DISCERNAMANTUL – lumina, “sarea” si cârma indispensabile vietii duhovnicesti. CUVIOSUL PAISIE: Vezi lucrurile ingust; esti atenta doar la ceea ce trebuie facut si nu-ti pasa de om”. SI DRAGOSTEA ARE NEVOIE DE INTELEPCIUNE

27-07-2014 Sublinieri

“Nu ai discerna­mant si de aceea le infrunti pe toate sec, formalist…”

vindecarea-orbilor

Pentru Duminica vindecarii a doi orbi si a unui mut (a VII-a dupa Rusalii), va mai recomandam:

***

geron-paisios

Discernamantul, cununa virtutilor

Masura discernamantului pe care-l avem este data de starea noastra duhovniceasca

– Gheronda, de ce Parintii spun ca virtutea discernamantului este “mai mare decat toate virtutile[1]?

– Discernamantul nu este simplu o virtute; este coroana, cununa virtutilor.

Avem discernamant in functie de starea noastra duhovniceasca, in functie de calitatea virtutilor noas­tre. Daca virtutile noastre sunt de hartie, de hartie va fi si cununa lor, adica discernamantul pe care-l avem. Daca virtutile noastre sunt de arama, de arama va fi si cununa lor. Daca sunt de aur, de aur va fi si cununa lor. Daca virtutile noastre au diamante, diamante va avea si cununa lor, discernamantul.

– Ce este discernamantul?

– Discernamantul este vederea duhovniceasca. Iar vedere duhovniceasca are acela care are mintea purificata; fjhchkpentru aceea are limpezime duhovniceasca si luminare dumnezeiasca.

– Gheronda, Sfantul Ioan Scararul spune:

„Cu cei doi ochi vedem trupeste, iar cu discernamantul vedem duhovniceste[2].

– Asa este. Vezi, daca ochii nostri sunt sanatosi, vedem bine, pe cand daca avem vreo afectiune la ochi, nu vedem bine. Vederea noastra este pe masura sanatatii ochilor nostri. Acelasi lucru se intampla si in viata duhovniceasca. Potrivit cu sanatatea noastra duhovniceasca este si vederea noastra duhovniceasca, discernamantul nostru.

– Cum se deschid ochii sufletului?

– Nu cu tina a deschis Hristos ochii orbului[3]? Dar pentru ca ochii sufletului nostru sa se deschida, tre­buie sa aruncam de pe noi noroiul pacatului. Nu spu­ne „scuturand tina de pe ochii mintii”[4]? Daca nu ne lepadam propriul eu si nu ne slobozim de omul nostru cel vechi, ci exista inlauntrul nostru iubire de sine, egoism, dorinta de a placea oamenilor, nu putem avea limpezime duhovniceasca.

Cu cat omul inainteaza in viata duhovniceasca, cu atat mai mult i se deschid ochii sufletului. I se limpezeste mintea, isi vede mai bine propriile greseli si binefacerile cele multe ale lui Dumnezeu, se sme­reste, dobandeste zdrobire de inima, iar Harul lui Dumnezeu vine in chip firesc impreuna cu dumnezeiasca luminare, iar omul dobandeste discernamant. Unul ca acesta vede limpede in orice situatie care este voia lui Dumnezeu si nu se poticneste pe calea lui du­hovniceasca. Caci discernamantul este carma care il conduce pe om in siguranta, ca sa nu se abata de la calea cea dreapta si sa nu cada nici la dreapta, nici la stanga.

– Gheronda, cand cineva porneste cu o intentie buna spre a face un bine, dar in cele din urma cade in extreme si lucrul sau se face rau, inseamna ca lip­seste discernamantul?

Se poate sa inceapa bine, dar daca nu-i atent, intra la mijloc egoismul si se abate de la calea cea dreapta. Cand in actiunile noastre intra propriul eu, se creeaza impatimiri si apoi diavolul cutreiera liber pe ogorul nostru. De aceea sa va straduiti sa traiti launtric, smerit, sa lucrati in ascuns, ca sa dobanditi luminarea dumnezeiasca. Cel care traieste launtric, smerit, depaseste josniciile omenesti, fanatismele etc. si devine zelot in sensul cel bun.

– Gheronda, imi vine greu sa deslusesc ce este co­rect in fiecare situatie.

Ca sa dobandesti limpezimea duhovniceasca ai nevoie de curatire. Sa citesti Lavsaiconul, Limonariul, Istoria iubitoare de Dumnezeu si pe Avva Varsanufie si sa te oglindesti pe tine insati in aceste carti, ca sa dobandesti simt duhovnicesc. Atunci vei putea deo­sebi aurul de arama si vei deveni aurar duhovnicesc.

