AVVA MACARIE EGIPTEANUL, “dumnezeul pamantesc” care acoperea greselile vazute si mangaia pe cei ce patimeau

19-01-2010 Sublinieri

macariusthegreat

  • Intrebat-au unii pe avva Macarie, zicand: cum suntem datori sa ne rugam? Le-a zis lor batranul: nu este trebuinta a vorbi multe, ci a intinde adeseori mainile si a zice – Doamne, precum vrei si precum stii, miluieste! Iar de le sta razboi asupra, ziceti – Doamne, ajuta-mi! Si El stie ce e de folos si face cu noi mila.
  • Trecand odata avva Macarie cu fratii prin Egipt, a auzit un copil zicand mamei sale: mama, un bogat ma iubeste si eu il urasc si un sarac ma uraste si eu il iubesc, si auzind avva Macarie, s-a mirat. Si i-au zis lui fratii: ce este vorba aceasta parinte, ca te-ai mirat? Si le-a zis lor batranul: cu adevarat, Domnul nostru este bogat si ne iubeste pe noi si nu voim sa-L ascultam. Iar vrajmasul nostru, diavolul este sarac si ne uraste si iubim necuratia lui.
  • Rugatu-l-a pe el avva Pimen cu multe lacrimi, zicand: spune-mi un cuvant – cum ma voi mantui? Si raspunzand batranul, i-a zis: lucrul care il ceri, s-a dus acum de la calugari.
  • Zicea avva Pafnutie, ucenicul lui avva Macarie: m-am rugat parinteluiMacarius_the_Great meu zicand spune-mi un cuvant. Iar el a zis: sa nu faci rau cuiva nici sa osandesti pe cineva. Acestea pazeste-le si te vei mantui.
  • Spuneau parintii despre avva Macarie Cel Mare, ca s-a facut, precum este scris, dumnezeu pamantesc. Ca precum este Dumnezeu acoperind lumea, asa s-a facut si avva Macarie acoperind greselile ce le vedea, ca si cum nu le-ar fi vazut si care le auzea, ca si cum nu le-ar fi auzit.
  • A zis avva Macarie: de ne vom aduce aminte de rautatile ce ne fac oamenii, ridicam puterea aducerii aminte de Dumnezeu. Iar de ne vom aduce aminte de rautatile diavolilor, vom fi neraniti.
  • Povestea avva Macarie: umbland odata prin pustie am gasit o capatana de mort aruncata la pamant. Si clatindu-o cu toiagul cel de finic, mi-a grait capatana. Si am zis ei: tu cine esti? Si mi-a raspuns capatana: eu am fost slujitor al idolitor si al elinilor celor ce au petrecut prin locul acesta, iar tu esti Macarie, purtatorul de duh si in orice ceas te vei milostivi spre cei ce sunt in chinuri si te vei ruga pentru dansii, se mangaie putin. I-a zis ei batranul: care este mangaierea si care chinul? I-a raspuns lui: pe cat este de departe cerul de pamant, atata este focul de dedesubtul nostru, fiindca de la picioare pana la cap stam in mijlocul focului si nu este cu putinta sa se vada cineva fata catre fata, ci fata fiecaruia este lipita de spatele celuilalt. Deci cand te rogi pentru noi, din parte vede cineva fata celuilait. Aceasta este mangaierea. Si plangand batranul, a zis: vai zilei aceleia in care s-a nascut omul, daca aceasta este mangaierea muncii! I-a zis ei batranul: este alta munca mai rea? I-a raspuns lui capatana: noi, ca cei ce nu am cunoscut pe Dumnezeu, macar putin suntem miluiti, iar cei ce au cunoscut pe Dumnezeu si S-au lepadat de El si nu au facut voia Lui, dedesubtul nostru sunt. Si luand batranul capatana, a ingropat-o.
