Predici (si audio) la TAIEREA CAPULUI INAINTEMERGATORULUI IOAN: “Noi de care parte suntem? Suntem urmasii lui Ioan sau ai lui Irod si Irodiadei?”

29-08-2012 Sublinieri

IOAN BOTEZATORUL – MUSTRAREA VIE A CONSTIINTELOR NOASTRE

Pr. Ioan Valentin Istrati/ Doxologia: 29 august – taina iubirii ucise

Biserica lui Hristos se înveşmântează în negru şi în suferinţă pentru a-şi aminti de tăierea capului Sfântului Ioan, Botezătorul, Înaintemergătorul şi proorocul Domnului Hristos.

Este o sărbătoare care se ţine cu post aspru, cu rugăciune şi cu Liturghie. În ea răsună nu cântecele de bucurie ale vieţii, ci durerea pentru moartea celui mai mare om născut din femeie, aşa cum l-a numit Însuşi Fiul lui Dumnezeu.

Dincolo de însemnătatea simbolico-teologică a învăţăturii sale care a arătat Calea-Hristos, trebuie să spunem că însuşi momentul şi contextul morţii Sfântului Ioan are o semioză adâncă. În ea vedem cu adevărat extensia răului în univers, puterea vicleniei şi a nimicniciei, vectorul distugător al voinţei umane pervertite, răbdarea înlăcrimată a lui Dumnezeu, aşteptarea veacurilor şi – de ce nu – o justificare a iadului, ca măsură a libertăţii în înstrăinare de Dumnezeu.

Proorocul curăţiei sfârşeşte cu lumea aceasta în sălaşul necurăţiei premeditate, alesul iubitor de feciorie este ucis de maica desfrânării şi de acoliţii ei, glasul de tunet al veacurilor este închis de muzicanţii răutăţii, mintea cea limpede a istoriei cade ucisă de beţia şi de imbecilitatea celor răi, văzătorul şi simţitorul de Dumnezeu încă din pântecele maicii sale devine victima celor orbi pentru veşnicie şi nesimţitori până la sfârşit. Martorul arătării Preasfintei Treimi tace acum sub loviturile oamenilor diavolului. Dascălul pocăinţei este omorât de adepţii vicleniei şi a bogăţiei vinovate. Porumbelul pustiei interioare este ucis de către doritorii de stăpânire pământească.

Toate acestea îngăduite de Dumnezeu, care a arătat prin Ioan puterea iubirii de a birui moartea şi a de a străbate pământul, iadul şi cerurile în vestirea Luminii care se revarsă peste univers.

Omul purtător de minte, Capul cel sfinţit de privirea preacurată a lui Dumnezeu este scurtat de cap de către cei fără de minte, ale căror simţuri animalice au devenit raţiunea de a fi. Mâna care a atins Creştetul Stăpânului veacurilor zace acum fără să mai poată să arate vinovăţia preadesfrânării.

Femeia izvor de desfrânare putea cere cetăţi, averi nemăsurate, funcţii şi promisiuni uriaşe, aur şi argint, însă a cerut moartea celui mai sfânt dintre pământeni. Este gestul suprem de răutate esenţială, de absurd al morţii şi de ignoranţă de iad. Este inutilitatea şi golul veşnic al răului, care se întoarce împotriva sa. Este gestul sinucigaş al oricărei viclenii pe termen lung. Şi mai este simbolul vocaţiei ereditare a vicleniei, pedepsite la potop, în Sodoma şi în Egipt. Este simbolul puterii rele a femeii când bărbatul este robit de patimă întunecată şi devine ucigaş fără voie şi fără libertate.

Uciderea lui Ioan, ca proorocie a milioanelor de martiri creştini ai istoriei, este cu atât mai înfricoşătoare, cu cât este complet inutilă, efectul unui jurământ făcut la beţie, întunecat de poftă desfrânată şi care putea fi oricând anulat prin decizia regelui. Virtuţile cereşti concentrate dumnezeieşte în sufletul şi viaţa marelui Înaintemergător sunt batjocorite de cele mai amare păcate, purtătoare de nefiinţă şi de moarte: adulter, incest, beţie, răutate, viclenie.

Prin toată durerea ei, moartea Sfântului Ioan este o proorocie a Răstignirii Mielului lui Dumnezeu, vestirea faptului că Dumnezeu iubeşte atât de infinit pe oameni încât este gata să moară pentru ei, să fie cu ei până la sfârşit, să meargă la iad pentru creaturile sale căzute.

