Reprezentantul Bisericii Greciei “inchina” Ortodoxia Papalitatii

16-10-2008 Sublinieri

Preluam urmatoarea stire de o deosebita gravitate (cu tot cu comentariu) de pe pagina web a revistei Lumea credintei:

15 octombrie 2008 – Reprezentantul Bisericii Ortodoxe Grecesti: “Papa sa fie semnul vizibil al unitatii”!

http://www.regue.org/pictures/sotiriadis.jpg

Afirmatia apartine Arhimandritului Ignatios Sotiriadis, delegat al Bisericii Ortodoxe a Greciei la Sinodul Episcopilor Catolici reunit in aceste zile la Roma. Potrivit agentiei Zenit discursul acestuia a provocat aplauze prelungi din partea participantilor. Redam mai jos un fragment din cuvantul arhimandritului grec, citat de siteul catholica.ro:
Sanctitatea voastra, societatea noastra este satula si bolnava. Cauta dar nu gaseste! Bea dar setea nu îi este satisfacuta. Societatea noastra are nevoie de noi crestinii – catolici, ortodocsi, protestanti, anglicani -, de o marturie comuna, de o voce unica. În aceasta sta responsabilitatea noastra de pastori ai Bisericilor în secolul XXI. În aceasta sta si responsabilitatea Primului Episcop al crestinismului, cel care prezida în caritate, si mai ales a unui Papa care este Magister Theologiae: sa fie semn vizibil si patern al unitatii si, sub calauzirea Duhului Sfant si dupa Sfanta Traditie, cu întelepciune, umilinta si dinamism, împreuna cu toti Episcopii lumii, succesori ai Apostolilor, sa conduca lumea întreaga la Cristos Rascumparatorul. Aceasta este dorinta profunda pe care o au aceia care tanjesc în inimile lor dupa Biserica nedivizata, `Una, Sancta, Catholica et Apostolica`. Dar este si dorinta celor care, si astazi, într-o lume care fara Cristos, repeta cu insistenta si cu încredere filiala cuvintele Apostolilor: `Doamne, la cine ne vom duce? Tu ai cuvintele vietii vesnice!`

Declaratia arhimandritului Ignatios Sotiaridis surprinde, nu numai prin aberatia pe care o comunica (aceea de a vedea in Episcopul Romei semnul unitatii unor confesiuni care sunt iremediabil despartite – ortodocsi, protestanti, anglicani) ci si prin depasirea unor limite ale competentei ierarhice. Un arhimandrit arunca declaratii care frizeaza erezia in conditiile in care el reprezinta Biserica Ortodoxa a Greciei! Sa fi plecat oare la Roma cu acest mandat?! Greu de crezut.

 ***

Un scurt comentariu si din partea noastra:

In timp ce pe plan economic si politic se clameaza tot mai frecvent si mai pronuntat in ultima vreme necesitatea unei voci unice, cineva trebuia ca si in plan spiritual sa tina isonul acestui cantec nou – pentru o noua era – compus si orchestrat de conducatorii din umbra ai acestei lumi. Si iata ca s-a gasit acel cineva, un fel de Corneanu sau Sofronie al Bisericii Greciei (fara sa fie totusi episcop) se arunca inainte fara rusine, in fata Sinodului Episcopilor Catolici, cu afirmatii nu doar foarte grave si vadit eretice, ci cu o declaratie  patetica de supunere fata de Papa si cu un adevarat  mesaj programatic. Declaratia arhimandritului Ignatios este un “manifest” de ecumenism radical si  marcand clar urmatoarea etapa in derularea planului de construire a unei noi religii mondiale, antihristice: unificarea crestinismului sub conducerea Papei, dincolo de orice considerente dogmatice sau canonice. Pe langa aceasta, este lesne de observat in discurs marturisirea ereziei “bisericii invizibile” – prezenta mai subtil si in discursul Patriarhului de la ultima sedinta de Sinod – conform careia Biserica “Una, Sfanta, Soborniceasca, Apostoleasca” nu este Biserica Ortodoxa, ci o asa-zisa biserica universala nevazuta,  a carei unitate, rupta la 1054, trebuie doar facuta vizibila. Acea “Biserica Una…” marturisita in Crez este ceva catre care credinciosii “tanjesc in inimile lor“, deci nu ceva real si concret, astazi, aici, ci numai un deziderat “sfant” care ar trebui implinit; dar, in acelasi timp, postularea unitatii invizibile a Bisericii il determina sa faca vorbire de “primul episcop al crestinismului” si de “toti episcopii lumii“.