  • Spunea avva Petru despre sfantul Macarie, ca mergand odata la un pustnic si gasindu-l patimind, l-a intrebat, ce pofteste sa manance, fiindca nimic nu era in chilia lui si zicand acela: putina paine proaspata, n-a pregetat viteazul sa mearga la Alexandria si sa dea celui ce patimea. Si lucru de mirare ca nimanui nu s-a facut aratat.
  • Zis-a iarasi, fiindca cu nerautate se purta avva Macarie cu toti fratii, i-au zis lui unii: pentru ce te faci pe tine asa? Iar el a zis: doisprezece ani am slujit Domnului meu ca sa-mi daruiasca darul acesta si voi toti ma sfatuiti sa-l lepad?
  • Se spunea despre avva Macarie, ca atunci cand se intampla a fi cu fratii, isi punea luisi hotar, ca de se va afla vin pentru frati, sa bea, dar in loc de un pahar de vin, o zi sa nu bea apa. Deci fratii, pentru odihna, ii dau lui. Iar batranul cu bucurie lua, ca pe sinesi sa se chinuiasca. Iar ucenicul lui stiind lucrul, zicea fratilor: pentru Domnul, nu-i dati, caci in chilie vrea sa se chinuiasca pe sine! Si instiintandu-se fratii, nu-i mai dadeau vin.
  • Sf Macarie cel MareTrecand odata de la lunca la chilia sa, avva Macarie ducea zmicele de finic, si iata i-a intampinat pe el diavolul pe cale cu secerea si vrand sa-l loveasca n-a putut. Si i-a zis lui: multa sila am de la tine, Macarie, caci nu pot asupra ta. Iata orice faci si eu fac. Tu postesti, dar eu nicidecum nu mananc. Priveghezi, dar eu nicidecum nu dorm. Numai una este cu care ma biruiesti. I-a zis lui avva Macarie: care este? Iar el a zis: smerenia ta si pentru aceasta nu pot asupra ta.
  • Spuneau unii despre avva Macarie Egipteanul, ca suindu-se de la Schit si ducand niste cosnite, ostenind, a sezut si s-a rugat, zicand: Dumnezeule, Tu stii ca nu mai pot! Si indata s-a aflat langa rau.
  • Avva Macarie cel mare zicea fratilor in Schit, dupa ce ieseau din biserica: fugiti fratilor! Si i-a zis lui cineva din batrani: unde putem sa fugim mai mult decat in pustia aceasta? Iar el si-a pus degetele pe gura, zicand: de aceasta sa fugiti. Si a intrat in chilia sa si incuia usa si sedea.
  • Zis-a acestasi avva Macarie: daca dojenind pe cineva, te vei porni spre manie, implinesti patima ta; caci nu cumva pe altii sa-i mantuiesti si pe tine sa te prapadesti.
  • Acestasi avva Macarie fiind in Egipt, a gasit un om avand un dobitoc si furandu-i cele ce avea spre trebuinta sa. Si el ca un strain stand langa cel ce fura, incarca dobitocul si cu multa liniste il petrecea zicand: nimic nu am adus in lume, aratat este ca nici a scoate ceva din lume, nu putem. Domnul a dat dupa cum Insusi a voit, asa s-a si facut. Binecuvantat e Domnul pentru toate.