Dar mai mult decât atât, moartea proorocului este o mustrare uriaşă pentru fiecare dintre noi. De care parte suntem, în temniţa rece aşteptând în rugăciune decapitarea, sau la mesele pline de desfrânare ale acestui veac? Suntem mărturisitori până la moarte ai Adevărului, sau avocaţi vicleni ai compromisului cu răul? Suntem iubitori de pustie sau de ospeţe? Suntem urmaşii lui Ioan sau ai lui Irod şi Irodiadei? Sărbătoarea de faţă este o judecată interioară a veacurilor, instanţa de separare a oamenilor lui Dumnezeu de oamenii celui rău. Căci capul preasfânt care a privit cerurile revărsându-se peste pământ nu încetează în veac de a mustra pe cei ce calcă în picioare iubirea jertfelnică a lui Dumnezeu pentru oameni.

Ioan este martorul credincios, lipsit de compromis, care a trăit şi a murit pentru a-L vedea pe Mielul preacurat al lui Dumnezeu şi pentru a se împărtăşi din sfinţenia Lui.  Tăierea lui este sărbătoarea iubirii ucise, care trăieşte veşnic în inima lui Dumnezeu şi trece în regnul nevăzut, de unde umple veacurile cu lumină de cer.

***

Predica Parintelui Gheorghe Calciu (2000):

***

Predica Parintelui Damaschin Luchian – Man. Sihastria Putnei (2010)

– Sfantul Ioan Botezatorul a fost manat de un dor dumnezeiesc in purtarea lui aspra, nu de patimile de care suntem noi purtati atunci cand ne manifestam aspru; trebuie sa facem diferenta si sa nu ne justificam neputintele noastre prin aceasta.

De Sf. Ioan Botezatorul nu trebuie sa ne temem, pentru ca a fost aspru cu pacatul, ci sa-l primim si sa-l avem mijlocitor pentru noi.

– Nu putem fugi de mustrarea constiintei noastre niciodata! Daca mai avem in suflet un gram de credinta in Dumnezeu si o dorinta spre bine, apoi Dumnezeu nu ne lasa. Si cand Dumnezeu ne mustra prin constiinta noastra, ne vrea binele, nu vrea sa ne chinuie. Fiindca pacea sufletului vine numai si numai atunci cand nu ne mustra constiinta. Nu ne vom putea cu nimic adormi constiinta.

– Sf. Ioan Botezatorul este, prin excelenta, cel mai mare chemator/indemnator la pocainta, dupa Mantuitorul Iisus Hristos. Prin POCAINTA se dobandeste pacea si linistea sufletului, prin nimic altceva!

Constiinta este glasul lui Dumnezeu in om care striga, atrage atentia si aminteste.

– Exista posibilitatea ca neascultand si ignorand azi ceea ce ne spune constiinta, sa ajungem la o impietrire atat de mare, incat sa devenim mai nesimtitori ca Irod si ca Irodiada. Si sa devenim stane de piatra, incat sa nu ne miste nimic, nici din suferinta celor de langa noi, nici din suferinta sufletului nostru.

– Puneti-va, va rog, intrebarea: daca Irod avea totusi o inclinatie spre bine, un gand bun si il asculta cu drag pe Sf. Ioan, de ce totusi a cedat si a ascultat de cererea fetei sale?   ce s-a intamplat acolo, incat nu a mai putut sa-si urmeze gandul lui propriu, ci sa se dezica de ceea ce-i spunea launtrul, cugetul si sufletul sau, si sa faca cum ii spun altii?

Unde s-a intamplat asta: la un “bairam”, petrecere, chef, unde se lasa cu multa betie si destrabalare. Salomeea a dansat un dans desfranat.

– Patimile lui Irod – betia si desfranarea lui vadita – l-au impiedicat sa-si urmeze cursul lui launtric. Si mai era ceva: MANDRIA! Pentru ca se jurase de fata cu cei mai mari ai lui… Si desi s-a intristat in sine cand a auzit cererea fetei, nu a mai dat inapoi. Dar daca spunea: “Am gresit pentru ca am jurat si imi retrag cuvintele”, atunci nu avea pacat. Dar cum sa scada el in ochii celor din jurul lui? Cum, el care a spus ceva, sa nu mai implineasca? Pai nu cade bine la “stima ta de sine”

– Oare nu ni se intampla si noua la fel? Nu suntem si noi in locul lui Irod, nu de putine ori, cand launtrul nostru, constiinta noastra ne spune ceva, si noi actionam altfel? De ce facem asa? Mai ales CA SA NU SCADEM IN OCHII ALTORA. Sa nu zica prietenul ceva de rau daca nu ma duc cu el la invitatia pe care mi-a facut-o, sa nu ma ia in ras, de aceea fac si eu ce face el.. Merge el la fete, merg si eu. Si fetele la fel… Cum sa rada de mine ca inca sunt fecioara sau ca nu imi iau si eu nu stiu ce ‘zorzoane’? Trebuie sa fiu in rand in lumea, nu pot sa fiu altfel… Dar cate alte exemple nu sunt, si mai mari decat acestea? Deci de foarte multe ori, mandria si rusinea de oameni, care nu e deloc justificata, ne impiedica sa nu ne rusinam de Dumnezeu si sa nu calcam poruncile Lui.

