vrăjmaşului.

Înainte nu ştiam aceasta, dar acum, când am pierdut harul, acest lucru mi se face vădit din experienţă.

Pentru aceasta, fraţilor, cu toate puterile voastre păziţi pacea dumnezeiască dată nouă în dar şi, când cineva ne va supăra, să-l iubim, chiar dacă aceasta nu este uşor, şi Dom­nul, văzând osteneala noastră, ne va ajuta cu harul Lui.

Aşa grăiesc Sfinţii Părinţi, şi experienţa multor ani ara­tă că osteneala e de neapărată trebuinţă.

*

Harul Sfântului Duh face încă de pe pământ pe tot omul asemenea Domnului Iisus Hristos.

Cine este în Duhul Sfânt, acela e asemenea Domnului încă de pe pământ, dar cine nu se pocăieşte şi nu crede, acela se aseamănă vrăjmaşului.

Domnul ne-a învrednicit să fim asemenea Lui. Şi ştii cât de blând şi de smerit este Domnul! Dacă L-ai vedea, bucuria ta ar fi atât de mare că ai vrea să-i spui: „Doamne, mă topesc de harul Tău!”. Dar în acel minut nu vei putea spune nici măcar un singur cuvânt despre Dumnezeu, căci sufletul tău e schimbat de îmbelşugarea Sfântului Duh. Aşa şi Cuviosul Serafim din Sarov, când L-a văzut pe Domnul, n-a putut vorbi.

*

Domnul ne porunceşte să-L iubim din toată inima şi din tot sufletul, dar cum e cu putinţă să-L iubim pe Cel pe care nu L-am văzut niciodată şi cum să învăţăm această iubire? Domnul Se face cunoscut după lucrarea Lui în su­flet. Când Domnul îl cercetează, sufletul ştie că a fost un Oaspete drag şi, când a plecat, atunci sufletul tânjeşte du­pă El şi îl caută cu lacrimi: “Unde eşti Tu, lumina mea? Unde eşti Tu, bucuria mea? Trecerea Ta a lăsat o bună-mireasmă în sufletul meu, dar Tu nu eşti aici şi sufletul meu tânjeşte după Tine, şi inima mea e abătută şi bolnavă, şi nimic nu mă mai veseleşte, pentru că am întristat pe Domnul şi El S-a ascuns de mine”.

Dacă am fi simpli ca nişte copii, Domnul ne-ar arăta raiul şi L-am vedea în slava heruvimilor şi a serafimilor, a tuturor puterilor cereşti şi a sfinţilor, dar noi n-avem smerenie şi de aceea ne chinuim pe noi înşine şi pe cei ce tră­iesc împreună cu noi.

*

p1030964Ce bucurie pentru noi că Domnul nu numai că ne iartă păcatele noastre, dar Se şi face cunoscut pe Sine sufletu­lui, de îndată ce el se smereşte. Fiecare, chiar şi ultimul sărman, se poate smeri şi cunoaşte pe Domnul prin Duhul Sfânt. Pentru a cunoaşte pe Domnul nu e nevoie nici de bani, nici de averi, ci numai de smerenie. Domnul Se dă în dar pe Sine însuşi numai pentru milostivirea Sa. Odinioa­ră nu ştiam aceasta, dar acum în fiecare zi şi în fiecare ceas văd limpede în fiece minut milostivirea lui Dumne­zeu. Domnul dă pacea Sa chiar şi în somn, dar fără Dum­nezeu nu e pace în suflet.

Din pricina mândriei minţii lor Domnul nu Se face cu­noscut multora, dar cu toate acestea ei cred că ştiu multe. Dar ce este ştiinţa lor dacă nu cunosc pe Domnul, dacă nu cunosc harul Sfântului Duh, dacă nu ştiu cum vine şi de ce se pierde?

Să ne smerim, fraţilor, şi Domnul ne va arăta toate, aşa cum un tată iubitor arată totul copiilor lui.

***

“Doamne, dă-mi smerenia Ta”

[…]

Dumnezeu îşi descoperă tainele Sale sufletului smerit.