  • Un frate s-a dus la avva Macarie egipteanul si i-a zis: avvo, spune-mi cuvant sa ma mantuiesc! Si i-a zis batranul: du-te la mormant si ocaraste mortii! Deci ducandu-se fratele a ocarat si a azvarlit cu pietre si venind a vestit batranului. Si i-a zis batranul: nimic nu ti-au grait? Iar el a raspuns: nu. I-a zis lui batranul: du-te si maine si ii slaveste! Deci mergand fratele, i-a slavit zicand: apostolilor, sfintilor si dreptilor! Si a venit la batranul si i-a zis: i-am slavit. Si-a zis batranul:nimic nu ti-au raspuns ? A zis fratele: nu. I-a zis lui batranul: stii cu cate i-ai necinstit si nimic nu ti-au raspuns si cu cate i-ai slavit si nimic nu ti-au grait? Asa si tu, daca voiesti sa te mantuiesti, fa-te mort; nici nedreptatea oamenilor, nici lauda lor sa nu o socotesti, ca cei morti sa fii si poti sa te mantuiesti.
  • Povestit-a despre sine avva Macarie, zicand: cand eram mai tanar si sedeam la chilie in Egipt, m-au apucat si m-au facut cleric in sat. Si nevrand sa primesc, am fugit la alt loc. Si a venit la mine un mirean cucernic si lua rucodelia mea si-mi slujea mie. Apoi s-a intamplat din ispita diavoleasca de a cazut in pacat o fata si luand in pantece, era intrebata cine este cel ce a facut aceasta. Iar ea zicea: pustnicul! Iar ei iesind, m-au prins in sat si au spanzurat de grumajii mei oale afumate si urechi de vase si m-au purtat in vileag prin sat pe ulita, batandu-ma si zicand: acest calugar a stricat pe fata noastra, luati-l, luati-l! Si m-au batut incat putin de n-am murit. Si venind unul din batrani, a zis: pana cand bateti pe acest calugar strain. Iar cel ce-mi slujea, urma dupa mine rusinandu-se, caci era ocarandu-l pe el foarte si zicand: iata sihastrul pe care tu il marturiseai, ce a facut! Si au zis parintii ei: nu-l slobozim pana ce nu va da chezasie ca o va hrani pe dansa. Si am zis slujitorului meu si m-a luat in chezasie. Si mergand la chilia mea, am dat lui cate cosnite aveam, zicandu-i: vinde-le si le da femeii mele sa manance! Si ziceam in gandul meu: Macarie, iata ti-ai gasit tie femeie. Trebuie sa lucrezi putin mai mult ca sa o hranesti. Si lucram ziua si noaptea si ii trimeteam ei. Si cand a venit vremea ticaloasă să nască, a petrecut multe zile chinuindu-se si nu năstea. Si i-au zis ei: ce este aceasta? Iar ea a zis: eu stiu ca pe pustnicul acela l-am napastuit si mintind l-am invinuit. El nu este vinovat, ci cutare tanar. Si venind cel ce imi slujea bucurandu-se, zicea ca n-a putut sa nasca fata aceea pana ce nu a marturisit zicand ca nu are vina pustnicul, ci a mintit asupra lui. Si iata, tot satul va sa vina aici cu slava si sa se pocaiasca inaintea ta. Iar eu auzind acestea, ca sa nu ma supere oamenii, m-am sculat si am venit aici la Schit. Acesta este inceputul pricinei pentru care am venit aici.
  • Au trimis odata la avva Macarie in Schit batranii muntelui, rugandu-l si zicand catre el: ca sa nu se supere tot norodul pe mine, te rugam sa vii la noi sa te vedem mai inainte de a te duce catre Domnul. Deci venind el in munte, s-a adunat tot norodul la dansul. Si il rugau batranii sa zica vreun cuvant fratilor. Iar el auzind, a zis: sa plangem fratilor si sa izvorasca ochii nostri lacrimi, mai inainte de a ne duce unde lacrimile noastre vor arde trupurile noastre. Si au plans toti si au cazut cu fetele lor la pamant si au zis: parinte, roaga-te pentru noi!

