Cuvinte pline de miez si miere ale PARINTELUI CONSTANTIN SARBU pentru Duminica mironositelor. ZIUA FEMEII… ORTODOXE

7-05-2011 Sublinieri


Femeia

Societatea noastră civilizată a adus drepturile femeii, dar Domnul Iisus a adus respectul ei.

Hristos a vindecat femei: pe soacra lui Petru, pe femeia gârbovă, pe cea cu scurgere de sânge. A lăudat pe văduva care dăduse doi bănuţi la Templu. A ascultat rugăciunea cananeencei pentru fiica ei. A vorbit la fântâna lui Iacov cu femeia samarineancă, ce a devenit mai apoi muceniţă.

Pe drumul Golgotei, Hristos mergea zdrobit sub povara crucii. Maica Sa şi Maria Magdalena Il urmau îndeaproape. Veronica I-a întins năframa ca să-Şi şteargă fruntea. Nici o femeie nu L-a trădat pe Domnul Iisus. Iuda L-a vândut. Petru s-a lepădat de El în noaptea când a fost prins. Toma s-a îndoit de Inviere. Femeile nu s-au îndoit, n-au fugit, nu L-au părăsit pe drumul Golgotei. Ele I-au uns trupul. Ele L-au plâns şi L-au aşezat în Mormânt. Lor Li s-a arătat întâi şi ele au vestit primele scularea Lui din morţi.

Femeile au profunzimi sufleteşti mai mari decât bărbaţii. Au o inimă caldă şi intuiesc totul din iubire. Au puterea de a se dărui, aducând lumină şi bucurie. Sunt fiinţe plăpânde, dar cu suflet mare, plin de delicateţe şi gingăşie.

Femeile sunt asemeni florilor. Floarea bucură pe toţi. Infloreşte ca să aducă bucurie. Oferă frumuseţea petalelor ei minunat colorate şi parfumul ei. Se lasă ruptă şi moare ca să-ţi facă o bucurie, ca să-ţi înfrumuseţeze viaţa şi casa. Căci totul în lume răsare din durere.

Slujirea aproapelui

Prin toată viaţa sa pe pământ, Hristos ne-a învăţat ce înseamnă să slujeşti cu adevărat pe om: să-l ajuţi, să-i faci bine din milă şi dragoste, fără să tragi nădejde să primeşti ceva în schimb. Iisus a vindecat, a înviat morţi, a scăpat suflete de urgia demonilor, şi asta fugind de slava lumii. Indurerat, a intervenit simplu, firesc, fără să facă observaţii, fără să ţină lecţii. A dat doar câte un îndemn scurt, o povaţă, arătând că pe lângă vindecarea rănilor trupeşti, voia să facă să pătrundă lumina în suflete.

Să facem şi noi pentru semenii noştri ceea ce a făcut Dumnezeu pentru noi. Să fim receptivi la suferinţele celorlalţi. Unii sunt străini faţă de tot ce-i înconjoară. Nu văd şi nu-i preocupă decât persoana lor. Aceasta e sălbăticie. Alţii îi chinuie pe cei din preajma lor, dar se chinuie şi pe ei înşişi, fără să-şi dea seama. Noi însă să nu facem aşa. Când aflăm un bolnav, un suferind, un muribund, să alergăm cu o vorbă bună, cu o mângâiere, cu o faptă creştinească, fără să aşteptăm vreo răsplată în schimb.

Să nu fim indiferenţi, căci indiferenţa ucide!

(…)

Iubirea

Dumnezeul iubirii nu poate îndemna decât la iubire. Domnul Iisus ne învaţă să urâm păcatul, dar nu pe păcătos. Şi ne învaţă să fim iertători, să acoperim totul cu dragoste, căci iubirea e însoţită de iertare şi îngăduinţă.