Fiecare virtute are nevoie de discernamant

– Gheronda, Sfantul Isaac Sirul scrie:

„Dumnezeu ia in considerare virtutea dupa discernamantul cu care este savarsita[5].

– Asa este. Fiecare fapta a noastra, pentru a fi placuta lui Dumnezeu, si fiecare virtute, pentru a fi cu adevarat virtute, are nevoie de discernamant. Dis­cernamantul este sarea virtutilor. De aceea si Hristos ne spune in Evanghelie:

„Orice jertfa va fi sarata cu sare”[6].

Sa ne gandim, de pilda, de cat discernamant are nevoie asceza! Omul trebuie sa aiba in vedere puterile pe care le are, si starea lui duhovniceasca etc. Caci, daca intreci masura, vei ajunge sa nu mai poti face nimic, iar acest lucru va fi spre paguba intregii tale vieti duhovnicesti. De aceea Parintii spun ca tot ce este peste masura este de la diavol[7]. Pentru Cuviosul Paisie cel Mare, de pilda, care putea sa posteasca chiar si douazeci de zile, nu era o exagerare cand tinea ade­sea post negru de trei zile. Insa unul caruia ii tremura picioarele si nu poate posti cele trei zile[8] nici macar o data pe an, daca ar voi sa tina mereu post negru, aceasta ar fi o exagerare, adica de la diavol.

– Inteleg ca pentru asceza este nevoie de discer­namant, insa mi-e greu sa concep acelasi lucru pen­tru celelalte virtuti. Ne-ati putea da un exemplu?

– Sa te luam pe tine ca exemplu. Tu ai o inima de mama si… Sa spun mai departe?

– Da, Gheronda.

– Si purtare de… mama vitrega. Ai atata jertfire de sine, atata lepadare de sine, atata bunatate, dar nu ai discernamant. Nu esti atenta sa vezi cine este cel care iti vorbeste si ce anume vrea: nu te gandesti cum trebuie sa te porti cu el, ci il repezi. Iar acela se mahneste, caci el nu vede inima ta, ci purtarea ta.

– Asadar, ce trebuie sa fac?

– Sa-L rogi pe Dumnezeu sa te lumineze, ca sa le infrunti pe toate cu discernamant. Inarmeaza-te acum cu rabdare si rugaciune si incet-incet vei dobandi si discernamant.

Si dragostea are nevoie de discernamant

– Gheronda, Avva Pimen spune:

“Afla ce voieste fra­tele si-l odihneste pe el[9].

Ce vrea sa spuna exact?

– Vrea sa spuna ca trebuie sa afli ce nevoie are fratele tau, aproapele tau, si sa i-o satisfaci, in sensul cel bun. Caci si dragostea are nevoie de discernamant. Daca cine­va, de pilda, este lacom la mancare, nu trebuie sa-i dai mereu mancaruri gustoase, caci aceasta il va vatama. Vei face mancare gustoasa pentru unul care nu are pofta de mancare, ca sa o poata manca. Sau, este dovada de dragoste a-i dai dulciuri unui diabetic?

o-gerontas-paisios-me-ton-geronta-grigorio-kai-tin-gerontissa-efimia-tis-metamorfosis– Cum poate cineva sa-i iubeasca pe toti oamenii deopotriva si sa faca acest lucru cu discernamant?

Ii iubeste pe toti la fel, dar nu-si manifesta dra­gostea la fel fata de toti. Pe unul il iubeste de departe, fiindca trebuie sa il tina la distanta, pe altul de aproape, in functie de ceea ce-i este fiecaruia de folos. Unuia nu trebuie sa-i vorbeasca deloc, altuia trebuie sa-i spuna doua cuvinte, altuia ceva mai multe.

– E posibil ca manifestarea dragostei mele sa-l vatame pe celalalt?

Daca celalalt este marinimos si tu ii arati multa dragoste, atunci se schimba in sensul cel bun si se straduieste cu orice chip sa te multumeasca, sa nu te intristeze.Daca insa ii arati dragoste multa celui obraznic, el devine si mai obraznic, fiindca dragostea cea multa pe cei marinimosi ii face si mai marinimosi, iar pe cei obraznici ii face si mai obraznici. Asadar, cand vezi ca nu ajuti cu dragostea ta, o micsorezi cu discernamant; facand lucrul acesta tot din dragoste.

Este posibil ca, facand o jertfa dintr-un imbold curat, sa ajung la exasperare?

– Da, de aceea jertfa trebuie facuta cu discerna­mant. Sa iei aminte sa nu-ti depasesti propria rezistenta, fiindca si puterile tale trupesti au o limita. Cand iti depasesti limita rezistentei trupesti, daca cineva iti va spune:

„Nu ai facut nimic de dimineata pana acum”,

se poate sa spui in sinea ta:

„Ce om nerecunoscator! Eu de dimineata m-am omorat cu munca, iar el imi spune ca n-am facut nimic!”.