Sursa: Patericul Egiptean

sf-macarie-cel-mare-si-ingerul-icoana-egipt

  • “[…] Deci înlăuntru iaste, în suflet, târându-se şi eşind duhul vicleşugului, gânditoriu, mişcătoriu, carele este acoperământul întunearecului, omul cel vechiu de carele li se cuvine a să dezbrăca ceia ce aleargă cătră Dumnezeu, şi a să-nbrăca cu omul cel ceresc şi nou, carele este Hristos. Deci nu-l poate a-l vătăma pre omul nimica dintru cele dinnafară, fără decât numai vieţuitoriul şi lucrătoriul, lăcuitoriul înlăuntru întru inimă, duhul întunearecului. Întrucât dară războiul fieştecarele întru gânduri datoriu iaste a-l avea, pentru ca să strălucească întru inima lui Hristos. Căruia Slava în veci, amin”. (din Cuv. 42).
  • “[…] Însă ţi să cuvine, precum El pe pământ viind au pătimit şi s-au răstignit, şi tu împreună a pătimi. Pentru căci când te vei depărta din lume, şi vei înceape a-L căuta pe Dumnezeu şi a-L socoti, deaciia te lupţi cu firea ta întru năravurile cele vechi, şi cu obiceiul cu carele împreună te-ai născut. Şi întru a te lupta cu obiceiul, aflii gânduri protivnice ţie şi războitoare cu mintea ta. Şi te trag pe tine gândurile, şi te răvărsază întru ceale dintru care ai eşit, spre ceaste văzute. Deci începi a face luptă şi războiu, gânduri pornind asupra gândurilor, minte spre minte, suflet spre suflet, duh spre duh. Şi deci sufletul rămâne în această luptă, ca să descopere oareşcarea ascunsă şi supţire puteare a întunearecului şăzând înlăuntru în inimă. Şi Domnul lângă sufletul şi trupul tău iaste, războiul tău privindu-l, şi ascunse cugete cereşti pune înlăuntru întru tine, şi începe a te odihni pe tine întru ascuns. Te lasă însă pre tine acum a te pedepsi, şi întru scârbele acestea te orânduieşte pe tine harul. Şi când ai venit întru odihnă, cunoscut se face ţie pe sineşi, şi-ţi arată ţie cum că pentru folosul tău o făcu slobozirea a te iscusi tu”. (din Cuv. 32).
  • “[…] Pentru că şi Lazărul pe carele îl învie Domnul, cel plin de multă putoare, întrucât a nu putea nimenea a să apropiia de mormânt, închipuire fuse al Adamului celuia ce multă putoare luă în suflet şi plin fuse de înnegrire şi de întunearec. Ci tu, când ai auzi pentru Adam, şi pentru cela ce fuse rănit, şi pentru Lazăr, nu o slobozi mintea ta ca în munţi, ci fă-te înlăuntru întru sufletul tău.Pentru că şi tu aceleaşi rane şi aceaşi putoare şi acelaşi întunearec îl porţi. Pentru că toţi fii întunecatului neamului aceluia suntem şi toţi putorii aceiiaşi ne împărtăşim. Deci patima pe carea o pătimi acelaşi, aceasta toţi o pătimirăm, fiind dintru sămânţa lui Adam… (Doar) Unuia Dumnului îi este cu putinţă a o vindeca pe aceasta. Că pentru aceasta şi prin Sineşi au venit, pentru că niciunul din cei vechi, nici singură legea, nici Proorocii o putură a o vindeca pre aceasta. Iară Acesta singur viind, o vindecă nevindecata rana acea a sufletului (din Cuv. 30)”.
  • “[…] Pentru că aceasta iaste curăţeniia inimei, ca văzându-i pre cei păcătoşi sau pre cei bolnavi, împreună să pătimeşti, şi milostiv spre dânşii să fii. Pentru că să întâmplează şi sfinţii Domnului a şădea la privelişti, şi a o privi înşelăciunea lumii. Iară ei întru omul cel dinlăuntru vorbesc cu Dumnezeu, şi după omul cel dinnafară să arată ochilor ca cum le-ar privi pre ceale ce să fac în lume”. (din Cuv. 15).
  • Acuma dară Acesta carele au zidit trupul şi sufletul, Acesta vine şi o răsipeaşte toată petrecerea vicleanului, şi lucrurile lui ceale ce se săvârşesc întru cugete. Şi iarăşi o înnoieşte şi o închipuiaşte icoana cea cerească, şi face suflet nou. […] Hristos, adevăratul izbăvitoriu, intră întru cele ascunse ale sufletului, şi dintru Egiptul cel întunecat îl scoate, dintru jugul cel prea greu şi dintru robia cea amară. Ne porunceşte dară nouă ca să ieşim din lume şi săraci a fi despre toate cele văzute, şi a nu avea grijă pământească. Ci zioa şi noaptea a sta la uşă, şi a aştepta când le va deschide Domnul inimile cele încuiate, şi L-ar vărsa preste noi Darul Duhului Sfânt“. (din Cuv. 11).

