PRIGOANA BISERICII SI A SLUJITORILOR EI. CALOMNIA, ARMA SATANICA PREDILECTA – Predica Parintelui Damaschin Luchian de la Sihastria Putnei la praznicul Sfantului Arhidiacon Stefan, 2011 – (audio + text)

29-12-2013 Sublinieri

menologion_of_basil_039

Predica Parintelui Damaschin Luchian – Manastirea Sihastria Putnei – la sarbatoarea Sfantului Arhidiacon Stefan, Intaiul Mucenic (27 decembrie 2011, audio):

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Sf-Mucenic-arhidiacon-Stefan

Sărbătoarea Naşterii Domnului este, în acelaşi timp, o sărbătoare a bucuriei, dar este o bucurie amestecată cu oarecare tristeţe. Paradoxal. Capul Sfintei noastre Biserici este Mântuitorul Iisus Hristos, iar trupul este Biserica. Trupul nu poate să aibă un alt curs al vieţii decât a avut capul. Şi dacă El, Capul Bisericii, Hristos, a fost prigonit încă de la naştere, a trebuit să ia calea pribegiei la scurtă vreme după ce s-a născut, la fel şi Biserica: dintru început, de la naşterea ei a fost spusă prigoanei. Şi poate de aceea Biserica a rânduit ca la scurtă vreme după ce prăznuim naşterea Pruncului Iisus, naşterea Capului, să facem prăznuirea celui dintâi mucenic, celui dintâi mădular al Bisericii, care a suferit prigoană aşa cum El, Capul, a suferit, adică pe Sfântul Apostol, întâiul mucenic și Arhidiacon Ştefan. A zis Domnul că Dacă pe Mine M-au ascultat, și pe voi vă vor asculta. Dar dacă pe Mine M-au prigonit, și pe voi vă vor prigoni. Și de ce l-au prigonit pe Ştefan? Din invidie!

Și durerea cea mai mare este că istoria aceasta a prigoanei împotriva Bisericii se repetă, se repetă până în zilele noastre, folosind cele mai înjositoare modalităţi de a păta faţa unui om sau faţă unei instituţii.

Ne spune Sfânta Scriptură, mai precis Cartea Faptelor Sfinților Apostoli, că el, Ștefan diaconul din cei şapte care au fost aleşi, era plin de DSCN1914credinţă şi de Duhul Sfânt și mai era plin de har și de putere şi mai făcea semne şi minuni în popor. Și din cauza aceasta a avut un dialog împreună cu cei care erau foarte îndărătnici dintre idei, o seamă de reprezentanţi din mai multe sinagogi, şi ne spune Sfântul Evanghelist Luca, cel care a scris şi Faptele Sfinţilor Apostoli că ei, aceştia, iudeii, nu puteau să stea împotriva înţelepciunii şi a duhului cu care el, Sfântul Ştefan, vorbea. Şi ce au făcut atunci? Au pus pe nişte bărbaţi să zică minciuni. Şi anume l-am auzit spunând cuvinte de hulă împotriva lui Moise și a lui Dumnezeu. Și aşa cum făcuseră ei cu puţin timp înainte împotriva Domnului Iisus Hristos întărâtând poporul, mulţimea, gloata, aşa şi acum au întărâtat poporul și numai pe ei, ci și pe bătrâni și pe cărturari, care erau nu numai doldora de carte, ci și plini de mândrie și de slavă deşartă şi nu puteau suporta ca altcineva necunoscut, neştiut, nu de al lor, să vină şi să se afişeze ca învăţător al poporului în detrimentul lor, şi atunci au năvălit asupra lui Ştefan, l-au răpit și l-au dus în sinedriu, acelaşi sinedriu care mai înainte Îl judecase şi pe Mântuitorul Iisus Hristos. Și repetă Evanghelistul Luca, pentru a nu mai fi nicio umbră de îndoială şi zice:

Au pus martori mincinoşi care ziceau: „Acest om nu încetează a zice cuvinte de hulă împotriva acestui loc sfânt – adică împotriva detaliu icoana Sf. Stefantemplului – „şi împotriva Legii. Căci l-au auzit spunând că Iisus Nazarineanul Acesta va strica locul acesta şi va schimba datinile pe care ni le-a lăsat nouă Moise.”

