SFINTELE FECIOARE – INTRE PROHODIRE SI PRAZNUIRE. “Priviti spre cer, surioare…” – poeziile Maicii Teodosia pentru Duminica Mironositelor
Sfintele Fecioare
de Zorica Laţcu (Maica Teodosia)
Am cunoscut că cerul e gol. Iisus îşi duce
Spre Golgota jertfirii mereu aceeaşi Cruce.
În calea Crucii iese, să-i îndulcească-amarul,
Fecioara Veronica, ţinând în mâini ştergarul.
Iar Maria Prea Curată, în Sfânta Ei durere
Îşi sfâşie genunchii în lungă-ngenunchere.
Cu teamă să n-o prindă pe calea Sfântă zbirul,
Aleargă Magdalena, ducând şi astăzi mirul.
Şi iarăşi se aude, în marginea gheenei
Căzând cu ploi de lacrimi, suspinul Magdalenei.
Şi iarăşi cu batjocuri, e defăimat în lume,
De gură hulitoare, prea sfântul dulce nume,
Şi Sfintele Fecioare azi sânge varsă iară
Să spele-n munci cumplite a cuielor ocară.
Când se gătesc în grabă privelişti nemiloase
Voi cum să staţi departe, fecioare luminoase?
Când iarăşi se găteşte paharul cu otravă,
Mai poate sta viteaza Varvara sus în slavă?
Când roata se-nvârteşte stropind cu sânge tina,
Cum va putea în Ceruri să stea Ecaterina?
Când şi astăzi râd păgânii de nunta cea cerească,
Putea-va Dorothea să nu mărturisească?
Când plâng copii de foame şi n-au cui să cerşească,
Putea-va Filoteia să nu îi miluiască?
Când sfintele icoane sunt prigonite, oare
Teodora n-o fi din nou biruitoare?
Eu am văzut că cerul e gol… Şi când odată
Îşi va-nceta şi Mielul jertfirea necurmată,
Atunci abia, senine, vă veţi sui fecioare
Să-mpărăţiţi cu Mielul în slăvi strălucitoare.
***
Prohodire
de Zorica Lațcu (Maica Teodosia)
Vă-ntreb pe cine plângeți, copile din Sion,
Și pentru cine-aduceți în vasul vechi arome,
De jalea cui veșmântul și l-a cernit Salome
Și plânsul pentru cine răsună în Chedron?
Când miezul alb al zilei în umbre s-a-nvelit
Și-n templul sfânt cu zgomot s-a rupt catapeteasma
Sub Cruce, prohodirea de ce-și varsă mireasma,
Din ochii arși de lacrimi, din trupul istovit?
De ce să-i strângeți brațul cu patimă la sân?
Și giulgiul nou, copile, de ce-l roșiți în jale?
Și vă răniți genunchii în pietrele din cale
Și pentru cine-aprindeți făclii de dor păgân?
Priviți spre cer, surioare. Cu trupul preacurat.
Mai alb ca pâinea jertfei din sfintele altare,
Mai alb decât potirul cu binecuvântare,
El stă în tronul slavei, de slavă-nconjurat.
Din palma Lui nu curge șiroi de sânge greu,
Ci vinul bucuriei din veșnic sfânta cină.
Din coasta Lui țâșnește izvorul de lumină,
Menit pe veci să facă din om un Dumnezeu.
Nu-L ungeți cu miresme pe Cel de-a pururi viu
Și nu-L culcați, fecioare, în giulgiu, sub piatra rece,
Căci iadul plin de flăcări nu va putea să sece
Izvorul de viață ce curge prin pustiu.
Vă-ntreb pe cine plângeți, copile din Sion,
Și pentru cine-aduceți în vasul vechi arome,
De jalea cui veșmântul și l-a cernit Salome,
Și plânsul pentru cine răsună în Chedron?