In toată viaţa Sa pe pământ, Hristos a lucrat cu sensibilitate, cu gingăşie şi fineţe sufletească. A cunoscut şi a înţeles suferinţele tuturor. N-a trecut cu vederea pe nimeni. A vindecat pe bolnavi, a alinat pe cei deznădăjduiţi, a întins mână de ajutor celor în primejdii, a strâns la piept cu duioşie pe copii. A plâns la vestea morţii lui Lazăr, a plâns pentru soarta Ierusalimului şi plânge şi azi pentru orice durere şi suferinţă. Plânge şi pentru suferinţa ta, pe care o cunoaşte.

Iisus a văzut în fiecare om fărâma de dumnezeire din el, după chipul şi asemănarea Sa. De am avea şi noi un strop din iubirea lui Hristos!

A iubi cu iubirea Lui înseamnă a acoperi căderea fratelui tău, a suferi împreună cu el, a câştiga inima lui prin dragoste şi îngăduinţă. Inseamnă a dărui ceva din sufletul tău aproapelui.

Să iubim deci şi noi, să iertăm şi noi, să fim blânzi, să fim buni, să fim sfinţi chiar! Să fim oameni adevăraţi, prin Adevărul – Hristos Care ne-a iubit până la capăt.

(din: Lacrima si har. Preotul martir Constantin Sarbu, Editura Bonifaciu, 2011)

Legaturi:

***

Cititi si:


Categorii

"Concentrate" duhovnicesti, Cum ne iubeste Dumnezeul nostru, Duminica Mironositelor, Femeia crestina, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Parintele Constantin Sarbu

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

38 Commentarii la “Cuvinte pline de miez si miere ale PARINTELUI CONSTANTIN SARBU pentru Duminica mironositelor. ZIUA FEMEII… ORTODOXE

<< Pagina 1 / 2 >> VEZI COMENTARII MAI NOI

  1. Mi-a plăcut mult cuvântul despre femeie ( singurul pe care l-am citit din predica aceasta ). Te lasă fără grai cuvântul: “Femeile sunt asemeni florilor. Se lasă ruptă şi moare ca să-ţi facă o bucurie, ca să-ţi înfrumuseţeze viaţa şi casa.”
    Sper că îmi permiteţi să iau acea bucată pe blogul meu: http://sfappetrupavelandrei.wordpress.com/2011/05/07/despre-femeie/

  2. @ Sorin:

    ( singurul pe care l-am citit din predica aceasta ).

    Se citeste foarte usor si restul, mai ales ca nu e mult deloc, de aceasta data 🙂

  3. A 9-a Rugăciune umilincioasă către Domnul nostru Iisus Hristos.

    Doamne Iisuse Hristoase, Mântuitorul meu: plouă în inima mea roua Darului Tău; să adape aceasta mintea mea, şi să o împodobească pe ea cu florile umilinţei, ale smereniei, ale dragostei şi ale răbdării. Şi ce zic acestea? Că iată rugăciunea mea este neputincioasă, şi păcatele mele sînt mari şi tari. Păcatele mele mă necăjesc pe mine, şi neputinţele mele mă silesc a striga Ţie:

    Cela ce ai deschis ochii orbului, deschide ochii minţii mele, ca totdeauna să văd frumuseţea Ta. Cela ce ai deschis gura asinului lui Valaám, deschide-mi gura mea spre lauda şi slava Darului Tău. Cela ce ai pus hotar mării, Cuvântul poruncii Tale pune-l hotar inimii mele, prin Darul Tău, ca să nu se abată în dreapta sau în stânga de la poruncile Tale. Cela ce ai dat apă în pustie norodului celui nesupus şi împotrivă-grăitor, dă-mi mie umilinţă, şi ochilor mei lacrimi, ca să plâng ziua şi noaptea în vremea vieţii mele cu smerită cugetare, şi cu dragoste, şi cu inimă curată.
    Să se apropie rugăciunea mea înaintea Ta, Doamne, şi dăruieşte-mi din sămânţa cea sfântă a Darului Tău, ca să-Ţi aduc Ţie mănunchi de umilinţă. Deci slavă Ţie, celui ce mi-ai dat mie, ca să-Ţi aduc Ţie.