Şi zice Evanghelistul Luca un cuvânt care ar trebui să ne pună pe gânduri, ultimul verset din capitolul 6:

Ațintindu-și ochii asupra lui, toţi cei ce şedeau în sinedriu au văzut faţa lui ca o faţă de înger.

Şi cu toate că ei i-au văzut faţa ca o faţă de înger, răutatea lor a fost mai puternică şi l-au condamnat pe Sfântul Ştefan, deşi el s-a apărat, la ucidere cu pietre în afara cetăţii, la fel ca pe Mântuitorul Iisus Hristos și astfel noi îl pomenim astăzi pe el, întâiul mucenic al Bisericii care începuse a fi prigonită de aceia care o urau pe ea şi pe Capul ei, Mântuitorul Iisus Hristos. Ce au folosit iudeii? Minciuna. Ce au folosit mai-marii poporului împotriva Mântuitorului și a lui Ştefan? Calomnia. Nu atât ei sunt aceia care au iniţiat aceste lucruri, ci acel vechi întru răutate de care Scriptura ne spune că este tatăl minciunii. Aduceţi-vă aminte din Vechiul Testament de Iosif. Cu ce l-a putut doborî vrăjmaşul? Cu nimic. Şi când femeia lui Putifar n-a reuşit să-l ademenească, să-l tragă la păcat, a adus minciună asupra lui şi l-a calomniat. Și doar astfel, prin calomnie, a putut să fie închis. Aduceți-vă aminte apoi de Susana, la fel: doi bătrâni, înaintați nu doar în zile, ci şi în patimi, tot aşa, dorind a o necinsti pe ea şi nereuşind, au calomniat-o. Şi este plină istoria Vechiului Testament, dar şi istoria Noului Testament; să ne aducem aminte şi Pavel Apostolul, care a suferit calomnii din partea celor care îi urau pe [crestini], adică din partea diavolului, care, neputând să-l doboare pe om prin patimi, recurge apoi la alte tertipuri. Şi în viaţa duhovnicească se întâmplă tot aşa. Când diavolul nu reuşeşte pe un om să-l biruiască prin patimile care ţin de trup şi de neputinţele lui și de neputinţele sufletului, recurge la boli şi recurge la clevetiri și calomnii din partea oamenilor răi.

Vă spun lucrurile acestea, iubiţi credincioși, pentru a vă face și pe dumneavoastră părtaşi, deşi suntem în atmosferă sărbătorească, la o mare durere, o durere a Bisericii, o durere care trebuie să fie a tuturor, o durere pe care şi dumneavoastră trebuie s-o împărtăşiţi, care sunteţi Biserica, ca să vedeţi cum calomnia, de care a avut parte şi Sfântul Ştefan, este în floare, inclusiv, sau poate mai ales, în zilele noastre, împotriva Bisericii.