(din: Sfântul Macarie Eghipteanul, Omilii, Editura Predania, 2009)

Sf.Macarie

Va recomandam si:


Categorii

"Concentrate" duhovnicesti, 1. SPECIAL, Pateric, Rugaciunea (Cum sa ne rugam?), Sfantul Macarie Egipteanul, Sfintii - prietenii lui Dumnezeu, prietenii nostri

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

30 Commentarii la “AVVA MACARIE EGIPTEANUL, “dumnezeul pamantesc” care acoperea greselile vazute si mangaia pe cei ce patimeau

  1. Dacă sufletul nu-mi plânge
    Şi nu-şi simte goliciunea,
    Nu am inima în stare
    Şă trăiască rugăciunea.

    Vorbele–mi nu poartă-n ele
    Nici durere nici dorinţă.
    Nici nu cer, nici nu înalţă
    Către cer o suferinţă.

    Dacă nu mă simt nevrednic,
    Plin de tot ce este rău,
    Nu mă raportez la ceia
    Ce î-mi cere Dumnezeu.

    Nu am dobândit în suflet
    O reală referinţă
    La Hristos, la chinul crucii
    Şi la sfânta-i suferinţă.

    N-am simţit nici rostul crucii
    Şi nici dorul mântuirii,
    Nici dorinţa de-a parcurge
    Căile desăvârşirii.

    Sufletul nu-i viu să simtă
    Nici zdrobire nici povară,
    Nici pericolul din lume,
    Nici din cele ce doboară.

    Nici păcatul nu mă arde
    Şi nici relele trăite
    Şi nici groaza-nemplinirii
    Celor viu făgăduite.

    Dacă nu-mi doresc cu sete
    O reală pocăinţă,
    N-am simţit imensul bine
    Ce-l câştig prin nevoinţă.

    Tot ce spun e vorbă goală,
    -Fie-n rugă, fie-n lume-,
    Care nu are putere
    Să convingă, nici în mine.

    Cum o să conving eu cerul
    Că doresc cu’adevărat,
    Să devin curat şi vrednic
    Când n-am frică de păcat ?

    Când privesc desăvârşirea
    Ca pe-un lucru cu putinţă,
    Dobândit şi dobândibil
    Fără culmi de nevoinţă.

  2. Inca o data multumiri@administrator!Patericul Egiptean cartea care cuprinde toata filosofia existentiala !Dupa un an de studiu la Filosofie si negasind ceea ce cautam am abandonat.Dupa multi ani am citit intamplator Patericul Egiptean si mi-am dat seama ca asta e adevarata Filosofie,simpla si pe intelesul tuturor.Cand dati de greu si va framanta ceva cititi si se vor lumina toate.

  3. Doamne ajuta!
    Sa ne bucuram de binecuvantarile si rugacinile sfintilor pomeniti si sa fim ocrotiti in toate zilele de inselari viclene ale uratorului de bine.
    Pentru rugaciunile SFINTILOR TAI,DOAMNE,IISUSE HRISTOASE,MANTUIESTE-NE! Amin!

  4. Pingback: Razboi întru Cuvânt » PARINTELE ARHIMANDRIT NICHIFOR HORIA – Cuvant duhovnicesc cu putere multa despre PILDA SFANTULUI MAXIM MARTURISITORUL: “Sa traim poruncile lui Hristos, marturisind cu insasi viata noastra adevarul acestei trairi&#
  5. Pingback: PARINTELE SOFIAN BOGHIU - SFATURI ESENTIALE PENTRU VIATA DUHOVNICEASCA: "Cauta sa fii sincer, mereu sa fii cinstit cu tine insuti. Lupta cu noi nu este simpla"
  6. Pingback: PARINTELE ARSENIE PAPACIOC IN INCHISORILE COMUNISTE - marturii inedite despre sfintenia celui care a facut din temnita, manastire
  7. Cuv. Macarie Egipteanul, cel ce pe muntele smereniei s-a suit cu paşii rugăciunii şi ca un vultur duhovnicesc a stăpânit înălţimile înţelepciunii, auzind în taina inimii glasul Tatălui încuviinţând dorirea Fiului pecetluită de Duhul la râul pocăinţei neîncetate, să binecuvinteze adâncul cel tulburat de patimi al inimii noastre cu liniştea rugăciunilor sale spre a călători pe valurile mântuirii în corabia smeritei cugetări.