Toată viaţa lor sfinţii s-au smerit şi au luptat cu mân­dria. Şi eu mă smeresc ziua şi noaptea şi, cu toate acestea, nu m-am smerit cum trebuie. Dar prin Duhul Sfânt sufle­tul meu a cunoscut smerenia lui Hristos, pe care ne-a po­runcit să o învăţăm de la El, şi sufletul meu e atras spre El neîncetat.

O, smerenia lui Hristos! Ea dă sufletului o bucurie de nedescris în Dumnezeu şi din iubirea lui Dumnezeu sufletul uită şi pământ, şi cer, şi toată dorinţa lui se avântă spre Dumnezeu.

O, smerenia lui Hristos! Cât de dulce şi plăcută este ea. Dar se găseşte numai în îngeri şi în sufletele sfinţilor. Noi însă trebuie să ne socotim mai răi decât toţi, şi atunci Dom­nul ne va da şi nouă să cunoaştem smerenia lui Hristos prin Duhul Sfânt.

Domnul, slava Lui şi toate cele cereşti se cunosc numai prin Duhul Sfânt.

*

Domnul ne-a dat Duhul Sfânt şi noi am învăţat cântă­rile Domnului, iar de dulceaţa iubirii lui Dumnezeu uităm pământul.

Iubirea lui Dumnezeu e arzătoare şi nu ne îngăduie să ne mai aducem aminte de pământ.

Cine a încercat-o o caută neobosit ziua şi noaptea şi este atras spre ea. Ea se pierde însă de noi pentru mândrie şi înfumurare, pentru duşmănirea şi osândirea fratelui, pentru pizmă; ne lasă şi pentru un gând desfrânat, ca şi pentru alipirea de cele pământeşti; pentru toate acestea harul pleacă şi atunci, pustiit şi abătut, sufletul tânjeşte după Dumnezeu cum tânjea părintele nostru Adam la izgonirea din rai.

Cu lacrimi Adam striga către Dumnezeu aşa:decani_plangerea-lui-adam-si-a-evei

Sufletul meu tânjeşte după Tine, Doamne, şi cu la­crimi Te caut. Vezi întristarea mea şi luminează întuneri­cul meu, ca sufletul meu să se veselească din nou.”

„Nu Te pot uita. Cum Te-aş putea uita? Privirea Ta liniştită şi blândă a atras sufletul meu şi duhul meu se bu­cura în rai unde vedea faţa Ta. Cum aş putea uita raiul unde mă veselea iubirea Tatălui Ceresc?”

*

Dacă lumea ar cunoaşte puterea cuvântului lui Hris­tos: “Invăţaţi de la Mine smerenia şi blândeţea”, atunci lumea întreagă ar lăsa toate celelalte ştiinţe şi învăţături şi ar învăţa numai această ştiinţă cerească.

Oamenii nu cunosc puterea smereniei lui Hristos şi de aceea sunt atraşi spre cele pământeşti. Dar omul nu poate cunoaşte puterea acestui cuvânt al lui Hristos fără Duhul Sfânt; dar cine a cunoscut-o, acela n-ar mai lăsa această ştiinţă, chiar dacă ar avea ca bogăţie toate împărăţiile pă­mântului.

Doamne, dă-mi smerenia Ta, ca să se sălăşluiască întru mine iubirea Ta şi să fie vie întru mine sfântă frica Ta.

Grea este viaţa fără iubirea de Dumnezeu; sufletul este întunecat şi posomorât, dar când vine iubirea, bucuria su­fletului e cu neputinţă de descris.

Sufletul meu însetează să câştige smerenia lui Hristos şi tânjeşte după ea ziua şi noaptea, şi uneori urlu strigând:

„Sufletul meu tânjeşte după Tine şi cu lacrimi Te caut!”

***

„Veniţi la Mine şi vă voi odihni pe voi”

Fericit sufletul care a cunoscut pe Făcătorul lui şi s-a îndrăgostit de El, căci s-a odihnit întru El cu odihnă de­săvârşită.

___20120309_1081935352Domnul e nemăsurat de milostiv.

Sufletul meu cunoaşte milostivirea Lui faţă de mine, şi eu scriu despre ea cu nădejdea că măcar un singur suflet se va îndrăgosti de Domnul şi se va aprinde pentru El cu jarul pocăinţei.