Si asa tot efortul a ramas zadarnic.

– Gheronda, dar daca pe moment ma indignez in sinea mea, dar indata ma gandesc ca ceea ce s-a intamplat a fost din cauza intentiilor mele necurate, stradania mea este zadarnica si in acest caz?

– In acest caz aghiuta iti da un branci, iar tu ii dai o palma puternica. Si atunci aghiuta incaseaza palma si pleaca.

Discernamantul nu are limite si reguli

– Gheronda, are discernamantul vreo masura?

paisios30– Nu, discernamantul nu are vreo masura; nu are limite si reguli. Il are si pe „nu”, il are si pe „da”; il are si pe „putin”, il are si pe „mult”. Unei maici care are discernamant, nu este nevoie sa-i spui ce sa faca si cum sa vorbeasca. Ea actioneaza intotdeauna corect, fiindca gandeste intotdeauna duhovniceste. Are lumi­nare dumnezeiasca si simtire duhovniceasca.

– Gheronda, mi-ati spus odata ca sunt ingusta la minte. La ce va refereati exact?

Vezi lucrurile ingust; esti atenta doar la ceea ce trebuie facut si nu-ti pasa de om. De pilda, spui la slujba: „Maica cutare trebuie sa stea la locul cutare si sa cante asta”. Nu cercetezi daca ea are curajul sa stea acolo si sa cante acea cantare. Sa vezi mai intai cand si cum se cuvine sa fie aplicat acel „trebuie” si numai dupa aceea sa ceri indeplinirea. Nu ai discerna­mant si de aceea le infrunti pe toate sec, formalist.

Pentru a aplica corect regulile Bisericii si pentru a fi de folos oamenilor, trebuie sa ai o inaltime duhov­niceasca, pentru a avea si discernamant duhovnicesc. Caci altfel ramai la litera Legii; insa litera Legii “ucide[10]Iti spune unul: „in Pidalion[11] asa scrie”, si le aplica asa cum le gaseste scrise, dupa litera, in timp ce ar trebui sa cerceteze fiecare caz in parte. Dupa cum am vazut, in spatele unui caz se pot ascunde mii de alte motivatii. Epitimia, de pilda, trebuie aplicata in functie de om, de starea in care se afla, de greseala pe care a facut-o, de pocainta pe care a aratat-o si de atatea altele; nu exista o reteta si o regula pentru toti.

In orice situatie, totul este sa ai discernamant, luminare dumnezeiasca. De aceea ma rog mereu ca Dumnezeu sa daruiasca lumii luminare.

„Hristoase al meu, spun, ne-am pierdut si casa si calea care duce la ea. Lumineaza-ne ca sa ne gasim casa, pe Parintele nostru. Daruieste-ne cunoasterea dumnezeiasca!”.


[1] Vezi Sfantul Ioan Damaschin, Filocalia, vol. IV, Cuvant minunat si de suflet folositor, Ed. Harisma, Bucuresti, 1994, p. 212.

[2] Vezi Sfantul Ioan Scararul, Scara, Cuvantul XXVI, partea a II-a, pf. 70.

[3] Vezi Ioan 9,6.

[4] Din irmosul canonului a doilea al Cantarii I, Duminica Cincizecimii.

[5] Sfantul Isaac Sirul, Cuvinte ascetice, Cuvantul LVIII.

[6] Marcu 9, 49.

[7] Patericul egiptean, Avva Pimen, pf. 129.

[8] Se refera la primele trei zile din Postul Mare, cand nu se mananca si nu se bea nimic.

[9] Vezi Patericul egiptean, Avva Pimen.

[10] Vezi II Corinteni 3,6.

[11] Culegere de Canoane ale Bisericii Ortodoxe, care conţine Sfintele Canoane ale Sinoadelor Ecumenice, Canoanele Apostoli­ce, precum si Canoanele Sfinţilor Parinţi ai Bisericii, cu o scurta talcuire. Culegerea a fost alcatuita in anul 1793 de catre Sfantul Nicodim Aghioritul si de monahul Agapie.

(din: Cuviosul Paisie Aghioritul, Cuvinte duhovnicesti V – Patimi si virtuti, Editura Evanghelismos, 2007)

ba001-Paisios-700x700

LEGATURI:

***


Categorii

2. Slider, Cuviosul Paisie Aghioritul, Duminica vindecarii a doi orbi si un mut in Capernaum, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Razboiul nevazut

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

14 Commentarii la “DISCERNAMANTUL – lumina, “sarea” si cârma indispensabile vietii duhovnicesti. CUVIOSUL PAISIE: Vezi lucrurile ingust; esti atenta doar la ceea ce trebuie facut si nu-ti pasa de om”. SI DRAGOSTEA ARE NEVOIE DE INTELEPCIUNE

  1. de mare folos aceste cuvinte ale parintelui Paisie despre discernamant. Mi-au lamurit anumite aspecte pe care le intuiam doar, dar nu am avut discernamantul sa le inteleg pe de-a intregul. Cu adevarat, este mare lucru sa dobandeasca cineva discernamant si sa actioneze luminat fiind Harul lui Dumnezeu.