Despre adevarul de credinta nici nu se pomeneste, ci doar de cine prezideaza (“in iubire”/”in caritate”) aceasta unitate, Papa, adica exact ceea ce-si doresc mai mult catolicii, dintotdeauna. Mai mult, desi se aminteste de Sfanta Traditie, in “ciorba” unitatii sunt amestecati si protestantii, si anglicanii, care nici nu recunosc autoritatea Sfintei Traditii, ci fac apel numai la Scriptura. Dar aceasta ca sa ne fie limpede ca se urmareste un sincretism “crestin” total, iar nu simpla unire intre ortodocsi si catolici. De ce oare un asemenea discurs a fost intampinat cu ropote de aplauze? Raspunsul il aflam in Cuvintele Mantuitorului: Vai vouă când toţi oamenii vă vor vorbi de bine. Căci tot aşa făceau proorocilor mincinoşi părinţii lor.

  • Mesajul intreg, in limba engleza, al lui Ignatios Sotiriadis – aici

 pope-benedict.jpg Cititi si:


Categorii

Biserica la ceas de cumpana, Noua ordine mondiala/ Masonerie, Portile Iadului

Etichete (taguri)


Articolul urmator/anterior

Comentarii

49 Commentarii la “Reprezentantul Bisericii Greciei “inchina” Ortodoxia Papalitatii

VEZI COMENTARII MAI VECHI << Pagina 2 / 2 >>

  1. Nu suntem noi cine sa=i judecam ci sa ne rugam pt ei daca suntem crestini cu adevarat!!!

  2. http://www.cuvantul-ortodox.ro/2008/06/10/unica-osandire-ingaduita/

    Sfantul Apostol Pavel, care ne invata de fiecare data sa nu defaimam pe semenii nostri pentru slabiciunile lor morale, nici sa-i dispretuim, ci cu dragoste sa-i lecuim (vezi I Cor.13, 1-7), devine dintr-o data foarte aspru cand se pune problema celor ce gresesc impotriva curatiei credintei. Ingrijorat parinteste pentru cei neputinciosi (vezi I Tesal.2, 7-8) si recomandand purtari mangaietoare catre frati (vezi Rom. 12, 10), el devine foarte vehement impotriva ereticilor: Paziti-va de caini! Paziti-va de lucratorii cei rai! (Filip.3, 2). Luati aminte sa nu va fure mintile cineva cu filosofia si cu desarta inselaciune din predania omeneasca, dupa intelesurile cele slabe ale lumii, si nu dupa Hristos! (Col.2, 8). De ce el este atat de taios fata de invatatorii cei mincinosi? Pentru ca, fara discutie, invataturile cele mincinoase sunt otrava pentru suflet, iar purtarea fara discernamant catre ei si implinirea unor asemenea invataturi conduc catre pieire vesnica. Neputintele morale pot uneori sa slujeasca pentru smerirea omului si conducerea lui catre mantuire intru Domnul prin pocainta cuvenita. Insa erezia este de-a dreptul pierzanie.

    Nicaieri in Sfanta Scriptura nu intalnim indicatii ca am putea sa iertam pacatele impotriva credintei poruncite de Dumnezeu, in timp ce, in nenumarate randuri, ni se spune ca suntem datori sa iertam celor ce gresesc impotriva noastra din pricina neputintei omenesti. Cei ce pacatuiesc impotriva credintei ortodoxe, pacatuiesc direct impotriva lui Dumnezeu, si nu impotriva oamenilor. Ei hulesc Adevarul revelat, si nu parerile oamenilor obisnuiti. De aceea s-a spus: De omul eretic, dupa intaia si a doua mustrare, departeaza-te! (Tit 3, 10). Chiar Sfanta Biserica, aceasta grijulie Maica pentru fiii ei care gresesc, este foarte aspra fata de eretici. Dupa chemarea repetata spre venirea in fire si pocainta, prin refuzul din partea lor de a se pocai, ea ii indeparteaza de comuniunea sa ca neintelepti si indarjiti, stricatori ai adevarurilor dumnezeiesti. Cei ce pacatuiesc din punct de vedere moral continua sa fie madulare ale ei, chiar grav bolnave fiind. Insa cei eretici nu pot sa ramana madularele ei, chiar daca mai inainte au fost (vezi I In 2, 19).