– Aceasta este zi de pocainta, de postire, pentru a nu uita mesajul Sf. Ioan Botezatorul, mustrarea Lui, pentru a ne indrepta si pe noi…


Pentru aceasta Sarbatoare, va mai recomandam:


Categorii

"Concentrate" duhovnicesti, Ce este pacatul?, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Parintele Damaschin Luchian, Parintele Gheorghe Calciu, Parintele Ioan Valentin Istrati, Sfantul Ioan Botezatorul, Sfintii - prietenii lui Dumnezeu, prietenii nostri, Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

13 Commentarii la “Predici (si audio) la TAIEREA CAPULUI INAINTEMERGATORULUI IOAN: “Noi de care parte suntem? Suntem urmasii lui Ioan sau ai lui Irod si Irodiadei?”

  1. Pingback: Decapitarea Inainte-Mergatorului » Alex Rădescu Blog
  2. Pana la un anumit punct, oamenii (aproape inconstient) urmeaza lui Irod si Irodiadei. Desfraul ne “ameteste gandirea si impietreste inima”(Dostoievski) si pentru ca nu-l avem in fata pe Ioan Botezatorul sa-i taiem Cinstitul Cap, inabusim/decapitam fara mila glasul constiintei care striga asemeni aceluia in pustiul sufletelor noastre.

  3. Pingback: VINDECAREA ORBULUI DIN IERIHON. Predicile Parintelui Cleopa si Mitropolitului Augustin de Florina: CREDINTA CARE LUCREAZA SI STRIGA LA CER IN CIUDA CELOR MULTI… CARE IMPIEDICA BINELE SI ITI PUN CALUS IN GURA -
  4. Pingback: Predica Sfantului Iustin Popovici la Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul: INAINTEMERGATORUL MUCENICILOR. “Astazi este mica Vinere Mare, alta Vinere Mare” -
  5. Pingback: CE RISCA CEL CARE ZICE RAULUI RAU? De ce nu ne impotrivim raului din jurul nostru? - Recomandari
  6. Pingback: CUM A AJUNS IROD SA ACCEPTE TAIEREA CAPULUI SFANTULUI IOAN? Legile duhovnicesti ale luptei cu patimile si tragedia sufletului slab, sovaielnic sau: DE CE NU SUNT SUFICIENTE BUNELE INTENTII PENTRU MANTUIRE? -
  7. Pingback: Predica IPS Andrei la TAIEREA CAPULUI SF. IOAN BOTEZATORUL: “Vrajmasul de moarte al familiei este depravarea; CASATORIILE HOMOSEXUALE SUNT O SPURCACIUNE IN FATA LUI DUMNEZEU SI DARAMA FAMILIA” [video]/ IROD – PROTOTIPUL DESPOTULUI TIRAN:
  8. Pingback: PREDICA VIDEO si alte multe CUVINTE ACTUALE la TAIEREA CAPULUI SFANTULUI IOAN BOTEZATORUL: “Ceva trebuie sa fac cu omul asta, imi spune adevarul si eu nu suport adevarul… Si asa suntem si noi! Daca vrei sa suporti adevarul, trebuie sa-ti schim
  9. Pingback: PREDICA VIDEO si alte multe CUVINTE ACTUALE la TAIEREA CAPULUI SFANTULUI IOAN BOTEZATORUL: “Ceva trebuie sa fac cu omul asta, imi spune adevarul si eu nu suport adevarul… Si asa suntem si noi! Daca vrei sa suporti adevarul, trebuie sa-ti schim
  10. Pingback: “S-a dat cap de sfant pe trup de desfranata…” – CHIPUL LUI IROD DIN NOI, “masochismul duhovnicesc”, superficialitatea si radacinile ascunse ale pacatului; GLASUL SFANTULUI IOAN DIN NOI – mustrarea dureroasa a cons
  11. Pingback: “S-a dat cap de sfant pe trup de desfranata…” – CHIPUL LUI IROD DIN NOI, “masochismul duhovnicesc”, superficialitatea si radacinile ascunse ale pacatului; GLASUL SFANTULUI IOAN DIN NOI – mustrarea constiintei, pe
  12. Pingback: PSIHOLOGIA DUHOVNICEASCA A PACATULUI “MIC” SI A PATIMILOR ASCUNSE IN INIMA, care au nevoie doar de un “bun prilej” pentru a rodi alegeri grave ireversibile. Viata noastra ca FUGA PERMANENTA DE CONSTIINTA si ASCUNDERE DE GLASUL LUI
  13. Pingback: Predica Parintelui Petroniu Tanase la TAIEREA CAPULUI SFANTULUI IOAN BOTEZATORUL. “Petrecerile cu beţii şi jocuri sunt pricină de multe şi grele păcate, căci acolo este de față diavolul…” | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Articole Recomandate

Carti recomandate