Dacă Domnul nu mi-ar fi dat să cunosc mila Sa prin Duhul Sfânt, aş fi deznădăjduit din pricina mulţimii pă­catelor mele, dar acum El a fermecat sufletul meu, şi el s-a îndrăgostit de El şi uită tot ce-i pământesc.

Doamne, smereşte inima mea, ca să fie întotdeauna plăcută Ţie.

*

Inţelegeţi, voi, toate noroadele pământului, cât de mult vă iubeşte Domnul şi cu câtă milostivire vă cheamă la El:

„Veniţi la Mine şi vă voi odihni pe voi.”

„Vă voi odihni şi pe pământ şi în cer, şi veţi vedea slava Mea.”

„Acum nu puteţi înţelege aceasta, dar Duhul Sfânt vă va da să înţelegeţi iubirea Mea pentru voi.”

„Nu zăboviţi, veniţi la Mine. Cu dor vă aştept pe voi ca pe nişte copii dragi. Eu vă voi da pacea Mea şi voi vă veţi bucura şi bucuria voastră va fi veşnică.”

Fraţii mei dragi, cu lacrimi scriu aceste rânduri.

Când sufletul cunoaşte pe Domnul prin Duhul Sfânt, în fiecare minut el se minunează neîncetat înaintea milos­tivirii lui Dumnezeu, a măreţiei şi atotputerniciei Lui, şi Domnul însuşi învaţă sufletul prin harul Său milostiv, ca o mamă copilul ei preaiubit, gânduri bune şi smerite şi-i dă simţământul prezenţei şi al apropierii Lui. Şi în smerenie sufletul vede pe Domnul fără nici un fel de gânduri.

*

Plângerea Sfântului Siluan

Sufletul meu tânjeşte după Domnul şi cu lacrimi îl ca­ut. Cum aş putea să nu Te caut? Tu tumblr_maumxvRJrh1qmvtcro1_500m-ai găsit mai întâi şi mi-ai dat desfătarea Sfântului Tău Duh, şi sufletul meu Te-a iubit.

Tu vezi, Doamne, întristarea mea şi lacrimile… Dacă nu m-ai fi atras prin iubirea Ta, nu Te-aş căuta aşa cum Te caut. Dar Duhul Tău mi-a dat să Te cunosc şi sufletul meu se bucură că Tu eşti Dumnezeul şi Domnul meu şi până la lacrimi tânjesc după Tine.

*

Sufletul meu tânjeşte după Dumnezeu şi îl caută cu lacrimi.

Milostive Doamne, Tu vezi căderea şi întristarea mea, dar cu smerenie cer mila Ta: revarsă asupra mea, a pă­cătosului, harul Sfântului Tău Duh. Amintirea lui atrage mintea să găsească iarăşi milostivirea Ta.

Doamne, dă-mi duhul smereniei Tale, ca să nu pierd iarăşi harul Tău şi să nu plâng în hohote după el, cum plângea Adam după rai şi după Dumnezeu.

***

„Sufletul meu tânjeşte după Dumnezeu şi îl caut cu la­crimi”

În primul an al vieţii mele în mănăstire sufletul meu a cunoscut pe Domnul prin Duhul Sfânt.

Mult ne iubeşte Domnul; ştiu aceasta de la Duhul Sfânt pe Care mi L-a dat Domnul prin singură milostivirea Lui.

Sunt un om bătrân şi mă pregătesc de moarte, şi scriu adevărul de dragul norodului.

 Duhul lui Hristos, pe Care mi L-a dat Domnul, vrea mântuirea tuturor, ca toţi să cunoască pe Dumnezeu.

Domnul a dat tâlharului raiul; tot aşa va da raiul şi oricărui păcătos. Pentru păcatele mele sunt mai rău decât un câine râios, dar m-am rugat lui Dumnezeu să mi le ierte, şi mi-a dat nu numai iertarea, dar şi Duhul Lui, şi în Duhul Sfânt am cunoscut pe Dumnezeu.