    Auzi, Doamne, rugăciunea robului Tău, pentru rugăciunile tuturor Sfinţilor Tăi, când îţi aduc mărturisirea aceasta. Greşit-am la Cer şi înaintea Ta, Doamne Dumnezeule Atotţiitorule, şi nu mai sînt vrednic a mă chema fiu al Tău, nici a căuta şi a vedea înălţimea cerului de mulţimea păcatelor mele, nici a numi numele Tău cel prea-slăvit prin buzele mele cele păcătoase. Că nevrednic pe sine-mi m-am făcut Cerului şi pământului, pe Tine întărâtându-te, Săpânul meu cel bun. Pentru aceea mă rog Ţie, Doamne, să nu mă lepezi pe mine de la faţa Ta, nici să Te depărtezi de la mine, ca să nu pier. Că de nu mi-ar fi ajutat mie mai-nainte Darul Tău, eu aş fi pierit; şi eram acum ca şi cum nu aş fi fost. Că după ce Te-am părăsit pe Tine, nu m-a întâmpinat pe mine zi bună. Că ceea ce întru păcate se pare că este zi bună, şi decât înseşi cele amare prea amară este. Şi de nu îmi va ajuta mie acum acelaşi Dar al Tău, eu iarăşi voi fi ca şi cum nu sînt. Pentru aceea tare nădăjduiesc că mă vei împuternici pe mine cu Darul Tău, Doamne Dumnezeul meu, ca să mă grijesc de mântuirea mea. Pentru care şi cad la Tine rugându-mă:

    Sprijineşte-mă pe mine, cela ce m-am rătăcit din calea dreptăţii. Varsă peste mine mulţimea îndurărilor Tale, ca peste fiul cel curvar, că mi-am ruşinat viaţa mea, risipind bogăţia Darului Tău. Miluieşte-mă, Dumnezeule, şi nu pomeni răul pentru viaţa mea cea înrăutăţită. Îndură-Te spre mine ca spre curva şi spre vameşul şi spre tâlharul. Că aceştia pe pământ fiind s-au urgisit de toţi, iară tu, Doamne, i-ai primit pe dânşii, şi locuitori ai desfătării Raiului i-ai făcut. Deci primeşte-mă şi pe mine, netrebnicul robul Tău, şi pocăinţa mea, că şi eu m-am urgisit de toţi. Că ai venit nu pe cei drepţi să-i chemi, ci pe cei păcătoşi la pocăinţă. Că Ţie se cuvine slava în vecii vecilor. Amin.

  4. Un înger plin de strălucire ,
    Din înălţime se coboară
    Şi strigă-n slava-i de lumină
    Cu bucurie spre Fecioară .

    -Trimisu-ma la tine Domnul
    Să îţi vestesc cu-adevărat,
    O Maică preaîndurerată,
    Că Fiul Tău a înviat.

    Cel care’a dus calvarul crucii,
    Acum prin taina învierii ,
    A îmbrăcat în har pămîntul,
    Și-n bucuriile iertării .

    Fecioară sfântă şi curată
    Şi scump odor al omenirii ,
    Îţi aduc vestea bucuriei
    Şi bucuria mântuirii .

    Că Fiul tău ucis pe cruce
    Şi de trei zile îngropat ,
    A biruit puterea morţii
    Şi din mormânt , a înviat .

    În imn de slavă cântă cerul
    Şi tot pământul e-n lumină.
    Primeşte vestea învierii
    Și bucuria ei divină .

    Căci de acum prin har și mila
    Se va-mbrăca în Duhul sfânt
    Spre mântuire și’nviere
    Tot cel ce crede, pe pământ.

    Va coborî har şi iertare
    Prin Fiul Tău peste popor ,
    Milostivire şi iertare
    Şi darul sau mântuitor .