    http://poeziicrestin-ortodoxe.blogspot.com/2012/01/paraclisul-preacuviosului-macarie.html

  8. Pingback: SFANTUL EFTIMIE CEL MARE si pilda actuala a vietii sale -
  9. Pingback: YOGA SI MEDITATIA pot avea vreo legatura sau compatibilitate cu ASCEZA ORTODOXA SI RUGACIUNEA MINTII? -
  10. Pingback: Sfantul Macarie Egipteanul despre RAZBOIUL SI PACEA CRESTINILOR. “Fericirea vesnica sta ascunsa in suferinta trecatoare rabdata cu umilinta si nadejde” -
  11. Pingback: PARINTELE ARSENIE PAPACIOC – cuvinte insufletitoare despre VIATA IN PUSTIE, CALUGARIE si LUPTA CU DIAVOLUL, despre ajutorul Maicii Domnului si al ingerului pazitor, despre IUBIRE, VORBIRE DE RAU si ISPITE DE-A DREAPTA: “Nu ne pot mantui faptel
  12. Pingback: PARINTELE ARSENIE PAPACIOC – cuvinte insufletitoare despre VIATA IN PUSTIE, CALUGARIE si LUPTA CU DIAVOLUL, despre ajutorul Maicii Domnului si al ingerului pazitor, despre IUBIRE, VORBIRE DE RAU si ISPITE DE-A DREAPTA: “Nu ne pot mantui faptel
  13. Pingback: PARINTELE ARSENIE PAPACIOC – cuvinte insufletitoare despre VIATA IN PUSTIE, CALUGARIE si LUPTA CU DIAVOLUL, despre ajutorul Maicii Domnului si al ingerului pazitor, despre IUBIRE, VORBIRE DE RAU si ISPITE DE-A DREAPTA: “Nu ne pot mantui faptel
  14. Pingback: PARINTELE ARSENIE PAPACIOC – cuvinte insufletitoare despre VIATA IN PUSTIE, CALUGARIE si LUPTA CU DIAVOLUL, despre ajutorul Maicii Domnului si al ingerului pazitor, despre IUBIRE, VORBIRE DE RAU si ISPITE DE-A DREAPTA: “Nu ne pot mantui faptel
  15. Pingback: PARINTELE ARSENIE PAPACIOC – cuvinte insufletitoare despre VIATA IN PUSTIE, CALUGARIE si LUPTA CU DIAVOLUL, despre ajutorul Maicii Domnului si al ingerului pazitor, despre IUBIRE, VORBIRE DE RAU si ISPITE DE-A DREAPTA: “Nu ne pot mantui faptel
  16. Pingback: PARINTELE ARSENIE PAPACIOC – cuvinte insufletitoare despre VIATA IN PUSTIE, CALUGARIE si LUPTA CU DIAVOLUL, despre ajutorul Maicii Domnului si al ingerului pazitor, despre IUBIRE, VORBIRE DE RAU si ISPITE DE-A DREAPTA: “Nu ne pot mantui faptel
  17. Pingback: PARINTELE ARSENIE PAPACIOC – cuvinte insufletitoare despre VIATA IN PUSTIE, CALUGARIE si LUPTA CU DIAVOLUL, despre ajutorul Maicii Domnului si al ingerului pazitor, despre IUBIRE, VORBIRE DE RAU si ISPITE DE-A DREAPTA: “Nu ne pot mantui faptel
  18. Pingback: PARINTELE ARSENIE PAPACIOC – cuvinte insufletitoare despre VIATA IN PUSTIE, CALUGARIE si LUPTA CU DIAVOLUL, despre ajutorul Maicii Domnului si al ingerului pazitor, despre IUBIRE, VORBIRE DE RAU si ISPITE DE-A DREAPTA: “Nu ne pot mantui faptel
  19. Pingback: “Harisma discernamantului in calauzirea duhovniceasca ortodoxa”: DUHOVNIC ISCUSIT, POCAINTA, MILA si CANON INTELEPT -