Vezi iubirea lui Dumnezeu faţă de noi? Şi cine ar putea descrie milostivirea Sa?

st-silouan-of-mount-athos-1-aidan-hartO, fraţii mei, cad în genunchi şi vă rog: credeţi în Dumnezeu, credeţi că Duhul Sfânt Cel ce dă mărturie despre El în toate bisericile şi în sufletul meu.

Duhul Sfânt este iubire; şi această iubire se revarsă în toate sufletele sfinte care sunt la Dumnezeu, şi acelaşi Duh Sfânt este pe pământ în sufletele care iubesc pe Dum­nezeu.

În Duhul Sfânt, toate cerurile văd pământul şi aud ru­găciunile noastre şi le duc la Dumnezeu.

Domnul este milostiv; sufletul meu ştie aceasta, dar nu poate să o descrie. El este foarte blând şi smerit, şi atunci când sufletul Îl vede, se preschimbă în întregime în iubire de Dumnezeu şi aproapele şi se face el însuşi blând şi smerit. Dar dacă omul pierde harul, atunci va plânge ca Adam la izgonirea din rai. El hohotea şi întreaga pustie auzea suspinul său; lacrimile lui erau amare de întristare şi ani mulţi le-a vărsat el.

Tot aşa şi sufletul care a cunoscut harul lui Dumnezeu, atunci când îl pierde, tânjeşte după Dumnezeu şi spune:

“Sufletul meu tânjeşte după Dumnezeu şi îl caut cu la­crimi”.

***

Doamne, luminează noroadele Tale ca să Te cunoască pe Tine

Domnul a venit pe pământ ca să ne ridice acolo unde sade El, Preacurata Sa Maică, Care I-a slujit pe pământ spre mântuirea noastră, ucenicii Lui şi cei ce au urmat Domnului.

Acolo ne cheamă Domnul cu toate păcatele noastre.

Acolo vom vedea pe Sfinţii Apostoli care sunt întru slavă pentru că au vestit Evanghelia; acolo vom vedea pe sfinţii proroci, şi pe sfinţiţii ierarhi — învăţătorii Bisericii; acolo vom vedea pe cuvioşii care s-au nevoit în posturi să-şi smerească sufletul; acolo sunt proslăviţi nebunii pentru Hristos, căci ei au biruit lumea.

Acolo vor fi proslăviţi toţi câţi s-au biruit pe ei înşişi, câţi s-au rugat pentru întreaga lume şi câţi au purtat în­tristarea întregii lumi, căci au fost plini de iubirea lui Hristos, iar iubirea nu rabdă să piară nici măcar un singur suflet.

Acolo vrea să se veselească şi sufletul meu, dar nimic necurat nu intră aici unde se intră prin stsilouan5mari întristări, cu duh înfrânt şi cu multe lacrimi; numai copiii care au păzit harul Sfântului Botez intră aici fără întristări, şi acolo prin Sfântul Duh cunosc pe Domnul.

*

Sufletul meu tânjeşte totdeauna după Dumnezeu şi se roagă ziua şi noaptea, căci numele Domnului e dulce şi desfătător pentru sufletul care se roagă şi aprinde sufletul de iubire pentru Dumnezeu.

Mult am trăit pe pământ şi am văzut şi am auzit multe. Am auzit multă muzică, şi ea a desfătat sufletul meu. Şi m-am gândit: dacă această muzică e atât de desfătată, cum va desfăta sufletul cântarea cerească, unde prin Duhul Sfânt Domnul este slăvit pentru pătimirile Lui?

Sufletul trăieşte mult pe pământ şi iubeşte frumuseţea pământului; iubeşte cerul şi soarele, iubeşte grădinile fru­moase, marea şi râurile, pădurile şi câmpiile; iubeşte su­fletul şi muzica şi toate aceste lucruri pământeşti desfătează sufletul. Dar când cunoaşte pe Domnul nostru Iisus Hristos, atunci nu mai vrea să vadă nimic pământesc.

Am văzut împăraţi ai pământului în slava lor şi am preţuit acest lucru, dar când sufletul cunoaşte pe Domnul, atunci va socoti puţin lucru toată slava împăraţilor; sufle­tul tânjeşte atunci neîncetat după Domnul şi, nesăturat, ziua şi noaptea, doreşte să vadă pe Cel Nevăzut, să pipăie pe Cel Nepipăit.