Gătiți-vă mai bine cu sfinte bucurii
În alb veșmânt de raze și-n flori de fericire,
Gătiți-vă cu crinii ce-au dat Buna-Vestire
Și-n aur de iubire topiți podoabe vii.
Pe harfe de lumină cântați cu vers de foc,
În glas de alăute și-n sunet de chimvale.
Din suflete, făclie aprindeți-i în cale,
Că-n veci lumina lumii scăpă de sub obroc.
În imn de biruință, copile din Sion,
Gătiți pentru-nviere în vasul vechi arome,
Veșmânt de sărbătoare să-mbrace azi Salome
Și stih de bucurie răsune în Chedron.
(din: Zorica Latcu – Teodosia, Poezii, Editura Sophia, 2008)
Pentru Duminica a III-a dupa Inviere, va mai recomandam:
- DATORIA DE A DUCE MARTURIA LUI HRISTOS IN LUME, PRIN VIATA NOASTRA – Predici (si audio) la DUMINICA FEMEILOR MIRONOSITE: “A crede in Hristos inseamna a-L lua din biserica in relatiile de fiecare zi dintre oameni”
- NADEJDEA CARE IZVORASTE DIN MORMANTUL TOTALEI DESCUMPANIRI. Pilda curajului si devotiunii femeilor mironosite si a Sfantului Iosif din Arimateea. CE NE RAMANE CAND RAUL PARE SA TRIUMFE, cand este dezlantuita prigoana “portilor iadului” impotriva crestinilor?
- SA NE GRABIM SA TURNAM MIRUL COMPATIMIRII ASUPRA APROAPELUI NOSTRU! Sa tindem spre Lumina care va straluci in mijlocul intunericul raului din lume!
- DUMINICA MIRONOSITELOR. “Urmati-va calea, fara sa priviti inapoi sau in jurul vostru. Nu luati seama la cele ce va inconjoara; nu ascultati vorbe goale!”
- DUMINICA FEMEII CRESTINE. Cuvinte emotionante ale pr. Constantin Coman despre “teologia” vie a IMBRATISARII curate si a CANDELEI aprinse
- Cuvinte pline de miez si miere ale PARINTELUI CONSTANTIN SARBU pentru Duminica mironositelor. ZIUA FEMEII… ORTODOXE
- DUMINICA FEMEILOR MIRONOSITE. Predicile Sfantului Luca al Crimeei si Parintelui Sofian Boghiu: CUM PUTEM MERGE PE CALEA SFINTELOR FEMEI?
- PARINTELE SERAFIM DE LA CASIEL si DOAMNA SILVIA RADU despre TAINA FEMEII: “Dumnezeu are multe Magdalene pe care le asteapta sa devina Sfanta Maria Magdalena”
- Duminica Mironositelor – ce mir aducem Domnului?
- Mironositele si Apostolii – INIMA SI CHIBZUINTA (Sfantul Teofan Zavoratul)
- Predica PS SEBASTIAN, Episcopul Slatinei, la DUMINICA MIRONOSITELOR. Cine ne va pravali si noua piatra impatimirii de cele desarte ale lumii?
- UNDE L-AU ASCUNS PE HRISTOS? (Cugetare duhovniceasca)
- RAZBOIUL “LA BAIONETA” AL DIAVOLULUI CU FEMEIA SI CU FAMILIA CRESTINA: “Vrea sa fure mirul din casa fiecarui crestin“. Predica importanta la Duminica Mironositelor a Pr. Horia Nicolae Prioteasa (audio)
- Cat de sus poate ajunge o femeie si care este demnitatea ei in crestinism? DESPRE “MISCAREA FEMININA” A MIRONOSITELOR SI FEMINISMUL NIVELATOR
- CUM SE MANTUIESC FEMEILE? Ierom. Mihail Gheatau despre MODELUL MIRONOSITEI EVANGHELICE versus MODELUL FEMEII-BARBAT al feminismului sau al femeii ca “PRODUS DE PIATA”
- MIRONOSITELE/ Viata crestinilor din Etiopia/ PAROHIA – SALVAREA BISERICII/ Robia si idolatria moderne. Despre MODA IN IMBRACAMINTE si cine o dicteaza. CUM TREBUIE SA (NU) FIE FEMEIA CRESTINA?