Din mila lui Dumnezeu și eu personal, în mai multe rânduri, şi alţi părinţi din mănăstirea noastră, ne-am bucurat de ospitalitatea şi de buna învăţătură şi de buna rânduială pe care, fiecare după măsură şi după râvnă şi-a apropriat-o, din partea mănăstirii Vatopedi, una dintre cele douăzeci de mari mănăstiri din Sfântul Munte Athos; a doua în rang – după o ordine oareşicum lumească -; noi o socotim prima ca import anţă din Sfântul Munte Athos prin tot ceea ce face și mai ales pentru tot ceea ce trăiesc. De vreo trei ani, dacă nu şi de mai bine, sunt ţinta unor atacuri din partea presei din Grecia, sunt obiectul scenariilor unor judecători care nu ţin cu Biserica – deşi Grecia se mândreşte a fi ţară creştină, cu o proporţie mult mai numeroasă decât în ţara noastră a crestinilor ortodocsi – in legatura cu niste proprietati, pe care Biserica le-a avut din partea unor împăraţi şi pe care mănăstirea s-a străduit cât de cât să le folosească spre binele ei. Și oamenii ascultă astăzi de gura celor care de care nu trebuie să asculte. Nu prea mai ascultă astăzi oamenii de gura celor care sunt puşi să înveţe: a preoţilor, a arhiereilor. Și ascultă de gura presei. Dacă nu mă înşel, este și o emisiune care aşa se numeşte astăzi: În gura presei. Doamne fereşte să cazi într-o aşa gură: nu că te scuipă, dar te mănâncă cu totul. Astfel că întreaga populaţie a Greciei, sau marea majoritate, Dumnezeu ştie acolo, este împotriva acestui părinte Efrem, care a primit de la Dumnezeu acest jug, sau poate această cunună, la fel ca Sfântul Ştefan, al cărui nume în greacă înseamnă „cunună”, de a fi pus el, arhimandritul marei lavre Vatopedi, el, pe care noi l-am cunoscut ca mare om duhovnicesc, mare figură duhovnicească a Sfântului Munte Athos, de a fi pus, în zi de ajun de Crăciun, sub arest preventiv în mănăstirea sa. Mai mult: ar fi vrut să-l ia la Atena şi să-l ţină în custodie [ceea ce avea sa se si intample, in urma predarii sale, chiar in ziua in care se tinea acest cuvant, n.n.]. Mai mult: deşi în ultimii ani ieşise din Sfântul Munte de foarte multe ori, în misiune, vestind cuvântul lui Dumnezeu și voia lui și nu politicile oamenilor, de fiecare dată s-a întors, deci n-a dat niciun semn că ar vrea să fugă, temându-se, el, care se consideră nevinovat de atâtea lucruri care i se pun în cârcă. În zi de ajun – pentru noi, cei care ţinem calendarul îndreptat – au împânzit Sfântul Munte cu poliţişti, ieşirile le-au blocat cu gardă, nu cumva să fugă, arest preventiv pentru o vină care încă nu i s-a dovedit, pentru care i s-a dat câştig de cauză într-un proces anterior, şi care a venit la scurtă vreme după ce, săvârșind un pelerinaj în Rusia cu Cinstitul Brâu al Maicii Domnului, a spus un cuvânt bun, a intervenit, i-a rugat pe mai-marii celor din Rusia, Rusia pravoslavnică, fraţii noştri creştini, ca să dea o mână de ajutor Greciei, mai ales Ciprului, pentru a ieşi din starea dezastruoasă în care se află. Coincidenţă sau nu, vom afla la Înfricoşătoarea Judecată, la scurtă vreme după întoarcerea din acest scurt pelerinaj în Rusia și după aceste evenimente, mai-marii Greciei, Dumnezeu ştie de către cine întărâtaţi, au luat această măsură. Chipurile, cred că au terminat toate cazurile de corupţie din Grecia şi doar acesta a rămas nerezolvat; i-au închis pe toţi rău-făcătorii de la nivel înalt și pe cei de rând şi doar acesta, părintele, a mai rămas de închis…

Noi, departe, şi în ţara noastră ne lovim de aceeaşi problemă. Vă mai aduceţi aminte acum câţiva ani, acum s-a mai uitat, de părintele acela, Daniel, de la mănăstirea Tanacu? Acum a fost eliberat pentru bună purtare înainte de termen. Şi a trebuit să fie închis el. Tot aşa, au terminat cazurile de rezolvat şi şomau, probabil, judecătorii şi nu aveau ce să mai judece în tribunalele româneşti. Ei, fraţilor, să ştiţi că este un lucru care n-ar trebui să ne surprindă. Că Domnul aşa ne-a zis şi ne-a avertizat şi ne-a spus, că în lume necazuri veţi avea, şi că veţi fi prigoniți şi că din pricina Mea, minţind, vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră. Asta ne-a vestit Domnul și asta ne aşteaptă. Și să ştiţi că atunci când Biserica este prigonită, atunci Biserica se întăreşte. Şi când Biserica este oarecum menajată de stăpânire, atunci neputinţele membrilor ei, mădularelor ei, fac ca trezvia să scadă, fac ca râvna să slăbească, fac ca vigilenţa să fie aproape de cotele mai de jos, aproape de zero. Iar când Biserica este asuprită – cel puţin aşa a fost până acum – Biserica s-a întărit. Nu ştiu dacă în aceeaşi măsură va fi şi de acum înainte. Și de ce zic aşa? Pentru că noi astăzi nu mai suntem aşa cum au fost mărturisitorii de odinioară, din primele secole ale creștinismului, nu suntem precum au fost mărturisitorii în perioada comunistă. Noi ne-am obişnuit cu binele, ne-am obişnuit cu libertatea prost-înţeleasă, noi astăzi ne-am obişnuit cu luxul, cu confortul, astfel încât o mărturisire din partea creştinilor din zilele noastre îmi vine a crede că este mult mai greu de realizat decât altădată.