    Binevestirea Sa în lume
    În trup, acum s-a încheiat.
    Fiul Tău Maică a durerii
    Azi din mormânt, a înviat .

    Tot ce a fost chin şi durere ,
    Va fi suprema fericire
    Caci crucea sa și învierea
    Aduce lumii mântuire .

  5. Nu e mare postarea facuta de data aceasta,drept este,dar cat de frumoasa si bogata…
    “Caci totul in lume rasare din durere”.-Lectie elementara,simpla,clara,fara dubiu,dar cat de greu de inteles si,mai ales,de acceptat de catre noi toti.
    (Apropo de asta:chiar ieri,fiul meu,venind la masa dupa ce invatase toata ziua pt admitere la facultate,imi spune,asa din senin:”mama,dar e greu,e f. greu,DE CE e asa greu?”Si fara sa astepte raspunsul meu,trage tot el conluzia:”Asta este chestia cu…in sudoarea fruntii voastre va veti castiga painea…nu-i asa?”.Fara alte comentarii…)

    Lectia nr 1 pt mine afost insa,de data aceasta:
    “Indurerat, a intervenit simplu, firesc, fără să facă observaţii, fără să ţină lecţii”.
    si
    “A iubi cu iubirea Lui înseamnă a acoperi căderea fratelui tău, a suferi împreună cu el, a câştiga inima lui prin dragoste şi îngăduinţă. Inseamnă a dărui ceva din sufletul tău aproapelui.”

  6. Ei! In privinta femeilor, e prea bland Pr.C-tin Sarbu – a cunoscut/avut de-a face cu alt gen de femei; femeile din ziua de azi – cu exceptiile de rigoare – nu mai sunt ceea ce au fost/ar fi trebuit sa fie; unele sunt ca trandafirii, altii sunt palamida, spinii, ciulinii; si in femei exista cruzimi rafinate, razbunari bine ticluite – zac in special in femeile cu functie, cu putere…spre exemplu, o singura sefa am cunoscut care n-a fost ticaloasa, in rest….

    Femeia fara frica de Dumnezeu e o anomalie, un instrument de biciuire si nimicire a neamului omenesc; femeia in ziua de azi refuza sa mai devina mama iar daca o face – totusi – se rezuma planificat d.p.d.v. economic numai la unul sau datorita p.d.v social – doreste cariera; vrea sa fie si in caruta (familiei) si-n teleguta (serviciu, cariera); de obicei greseste, gafeaza nerecunoscandu-si la un moment dat nici copilul/adolescentul care se instraineaza de ea, refuzand sa i se incredinteze sufleteste, iar barbatul o priveste mirat vazand la ea tarii si puteri pur barbatesti care o masculinizeaza, ii inaspreste si chipul si sufletul; din carapacea in care au cazut femeile-mutant numai Dumnezeu le poate scoate prin iubire, intelegere si rabdare!

    Un rol important il au si barbatii care, trebuie sa le iubeasca ca pe insusi trupul lor, sa le usureze povara de pe umeri cand e cazul si sa le faca sa simta ca-s iubite pentru ceea ce sunt ele, nu neaparat numai pentru chipul lor, infatisarea lor datorate tineretii, nici pentru functia ori banii lor! La fel si femeile, in privinta barbatilor lor!

  7. @Magda
    Draga surioara,
    nu ca n-ai avea dreptate in ceea ce spui,dar, parca…tocmai astazi…sa ne dam singure cu stangu-n dreptu’!
    Si…la “iubire,intelegere si rabdare”,cred ca ne chema si pe noi Dumnezeu sa punem umarul, alaturi de El.