  3. Cinste fratiei tale, frate admin, pt. frumoasa si pertinenta LAMURIRE pe care ai adus-o mai sus cu privire la diferenta de atitudine pe care o are Biserica fata de doua categorii de oameni.
    Respectiv, fata de cei care gresesc moral si fata de care Biserica se comporta cu multa ingaduinta si face uneori mari pogoraminte pentru ajutorarea lor de a depasi starea de pacat in care se gasesc si in care se tarasc din cauza slabiciunii vointei lor, celei secatuite de putere morala datorita pacatelor savarsite, si respectiv fata de eretici, cu privire la care Biserica nu face si nu a facut niciodata NICI O CONCESIE, oricat de mica ar fi ea.

    Drumul ORTODOX al mantuirii ni-l putem asemana cu un drum care duce in varful unui munte inalt. Dar pana la a urca muntele, drumul trece prin padurile de la poalele muntelui. In aceste paduri, Drumul Ortodoxiei, este pandit de multi talhari si se intretaie cu alte carari (care sunt…caile si potecile EREZIILOR). La aceste intretaieri cei care urasc calea Ortodoxa, PUN IDICATOARE inselatoare si masluite spre alte directii pe care scriu…tot CALEA chipurile “ortodoxa”, asa cum fac teologii si pastorii ecumenisti.
    Daca drumetii si calatorii crestini, doritori de mantuire, evita cu grija aceste capcane si reusesc sa tina mai departe DIRECTIA BUNA si neratacitoare a Caii Ortodoxe, atunci dusmanii Ortodoxiei, TAIE o gramada de copaci de-a curmezisul ca sa nu mai poata trece si inainta mai departe.
    Aceste blocari de drum sunt PRIGOANELE si amentarile.
    Daca Drumetii depasesc si surmonteaza si aceste piedici, cu puterea rugaciunii si a postului, despre care spunea Parintele Iustin Parvu ca SPULBERA orice fel de greutati din calea adevaratilor crestini, atunci drumetii crestini doritori de mantuire, INCEP SA URCE PE MUNTELE ADEVARULUI, de unde vad de la inaltime si mult mai bine Drumul care i-a adus pana acolo.

    Fiindca cei care au ajuns acolo sus, vad de la inaltime INCA MULTI alti crestini care vin si ei cu ravna pe Drumul Ortodoxiei, si care si ei vor fi in primejdii la rascrurcile unde au fost in primejie si ei care inaintea lor au trecut pe acolo,atunci cei care au ajuns pe Muntele Adevarului si al Indreptarii de sine, SE COABOARA intre cei care urca si le sunt CALAUZE neratacitoare si nemincinoase pe Drumul salvarii sufletelor lor.

    Cei care au ajuns pe munte SUNT SFINTII PARINTI, si MARII DUHOVNICI pe care ii mai avem. Si cata vreme INDRUMARILE lor calauzitoare se mai…”coboara” in drumul vietii noastre si in preocuparile si activitatile noastre de zi cu zi, si ami ales in inmile si mintile si sufletele noastre, atunci ferice de noi, iar de nu ne vor mai fi calauze, atunci vai de noi…!

    Da, vai de noi, caci uite cum unii dintre falsii pastori, precum acest Arhimandrit grec, PUN FALSE INDICATOARE in fata credinciosilor Dreptmaritori cu privire la Drumul Credintei pe care trebuie sa-l urmeze ortodcsii in viitor, si anume….”sub obladuirea si conduceare Vaticanului si a Papei”

    Dar de Sus, din MUNTELE Adevarului Mantuitor, Sfintii Parinti ne avertizeaza SA NU PRIMIM asemenea recomandari si sa nu ne lasam induplecati de maiestria cu care sunt ele …spuse, ci sa ramanem pe CALEA ASCULTARII de Inavataturile si Randuielile cele din trecut ale Sfintilor Parinti.