  20. Pingback: Predica audio a parintelui Ioanichie Balan la DUMINICA CELOR 10 LEPROSI si pentru SF. MACARIE EGIPTEANUL. Cum ne vindecam de lepra pacatului? -
  21. Pingback: Avva Efrem Filotheitul despre STRIGATUL CONSTIINTEI si VIATA DUPA MOARTE. “Sa traim viata dupa cuviinta, sa intram in randuiala, pentru ca nu stim daca vom apuca ziua de maine” -
  22. Pingback: La inceputul noului an bisericesc, CUVINTE VII SI TARI DE LA UN SFANT IN VIATA, PARINTELE EFREM DIN ARIZONA (mai 2014) : Cum sunt Raiul si Iadul? Ce sa facem ca sa ne mantuim astazi? Despre SODOMIE si RAZBOIUL NUCLEAR: “Razboiul va incepe din cauza
  23. Pingback: †19 ianuarie – SFANTUL MARCU AL EFESULUI, stalpul prigonit al dreptei-slaviri si cugetul Ortodoxiei. SFANTUL MACARIE CEL MARE (EGIPTEANUL) | Cuvântul Ortodox
  24. Pingback: Din Omiliile duhovnicesti ale SFANTULUI MACARIE EGIPTEANUL despre INDELUNGA-RABDARE SI MILA LUI DUMNEZEU care asteapta intoarcerea noastra deplina la El: Ce s-a întîmplat cu LOCUITORII SODOMEI? | Cuvântul Ortodox
  25. Pingback: Din Omiliile duhovnicesti ale SFANTULUI MACARIE EGIPTEANUL despre INDELUNGA-RABDARE SI MILA LUI DUMNEZEU care asteapta intoarcerea noastra deplina la El: Ce s-a intamplat cu LOCUITORII SODOMEI? | Cuvântul Ortodox
  26. Pingback: PARINTELE ARSENIE PAPACIOC in INCHISOAREA DE LA AIUD (II). Patimire muceniceasca, seninatate si iubire de vrajmasi, REZISTENTA DESAVARSITA LA ADEMENIRILE REEDUCARII: “Acesta are o credinţă de o tărie comparabilă numai cu a primilor martiri ai cr
  27. Pingback: Omilia duhovniceasca a Sf. Macarie cel Mare despre SLAVA CRESTINILOR – IMBRACAREA IN DUHUL SFANT INCA DE AICI, ca arvuna a vietii de dupa inviere. CUM ESTE INCERCATA IUBIREA DE DUMNEZEU A CELOR CREDINCIOSI si care este PRETUL AGONISIRII IMPARATIEI V
  28. Pingback: Omilia duhovnicească a Sf. Macarie cel Mare despre SLAVA CREȘTINILOR – ÎMBRĂCAREA ÎN DUHUL SFÂNT ÎNCĂ DE AICI, ca arvună a vieții de după înviere. CUM ESTE ÎNCERCATĂ IUBIREA DE DUMNEZEU A CELOR CREDINCIOȘI și care este PREȚUL AGONIS
  29. Pingback: “…chiar dacă inima lui nu vrea…” – SFÂNTUL MACARIE EGIPTEANUL despre CURSA SUBTILĂ A AUTO-MULȚUMIRII DUHOVNICEȘTI, despre necesitatea SILIRII DE SINE în împlinirea poruncilor lăuntrice și a STĂRUINȚEI ÎN RUGĂCIUN
  30. Pingback: “Unde sunt dragostea și unitatea dintre noi? Mai știm noi să ne ascultăm unul pe altul?” Părintele episcop MACARIE despre IADUL LIPSEI DE IUBIRE în care trăim și noi, creștinii, contaminați de DUHUL LUMII. “Mulți vorbesc astă
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Articole Recomandate

Carti recomandate