  8. @Magda

    Ma ierti ca voi avea o opinie usor diferita. Orice femeie este fina, sensibila, fragila, delicata ca o floare; o femeie rea este contra naturii, de acord. Dar ea a ajuns astfel pentru ca este o femeie speriata, lovita, umilita, cine stie cat de mult, obosita, ratacita. In orice “sefa ticaloasa” persista groaza de umilinta a adolescentei repezite fara mila la primul ei stagiu de practica, spaima de saracia de unde a plecat, poate de un tata betiv si o mama disperata care a indemnat-o sa invete ca sa plece de acasa si sa ajunga sa domine ea barbatii care domina aceasta societate.

    Cu cat inaintam in “progres si civilizatie”, femeile se maturizeaza, din punct de vedere moral si intelectual mai greu, mai lent, se lasa in vâltoarea plaisirismului in care ne balacim toti, egala in prerogative cu barbatii, cot la cot cu ei la bautura, pe stadion, la scuipat seminte. “Copilaresc” prin discoteci si fac avorturi cu nonsalanta pana la varsta cand constata cu groaza ca au imbatranit in zadar, ca e prea tarziu ca sa mai poata face copii, cand toti acei ani in care 8 martie (riguros cade in post de fiecare data) era sarbatorit cu fast in valuri de sampanie si cu stripperi, isi cer drepturile.

    Traim intr-o lume care ne lasa foarte putine sanse sa ne realizam sufleteste, care ne preseaza teribil sa pacatuim, parintii, fratii, modelele din mass media, barbatii, toata lumea vrea de la noi sa fim asa si pe dincolo pentru o fericire – asa cum isi inchipuie ei ca ne-ar trebui, calchiata pe standardul – nu, e un termen elegant. Pe calapodul lumii acesteia al carei stapanitor este mamona. Dar deciziile ne apartin si pentru ele raspundem personal.

    Internetul are multe neajunsuri si nuantele afective nu pot fi mereu surprinse intr-un comentariu pe care bunul simt nu te lasa sa il transformi intr-un roman. Subiectul, la randul lui, este inepuizabil. Eu atat am sa scriu in acest context, cu dorinta ca orice cititoare tanara, care inca ezita in a recunoaste ca vocatia femeii este reprezentat de maternitate si sacrificiu de sine, sa simta cat ma doare sa va vorbesc despre risipire din propria mea experienta. Cu stima!

  9. Pingback: Război întru Cuvânt » UNDE L-AU ASCUNS PE HRISTOS? (Cugetare duhovniceasca)
  10. Raportul dintre barbati si femei in inchisori spune totul despre bunatatea femeilor.
    Isi acopera multime de pacate prin afectivitatea si jertfa lor nestiuta,la nivel de familie si nu numai.
    Singurul lucru care ma mahneste in jurul meu este faptul ca societatea in care traim a pervertit intr-atat oamenii incat in multe familii femeia este factorul decizional,iar barbatul o palida umbra…

  11. Pingback: Război întru Cuvânt » FEMINISMUL SI PERVERTIREA FEMINITATII. CU Parintii Epifanie Teodoropulos si Nicolae Tanase, intr-un stil putin mai nonconformist…
  12. @costel ,

    Hristos a inviat !

    Multumesc pentru rugaciune . Bunul Dumnezeu sa-ti dea binele Lui cel ceresc .
    Te rog mult , mai publici asemenea rugaciuni ? Cred ca sunt in asentimentul multora din cei ce citesc site-ul acesta ( si pentru a carui administrare ar trebui sa-i rasplatim pe fratii nostri razboinici cu rugaciuni zilnice ) .

    Manca-v-ar raiul , pe toti !