    Of…Doamne, ami avem de trecut inca prin multe paduri intunecate, in care sunt si multi talhari, si multe calauze mincinoase, si indicatoare masluite si multe piedici in drumul nostru si multe primejdii de a ne pierde suflete Te rugam Doamne Hristoase, pentru Rugaciunile Sfintilor Tai si ale Maicii Tale, pazeste-ne de AMAGIRE si ratacire si ne ajuta sa ramanem pe Drumul DREPT si Adevarat Al Ortodoxiei, ca sa ajungem in Imparatia Ta, Amin!

  4. ‘Ce va fi…va vi’…un refren care mi-a rasunat in minte ,repetandu-se iar si iar. Din pacate aceasta ‘avalansa de apostazie’ nu mai poate fi oprita…Caderea in erezie este ireversibila si va fi din ce in ce mai mare,asa ca sa nu ne facem sperante desarte.Totul sta in mana noastra,a fiecaruia dintre noi…si trebuie sa luptam cu toate ‘armele’ enumerate de Sfantul Apostol Pavel,ca niste ostasi vrednici de a intra in Imparatia Cerurilor. Mila lui Dumnezeu cu noi.

  5. @ Gh. Vela:

    Nu meritam nicio cinste, este doar un citat din parintele Serafim Alexiev (linkul dat mai sus: http://www.cuvantul-ortodox.ro/2008/06/10/unica-osandire-ingaduita/ )

    @ Eleazar:

    Asa este, IPS Averchie spune si el raspicat, citandu-l pe Sf. Ignatie Briancianinov:

    “În continuare Episcopul Ignatie scrie: “Se împlinesc proorocirile Scripturii despre Apostazia de la creştinism a popoarelor trecute de la păgânism la creştinism. Apostazia a fost prevestita de către Sfânta Scriptură cu toată claritatea şi este o mărturie a faptului cât de adevărat este tot ce s-a spus în Scriptură“.

    Iată de ce adevăratul creştin nu trebuie să intre în panică, observând acest sumbru tablou al Apostaziei, spre deosebire de unii, care cu naivitate şi necugetat se sperie, preferând să nu vadă Apostazia şi să tacă.

    Dreptcredinciosul creştin cunoaşte din cuvintele lui Hristos Mântuitorul însuşi că toate acestea “trebuie să fie (Marc 13,7; Luca 21,9), însă el nu trebuie să închidă ochii asupra lor, ci este dator să fie pe deplin conştient faţă de cele ce se întâmplă, şi să aprecieze corect toate evenimentele, în care se manifestă Apostazia, ca să ştie cum să se comporte spre a nu fi târât de puhoiul Apostaziei.

    Spre a ne călăuzi, Episcopul Ignatie spune: “Apostazia are loc cu îngăduinţa Domnului, nu încerca s-o opreşti cu slabele tale puteri…

    Ce înseamnă aceasta? Înseamnă oare să ne împăcăm cu Apostazia şi să “ne integrăm” în ea? Nu, desigur! Iată însă cum trebuie să acţionăm: “Îndepărtează-te, păzeşte-te tu însuţi de ea: aceasta este de ajuns. Cunoaşte duhul vremii, cercetează-l, ca să poţi evita pe cât posibil influenţa lui!

    De aceea tăcerea asupra Apostaziei este criminală. N-avem voie să păstrăm tăcere asupra Apostaziei, să ne liniştim pe noi înşine şi pe alţii, că totul ar fi în ordine, că n-avem de ce să ne tulburăm. Cu toate că nu ne stă în puteri “să oprim Apostazia cu slabele noastre puteri“, datoria iubirii noastre creştineşti ne porunceşte nu numai să ne ferim, şi să ne păzim noi înşine, ci să-i păzim, să-i avertizăm şi pe semenii noştri, care nu văd şi nu observă nimic. Aici se cuvine să ne amintim minunata cugetare a unuia din cei mai mari stâlpi ai Bisericii noastre, Sfântul Grigorie Teologul: “Prin tăcere îl trădăm pe Dumnezeu“. Nu se cade a tăcea despre ceea ce este de primă necesitate – salvarea sufletelor omeneşti!

    Să ne adresam în continuare cugetărilor Episcopului Ignatie, care ne deschid ochii asupra celor ce se întâmplă în prezent în lume: “Apostazia a început de la un timp să înainteze rapid, liber şi făţiş. Urmările vor fi din cele mai triste. Facă-se voia Domnului!


    http://www.cuvantul-ortodox.ro/2007/04/30/ips-averchie-mentorul-cuviosului-seraphim-rose-despre-marea-apostazie/

  6. Sfinte Ignatie, Sfinte Ignatie, esti LUMINA si CALAUZA si Povatuitorul si Dascalul si mangaierea si bucuria tainica a inimilor atator mii si sute de mii de tineri si oameni ortodocsi, care vor sa se mantuiasca in vremurile de azi! Esti Invatatorul cel neratacit pentru vremurile din urma.