  2. Cu veacuri in urma exista foarte putin cuvant tiparit… poporul vedea icoanele pictate, comportamentul preotului, auzea din predica preotului cate un cuvant miscator si astfel isi indrepta sau schimba radical viata…

    Indeosebi in ultimul veac s-au tot inmultit (aproape) degeaba cuvintele tiparite… Se pare ca duhurile rautatii au priceput riscul inteleptirii omului si au inmultit si ele exponential cuvintele tiparite, le-au diversificat in format audio/video/on-line pana la… SATURATIE, insa in marea lor majoritate nu sunt folositoare mantuirii omului…
    Si uite asa, CUVANTUL ADEVARULUI ramane la fel de “ascuns” omului contemporan…

    Ce trist este sa avem astazi astfel de cuvinte puternice ca cele ale Cuviosului Paisie, dar muuulti semeni sa nu le citeasca/primeasca!

  3. Pingback: PREDICI AUDIO si TALCUIRI DE MARE PROFUNZIME la EVANGHELIA INMULTIRII PAINILOR: Ce vrea Hristos de la noi si ce cautam noi la Dumnezeu? -
  4. Pingback: PREDICI AUDIO in Duminica dupa Inaltarea Sfintei Cruci, de folos exceptional tuturor celor preocupati de viata duhovniceasca: UN INTELES NEASTEPTAT AL LUARII CRUCII “IN FIECARE ZI”: Sa avem incredere in Dumnezeu! -
  5. Pingback: STARETUL NICON DE LA OPTINA – sfaturi si indreptari duhovnicesti pentru SPOVEDANIE, NADEJDE si DISCERNAMANT cuprinse in scrisorile sale (I): “Nu deznadajdui cand vezi in tine feluritele ne­putinte. Rabda-te si pe tine!“ -
  6. Pingback: PARINTELE PAISIE AGHIORITUL: “Este foarte obositor atunci cand nu exista sim­plitate si incredere! In vremea noastra insa, cu cat se raspandeste politetea lumeasca, cu atata se pierde bucuria adevarata si zambetul firesc” -
  7. Pingback: SFANTA ECATERINA sau despre ADEVARATA FRUMUSETE SI INTELEPCIUNE. Predica IPS Bartolomeu despre ce inseamna a fi “intelectual” (audio). DE CE SUNTEM LASATI PRADA TULBURARILOR? “Daca nu as fi fost cu tine nu ai fi putut duce patimirea̶
  8. Pingback: Parintele Cleopa despre FUGA DIN FATA PRIMEJDIILOR -
  9. Pingback: Arhim. EFREM FILOTHEITUL despre FRICA, DEZERTARE si TRANDAVIE in RAZBOIUL DUHOVNICESC: “Din faptul ca deznadajduiesti cunoaste ca acesta este razboi, este bombardament al vrajmasului… Prin urmare trebuie RABDARE, STARUINTA, CURAJ. Aceasta sa n
  10. Pingback: “… Dar fariseii ziceau: Cu domnul demonilor scoate pe demoni” | Cuvântul Ortodox
  11. Pingback: Predica audio a Protos. Ioan Buliga la Duminica a VII-a dupa Rusalii despre SLAVA DESARTA, IDOLII LAUDEI OMENESTI, “MINUNILE” MINCINOASE ALE TEHNOLOGIEI si “PROPOVADUIREA” INSELARII LUI ANTIHRIST LA TELEVIZOR: “Grija mare la
  12. Pingback: “Grija mare la ce ne uitam si la ce auzim!… Noi trebuie sa mergem impotriva curentului”. Predica audio a Protos. Ioan Buliga la Duminica a VII-a dupa Rusalii despre SLAVA DESARTA, IDOLII LAUDEI OMENESTI, “MINUNILE” MINCINOASE
  13. Pingback: “Să luăm locul care ni se potriveşte, acela care se află LA PICIOARELE DOMNULUI nostru şi să cerem mila Sa”. ÎN CIUDA PĂCATELOR NOASTRE, NĂDĂJDUIM! | Cuvântul Ortodox
  14. Pingback: SFANTUL PIMEN CEL MARE al PATERICULUI EGIPTEAN – pilda de discernamant, de iubire si de dorinta arzatoare dupa Dumnezeu “in pustiul arid de iubire, adevar si dreptate al acestei lumi” | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Articole Recomandate

Carti recomandate