Dacă sufletul tău îl cunoaşte, Duhul Sfânt îţi va da să înţelegi cum învaţă El sufletul să cunoască pe Domnul şi ce dulceaţă e în aceasta.

Milostive Doamne, luminează noroadele Tale ca să Te cunoască pe Tine, să cunoască cum ne iubeşti Tu pe noi.

(din: Sf. Siluan Athonitul, Intre iadul deznadejdii si iadul smereniei, Editura Deisis)

***




Legaturi:

***

***

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

***


Categorii

"Concentrate" duhovnicesti, Cum ne iubeste Dumnezeul nostru, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Razboiul nevazut, Sfantul Siluan Athonitul

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

33 Commentarii la ““SA NE SMERIM, FRATILOR, SI DOMNUL NE VA ARATA TOATE!”. Cuvintele Sfantului Siluan Athonitul despre SMERENIE si TANJIREA DUPA DUMNEZEU (si audio)

<< Pagina 1 / 2 >> VEZI COMENTARII MAI NOI

  1. @ Doroteea:

    In fine, nu vreau sa fiu aprobata, ce vreau sa zic este ca vrasmasul e f puternic si trebuie sa fii FOARTE “strong” sa-i rezisti! Deci ca a cazut nu ma mira (dezamageste), ci ma intristeaza.

    Vrajmasul e puternic mai ales in masura in care noi il ajutam sa fie asa, prin mandrie, prin renuntarea la lupta cu armele duhovnicesti si cu propriile patimi. De aceea nu de putere multa e nevoie ca sa-i rezisti, ci, cum zice Sf Siluan, de smerenie multa. Un lucru de care astazi prea multa lume isi bate joc sau il rastalmaceste, il falsifica. In general nu ne mai intereseaza cuvintele sfintilor si sfaturile lor “invechite” ii plicitisesc pe activistii ortodoxisti de azi. Cel mult se bifeaza o cinstire formala a lor, in cel mai bun caz. Nu se mai ia nimic in serios. Modelele si reperele fundamentale sunt altele, valorile sunt altele, virtutile sunt altele… In general tot ce tine de puterea OMULUI. Nu mai vrem sa Il lasam pe Dumnezeu sa lucreze, ci doar ni-L agatam in piept, ca ecuson, cu fala. Si in rest, stim noi, facem noi. Cu cat mai multa viclenie, infatuare si rautate, daca se poate. Smerenia e pentru prosti si milogi, noi suntem prea destepti si prea “luptatori” ca sa mai credem in ea.

    Si reactia “vie” la acest gen de postari spune mult, din pacate, despre cat de mult ne mai preocupa solutiile duhovnicesti, mai ales in comparatie cu agitatia febrila cu care tratam subiectele mai lumesti si cu care cautam mai abitir tot ce ne poate excita nervii si pune la incercare ascutimea mintii.

  2. @admin:

    curtoazia ma obliga! 🙂 Cateva (3) retete de practicare a smereniei – smerenie de-aia “grea”, pe bune, nu fard de pleoape – din cartea mea “de bucate” favorita (“Nestemate filocalice”):

    “Ce este, Parinte, smerita cugetare si ce o naste? …smerita cugetare este ascultarea si taierea voii proprii cu smerenie, fara osteneala, si curatirea si suportarea osandei (a ocarii), si purtarea fara greutate a cuvantului aproapelui.”

    “Trei sunt virtutile care procura mintii totdeauna lumina: a nu vedea rautatea vreunui om, a face bine celor ce-i fac rau si a suporta netulburat cele ce vin asupra lui.Acestea trei nasc altele mai mari ca ele: nevederea rautatii naste iubirea, a face bine celor ce-i fac rau aduce pacea si a suporta cele ce vin asupra lui fara tulburare aduce blandetea.”