  13. Pingback: Război întru Cuvânt » Parintele Constantin Sarbu: SFINTE CUGETARI DESPRE DRAGOSTEA MARTIRICA DE HRISTOS A SFANTULUI APOSTOL PETRU
  14. Pingback: 26 septembrie - SFANTUL APOSTOL SI EVANGHELIST IOAN, "FIUL IUBIRII"
  15. Pingback: PARINTELE CONSTANTIN SARBU - UN PREOT SFANT, UN MARTURISITOR AL FAPTEI SI UN VAS ALES DE CARE NU AM FOST VREDNICI (I)
  16. Pingback: PARINTELE SARBU: PUR SI SIMPLU, UN SFANT (III). Sfaturi duhovnicesti. Milostivire desavarsita. MOARTEA MUCENICEASCA, LA ORDINUL SECURITATII
  17. Pingback: CE SPUNE BISERICA DESPRE 8 MARTIE SI MARTISOR? Care este “ziua femeii” crestine? - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  18. Pingback: “Familia ortodoxa”: INTERVIU CU PARINTELE NICOLAE TANASE DESPRE FEMEIE, SEXUALITATE, CASATORIE, TELEVIZOR… -
  19. Pingback: DUMINICA FEMEILOR MIRONOSITE. Predicile Sfantului Luca al Crimeei si Parintelui Sofian Boghiu: CUM PUTEM MERGE PE CALEA SFINTELOR FEMEI? -
  20. Pingback: DUMINICA FEMEII CRESTINE. Cuvinte emotionante ale pr. Constantin Coman despre “teologia” vie a IMBRATISARII curate si a CANDELEI aprinse -
  21. Pingback: PARINTELE SERAFIM DE LA CASIEL si DOAMNA SILVIA RADU despre taina femeii: „Dumnezeu are multe Magdalene pe care le asteapta sa devina Sfanta Maria Magdalena” -
  22. Pingback: PREOTUL MARTIR CONSTANTIN SARBU. Predici miscatoare intru pomenirea unui parinte desavarsit: “Transformati-va voi, rugati-va, traiti in Hristos!” -
  23. Pingback: Parintele Constantin Sarbu: SFARSITUL PAMANTESC, MINUNI, VIZIUNI, PROFETII. “Aveti grija, ca vor veni timpuri grele. La urma de tot n-or sa mai fie preoti, au sa planga lacatele la usi… Daca faceti pacate, piere si credinta” -
  24. Pingback: MARTURII DESPRE SFINTENIA PARINTELUI MARTURISITOR CONSTANTIN SARBU: Pr. Gheorghe Calciu si Nicolae Itul evoca o icoana vie a caldurii inimii si a curajului -
  25. Pingback: SA NE GRABIM SA TURNAM MIRUL COMPATIMIRII ASUPRA APROAPELUI NOSTRU! Sa tindem spre Lumina care va straluci in mijlocul intunericul raului din lume! -
  26. Pingback: RAZBOIUL “LA BAIONETA” AL DIAVOLULUI CU FEMEIA SI CU FAMILIA CRESTINA: “Vrea sa fure mirul din casa fiecarui crestin”. Predica importanta la Duminica Mironositelor a Pr. Horia Nicolae Prioteasa (audio) - Recomandari
  27. Pingback: “Harul in catuse”: PARINTELE CONSTANTIN SARBU, MUCENICUL (video): “Puteti sa ma chinuiti cat vreti, dar nu ma lepad de Hristos!… Tare bine ma simt in casa saracului” -
  28. Pingback: DUMINICA MIRONOSITELOR. “Urmati-va calea, fara sa priviti inapoi sau in jurul vostru. Nu luati seama la cele ce va inconjoara; nu ascultati vorbe goale!” -
  29. Pingback: Cat de sus poate ajunge o femeie si care este demnitatea ei in crestinism? DESPRE “MISCAREA FEMININA” A MIRONOSITELOR SI FEMINISMUL NIVELATOR - Recomandari
  30. Pingback: Meditatie la Sfanta si Marea Miercuri: CUM SE MANTUIESC FEMEILE? Ierom. Mihail Gheatau despre MODELUL MIRONOSITEI EVANGHELICE versus MODELUL FEMEII-BARBAT al feminismului sau al trupului femeii ca “PRODUS DE PIATA” - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Articole Recomandate

Carti recomandate