***
Legaturi:
- SAMBATA MARE A SEMANARII LACRIMILOR – SEMINTELE INVIERII. Durerea sfasietoare si plansul adanc al Maicii Domnului – in poezii si in imnele Bisericii: “Ţi-a fost împunsă coasta, dar şi inima mea a fost împunsă împreună cu Tine. Am fost împreună răstignită odată cu chinurile Tale”
- IATĂ MAMA TA! “În viaţa noastră vin ceasuri în care sabia durerii despică măruntaiele noastre… Stai lângă noi, fiindcă eşti Mamă, iar mamele nu pleacă!”/ CRUCEA NEVAZUTA A MAICII LUI DUMNEZEU (poezii duhovnicesti)
- “Pleacă, Mamă, zările, Tinde-ți îndurările, Du-te, strânge-Mi cioburile. Cioburile, cioturile…” – MAICA DOMNULUI, IZVORUL TAMADUIRII SUFLETELOR
- PE CALE CU IISUS, CU INIMA ARZAND: “Nu Te-am vazut si nu Te-am auzit; dar am stiut Ca Tu erai Acela…” “Si n-am stiut ca asta e iubire, sa treci din bezna in nemarginire, cu mana stransa-n mainile Cuiva…”
- HRISTOS SA SE NASCA DIN NOU SI IN VIETILE NOASTRE! (Poezii duhovnicesti si cantari psaltice la Nasterea lui Dumnezeu ca Om adevarat)
- SPALAREA PICIOARELOR – TAINA JERTFEI SMERENIEI: “Veniţi, leproşi ai lumii, murdari de-a ei ţărână! Iisus vă spală iarăşi cu propria Sa mână! Veniţi, voi ce-n păcate nădejdea vi se frânge! Iisus vă spală astăzi cu propriul Său sânge!”/ MINUNEA CREDINTEI DIN JOIA MARE/ Grigore Lese si “toaca din cer” ca vestire a Invierii: “Parca incepea o noua lume”/ “IEPURASUL DE PASTI” – O INVENTIE JIGNITOARE
- TIE, MAICUTA DULCE A INIMILOR NOASTRE… “Tu esti lumina cea sfanta, Precista blagoslovita… Tu esti izvor de viata, Adăpi bine cu dulceata”
minunate stihuri, racoritoare ca apa de izvor!
Hristos a Inviat!
“Rugaciunea ar trebui sa fie o suprema poezie, caci numai asa se apropie de realitatea atat de complexa pe care s-ar cuveni mai ales in acele clipe sa o traim.” (Parintele Dumitru Staniloae – Filocalia Xi, Nota 870, pg.496)
Si zilele trecute citeam si la Nichifor Crainic un cuvant foarte frumos despre apropierea dintre rugaciune si poezie, in cartea “Am cunoscut iadul! – Marturii din inchisoare”.
LA MULTI ANI FEMEILOR CRESTINE CU OCAZIA DUMINICII FEMEILOR MIRONOSITE ! O mica precizare , intr-o icoana avem ingerul la mormantul Mantuitoruului aratandus-se femeile mironosite stand picior peste picior.Nu cred ca aceasta este ermeneutica invatata la scoala de pictura a icoanelor bizantin-ortodoxe !
@ Muntean Vasile:
Cred ca o impresie gresita (o iluzie vizuala) totusi, nu poate fi vorba de picior peste picior… Piciorul stang este acoperit de vesmant si de mana, nu cel drept, asa cred, cel putin. Pozitia ingerului nu cred ca este una asezata propriu-zis.