    “De se intampla cu tine vreo fapta de luare si dare si te vor lipsi unii de ceva si te vei supara, nu este in asta frica lui Dumnezeu. De vor spune vreunii un cuvant impotriva ta si te tulburi, nu este acea frica nici in aceasta. De te lauda cineva si te bucuri (primesti) nu este nici in aceasta. De te injura unii si te doare, nu este nici aici. De alergi la cei slaviti ai lumii, dorind prietenia lor, nu este nici aici. De vor vorbi vreunii cu tine si vrei sa le opui cuvantul tau, nu este nici aici. De vor trece cu vederea cuvintele tale si te va durea, nu este nici aici.”

    Cuviosul Isaia Pustnicul)

  3. “Din pricina mândriei minţii lor Domnul nu Se face cu­noscut multora”.
    Nici ca mai este nevoie sa ne batjocoreasca diavolii cu cine stie ce patimi de ocara, daca e suficienta numai si inaltarea mintii.
    Mai poate omul mandru sa caute la ale sale? Mai poate sarmana minte zapacita de “grija lumii” sa caute la ce este in inima? Cine dintre noi cautand sa mantuiasca si sa salveze omenirea se mai gandeste la smerenia si la blandetea la care ne imbie Hristos?
    Doamne, ai mila de noi, pentru rugaciunile inlacrimate ale Sfantului Siluan!

  4. @admin,doroteea,
    nu cred ca aveti nevoie de aprobarea mea, la cele scrise,dar dreptatea ma obliga sa va scriu.Cata dreptate aveti,tu doroteea pt.cele spuse de sf.parinti si postate ,si tu,admin,pt.judecata ta,dreapta.Nu scriu aceasta,” ca sa ma pun bine”, cu voi,ci fiindca e drept si plin de invatatura(si de luat aminte).Bine ar fi, ca omul sa si le faca fire, sa nu mai fie nevoit sa si le aminteasca tot timpul.DOAMNE AJUTA.

  5. Cine nu este atras, și cucerit de viul, frumusețea, noblețea și divinitatea smereniei, prin împroprierea ei, nu este ortodox autentic, (deși se crede și se declară credincios).
    Cine nu luptă pentru a se smeri (în fiece clipă a vieții sale), după canoanele, învaţatura și pilda sfinţilor părinţi si’a tuturor sfinților ortodoxiei, nu are frică de Dumnezeu și tot ce face și spune nu este propriu viului inimii sale ci rațiunii reci și egoiste, care a cucerit și stăpânește inima cu înșelătoarea credinţă a puterilor, înfăptuirilor (și valorii faptelor), personale.
    Cine nu caută smerenia înaitea tuturor virtuților nu știe să caute (și sa prețuiască ortodoxia autentică, nu se vede și nu se cunoaște pe sine și nu-l vede, înţelege și nici cunoaște pe Dumnezeu. (Ca viu și ca viaţă).
    Cine nu caută și nu luptă sa se smerească în fiece clipă, este orb, este mort duhovnicește, și-și trăieşte credința prin ochii trupului și interpretarea părtinitoare a minţii, prin stralucirea de dinafară, prin valorile pământului, trupului și inteligenţei (dăruite de Dumnezeu), a tuturor însușirile sale ce nu sunt convertite de smerenie în străluciri, în valori ale cerului și înțelepciunii inimii (și minţii luminate, hrănite și calauzite de Har prin tainele bisericii celei una soborniceasca și apostolească) și ajunge să socotească emoția, artisticul, euforia trufiei și derivatele lor, traire duhovnicească și credinţă vie.
    Acestea le’am văzut la alții (arătate de ascuţimea judecăţii osânditoare, de preocuparea pentru credinţa și îndreptarea celorlalți) și nu la mine și nu în mine însumi, (cum s’ar putea înțelege), de aceea nu valorează nimic cele spuse de mine și nu încălzește inima nimănui.
    Doar viaţa sfinților, (prin pilda și spusele lor), pot trezi și întoarce.
    Iertare pentru îndrăzneală.

  6. Cata dreptate aveti admin referitor la comentariul pe care l-ati facut pentru Doroteea.Va urmaresc site-ul si va citesc de aproape doi ani.E prima oara cand postez si vreau sa va felicit pentru toata munca dvs.,Domnul va va rasplati.Eu,personal m-am folosit foarte mult citind aici si multa bucurie mi-au adus scrierile sfintilor parinti.Va urez multa putere de munca in continuare si Domnul sa va binecunanteze.