    Binecuvantat fie Dumnezeu care te-a dat Ortodoxiei si lumii si care a grait si invatat prin tine!

    Si binecuvantati sa fie toti cei care te iubesc pe tine, si asculta de indrumarile si povatuirile tale, si traiesc in lume urmand tainic invatatura ta!

    Roaga-te Sfimte Ignatie pentru toti cei care se adapa si se hranesc din lumina invataturilor tale, ca sa se mantuiasca sufletele lor. Amin!

  7. EREZIA ESTE SI RAMANE HULA IMPOTRIVA DUHULUI SFANT,…,nu are rost sa zicem multe despre ea pt ca Hristos a spus ca nu o va ierta in veac!Si totusi va rog sa nu uitati ca exista trepte ale pacatuirii(unii s-au nascut asa si nu au avut de ales…sa ii certe Domnul nu noi/noi sa ii certam pe cei invatati ai nostri ca sa se intelepteasca si sa se schimbe)!Sa ne amintim ce spune Cuviosul Paisie Aghioritul:daca am fi oameni duhovnicesti multi s-ar folosi de pe urma noastra…!Inainte de a sparge geamurile ereticilor,mai intai sa le curatim pe ale noastre!

  8. Pingback: Război întru Cuvânt » Viclenia “unitatii in diversitate”: Cat de aproape este unirea cu Vaticanul?
  9. Pingback: Război întru Cuvânt » MARTURISIRE DE CREDINTA IMPOTRIVA ECUMENISMULUI IN BISERICA GRECIEI
  10. @admin
    Este adevarat ca in primul rand suntem ortodocsi, dar suntem totusi si romani, si nu cred ca este lucru de mica importanta, avand in vedere ca la Judecata de apoi se vor prezenta “noroadele, cu regii si imparatii loir” deci destinul unei natii transcende istoria. sa nu minimalizam faptul ca suntem romani.

  11. Pingback: Război întru Cuvânt » Nelinisti ortodoxe motivate de Textul de la Ravenna
  12. In ftta atacului evreiesc – terorismul provocat de ei, razbouiul regional din Orientul Mijlociu petnru a bombarda Ierusalimul si a-si reconstrui templul sangeros, cu intronarea antihristului, reclama si unirea crestinilor, altfel ne termina pe rand.

  13. Pingback: Razboi întru Cuvânt » MITROPOLITUL SERAFIM DE PIREU DA ANATEMEI PE ECUMENISTI LA SINODICONUL ORTODOXIEI / Dezvaluiri importante la Volos (Grecia)
  14. Pingback: SFANTA CHINOTITA A SFANTULUI MUNTE ATHOS IMPOTRIVA ACORDULUI DE LA BALAMAND SI A EREZIEI "BISERICILOR SURORI"
  15. Pingback: ACORDUL DE LA BALAMAND (1993): o critica a pr. Ioannis Romanides
  16. Pingback: PRIMATUL PAPAL, OBSESIA ABSOLUTA A VATICANULUI. Interviul cardinalului Kurt Koch, seful Consiliului de Promovare a Unitatii Crestinilor
  17. Pingback: CONCLUZIILE Conferintei de la Pireu despre primatul papal - Razboi întru Cuvânt
  18. Pingback: Cardinalul Kurt Koch re-afirma scopul ecumenismului catolic: ACCEPTAREA PRIMATULUI PAPAL DE CATRE ORTODOCSI - Război întru Cuvânt - Recomandari
  19. De ce sa te uiti doar la greci ? Si la noi e la fel daca va uitati ce se intampla. Intr-adevar, sunt multi oameni care , asa cum scrie in Apoclaipsa, arata ca niste miei si graiesc ca niste balauri ! CREDINTA ! Sa ne intarim credinta ! Vin vremuri grele ! Sa n incetam sa ne rugam la Maica Domnului, la Iisus Hristos si la sfintii Sai grabnic-ajutatori !

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Articole Recomandate

Carti recomandate