  7. @ Marisoiu Cristina:

    Va multumim!

  8. Ce reactie sa avem… Mai ales la Sf. Siluan, care e un fel de psalmist al veacului nostru (in sensul de epoca): orice comentariu pare de prisos. Cuvintele cuviosului se digera si se asimileaza mai bine in tacere.

    Acest comentariu l-am scris insa pentru ca de mai multa vreme am observat ca adminii se intristeaza oarecum ca la paginile duhovnicesti nu se scriu zeci si sute de comentarii, ca la cele de stiri. Mie insa mi se pare in firea lucrurilor.

  9. Pingback: “Nesfintii sfinti”: Schiegumenul Melchisedec, calugarul-tamplar inviat din morti. TOTUL SE REZOLVA NUMAI PRIN SMERENIE! -
  10. @ Ana Elisabeta:

    Nu e vorba ca am avea nevoie, fereasca Dumnezeu, de zeci si sute de comentarii…

    Uneori insa te simti demotivat cand nu vezi nicio reactie sau aproape niciuna, macar acolo unde sunt pilde sau cuvinte care chiar nu sunt de toata ziua, care ar trebui sa fie cat de cat “provocatoare” in sensul cel bun si sa raspunda unor framantari sau probleme ale zilelor noastre. Pentru ca mai demult chiar exista un mai mare entuziasm in a impartasi concluzii, intamplari, trairi, intrebari pe marginea celor citite/vazute/ascultate… Dar tristetea e, oricum, dincolo de asta, e mai generala, si are legatura nu doar cu receptarea unui anumit gen de postari de pe internet, ci cu indepartarea tot mai mare a crestinilor de azi de subiectele si de mesajele cu adevarat importante, esentiale, salvatoare si cu dis-pretuirea sau ne-pretuirea cuvintelor sfinte ori meditatiilor foarte actuale, dar care solicita mai mult decat o trecere fugara si superficiala. Sau daca se discuta, se discuta colateral, pe aspecte marginale ori foarte teoretice si se mai si ajunge repede la cearta… Pare ca nu mai constientizat ce daruri inca mai avem si ce avem de pierdut, fiindca avem prea mult, prea din belsug… si atunci… se va lua de noi!

    Iertati, dar asa simtim.

  11. Pingback: PARINTELE CLEOPA despre CONDITIILE DOBANDIRII PACII IN INIMA si despre SFARSITUL LUMII: “Urgia lui Dumnezeu, toate acestea striga la cer si nu stim pana cand…” -
  12. Pingback: INVATATURI FUNDAMENTALE PENTRU MANTUIREA SUFLETULUI (II): “Trebuie sa fii hotarat pen­tru Dumnezeu, iar nu sa faci pe plac cererilor necinstite ale oamenilor!” -
  13. Pingback: Conferinta de la Bucuresti a PARINTELUI ZAHARIA DE LA ESSEX (audio + text) – prima parte: “Inalta stiinta a Sfantului Siluan Athonitul si a staretului Sofronie Saharov”: PUTEREA INIMII ZDROBITE SI A DUHULUI UMILIT -
  14. Pingback: SFANTUL ISAAC SIRUL despre incercarile duhovnicesti si mangaierile harului. SMERENIA BIRUIESTE DEZNADEJDEA COPLESITOARE: “Lipsa de curaj e maica chinului. Iar rabdarea e maica mangaierii“ -
  15. Pingback: PREDICI trezitoare si hranitoare pe calea SAPTAMANII MARI: Avva Efrem Filotheitul si Arhim. Melchisedec Velnic (audio) despre COPLESITOAREA FRUMUSETE A SMERENIEI LUI HRISTOS si REFUZUL INVERSUNAT AL OMULUI: “Mandria respinge si rastigneste in cele d
  16. Pingback: PREDICI AUDIO ale Pr. Ciprian Negreanu in DUMINICA POTOLIRII FURTUNII. Dumnezeu ingaduie furtunile incercarilor ca sa ne smereasca si sa ne izbaveasca de marea inselare a increderii in propriile fapte: “Adevaratul chip al omului este smerenia. Unde
  17. Pingback: SFANTUL SILUAN ATHONITUL da marturie vie despre IUBIREA MILOSTIVA a lui Dumnezeu pentru CEI PACATOSI -
  18. Pingback: CUVIOSUL SILUAN ATHONITUL ne arata, prin pilde vii, METODELE DUHOVNICESTI DE A REZISTA CUMPLITELOR ATACURI DEMONICE, care sunt roadele amare sau tragice ale INCAPATANARII NEASCULTATOARE si pana unde poate merge IUBIREA DE APROAPE si RUGACIUNEA PENTRU CEI
  19. Pingback: CUVIOSUL SILUAN si CUTREMURUL din Sfantul Munte, 1932, de ziua Crucii. Plus: CUM II SMERESTE si ii indreapta Dumnezeu pe cei credinciosi, atunci cand pacatuiesc JUDECAND PE FRATII LOR sau aratandu-se NEMULTUMITORI -
  20. Pingback: PROFETIA SFANTULUI ANTONIE, IN CURS DE IMPLINIRE SUB OCHII NOSTRI: “Va veni vremea ca oamenii sa innebuneasca si cand vor vedea pe cineva ca nu innebuneste se vor scula asupra lui, zicandu-i ca el este nebun, pentru ca nu este asemenea lor” -
  21. Pingback: SFANTUL ISAAC SIRUL despre incercarile duhovnicesti si mangaierile harului. SMERENIA BIRUIESTE DEZNADEJDEA COPLESITOARE: “Lipsa de curaj e maica chinului. Iar rabdarea e maica mangaierii“ | Cuvântul Ortodox
  22. Pingback: Lectii de razboi duhovnicesc de la un duhovnic cu viata sfanta: CUM SUNTEM ISPITITI PRIN MANDRIE SI LA CE CADERI POATE DUCE INVOIREA CU GANDURILE INGAMFARII. “Daca omul nu se lupta cu puterea cea rea, devine el insusi rau” | Cuvântul Ortodox
  23. Pingback: INVATAMINTE DUHOVNICESTI ALE SFANTULUI SILUAN VALABILE ORICARUI CRESTIN (I): “Durerile de cap mi s-au dat fiindca am staruit in dorinta mea… Cand sufletul meu a pierdut smerenia, atunci m-am făcut artagos” | Cuvântul Ortodox
  24. Pingback: SFANTUL SILUAN despre PĂSTORI si DUHOVNICI si despre CAUTAREA VOII LUI DUMNEZEU. “Toate pacatele si greselile mele au venit pentru ca in ceasul ispitei si nevoilor n-am chemat pe Domnul. MARE PUTERE AU RUGACIUNILE UNUI DUHOVNIC. Daca omul nu spune
  25. Pingback: CAND VEZI CA ALTA MINTE SE LUPTA CU MINTEA TA… | Cuvântul Ortodox
  26. Pingback: INCEPUTUL TRIODULUI. Predicile Sf. Iustin Popovici la Duminica vamesului si fariseului despre PUTEREA SMERENIEI SI A RUGACIUNII. “Mandria este dumnezeul acestei lumi! Trebuie lupta pe viata si pe moarte cu acest balaur” | Cuvântul Ortodox
  27. Pingback: MAI AVEM URECHI DE AUZIT PLANSUL, RUGACIUNEA SI STRIGATUL DUREROS AL SFANTULUI SILUAN PENTRU NOI? “Cad in genunchi inaintea voas­tra si va rog cu lacrimi… O, fratii mei din tot pamantul, caiti-va pana cand mai e vreme!” | Cuvântul Orto
  28. Pingback: LECȚIA CEA MAI IMPORTANTĂ A VIEȚII, FĂRĂ DE CARE NU EXISTĂ MÂNTUIRE. “Neîncetat cere mila lui Dumnezeu!” Cuviosul Simeon Kraiopoulos despre legătura indisolubilă între SMERENIE și RUGĂCIUNEA MINȚII. “Cea mai multă lume evi
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Articole recomandate

Rânduială de rugăciune

Articole Recomandate

Carti recomandate