efrem-calugar-athosÎnsă chipul acestui părinte Efrem, pe care vi l-am adus înaintea ochilor frăţiilor voastre, nu ca să ne scoatem pe noi victime, ci pentru a-l pomeni în rugăciune, ca Dumnezeu să-i dăruiască lui răbdare şi ca într-un sfârşit, aşa cum Dumnezeu va rândui, să se restabilească pacea și adevărul. Chipul acestui părinte Efrem să ne fie pildă şi să ne fie obiect de admiraţie dacă noi nu-l putem ajunge. De la un proces anterior, când se întorceau cu vaporul spre mănăstire şi ucenicii care l-au însoţit, călugări din mănăstirea Vatopedi, erau indignaţi şi vorbeau între ei despre nedreptăţile care s-au făcut la acel proces, părintele avea în mână comboschini, șiragul de metanii, și spunea Doamne Iisuse. Şi l-au întrebat părinţii: „Cum, părinte, dar nu eşti tulburat? Cum, părinte, dar nu eşti mâhnit de atâtea adevăruri care ţi se pun în cârcă?” Şi a zis: „Părinţilor, acum ni se verifică nouă credinţa. Acum se verifică dacă noi iubim pe vrăjmaşii noştri. Acum vedem noi cât de duhovniceşti suntem. Dacă ne păstrăm pacea când suntem ocărâţi, dacă ştim să binecuvântăm, cum zice Scriptura, atunci când suntem prigoniţi.” Şi acum i-a telefonat un mitropolit din Grecia părintelui, care este bolnav, a cutezat, mai mult ca sigur, din cauza efortului psihic, mai ales că este și cu diabetul, şi i-a zis că este în pace şi a zis că atunci când vor hotărî leacul şi se predă în mâinile lor, nu trebuie să vină să facă tam-tam. Şi a spus că dacă Dumnezeu aşa a îngăduit, slăvit să fie numele Lui!

Încă o dată zic: nu ca să ne scoatem pe noi, slujitorii Bisericii, victime. El, într-adevăr, cred că este o victimă. Noi, ceilalţi, care vreodată am fost – mă refer la slujitorii Bisericii – sau poate vom fi ţinta atacurilor, cred că le merităm. Că nu suntem la înălţimea lui sau la înălţimea la care ar trebui să fim. Și merităm, spre smerenia noastră. Dar să nu profite oamenii lumii acesteia și să nu profite răufăcătorii şi răuvoitorii de neputinţa omului pentru a ataca Biserica lui Hristos. V-am mai spus-o în biserica aceasta: toţi suntem Biserica! Nu numai noi, care purtăm haine strălucitoare şi cruci aurite la gât. Şi dumneavoastră sunteţi Biserica! Şi atunci când cineva atacă Biserica, să ştiţi că şi dumneavoastră sunteţi atacaţi, direct sau indirect. Şi dacă cineva dintre creştinii ortodocşi ştie să se bucure, sau doar atât ştie, să se bucure, de neputinţele slujitorilor şi de atacurile asupra Bisericii, nevrednic este de numele de creştin și nevrednic este de starea de mădular al Bisericii lui Hristos și pocăinţă va trebui să facă înaintea lui Dumnezeu pentru a fi restabilit.

Îmi pare tare rău că a trebuit să vă zic lucrurile acestea, într-un fel. Că suntem încă în zi de sărbătoare şi părinţii ne-au colindat, dar nu puteam să nu vă aduc la cunoştinţă ceea ce se întâmplă astăzi; asta acum se vede, nu ştim ce este pe dedesubturi, nu ştiu ce ni s-a pregătit, şi, fără a fi apocaliptic, nu ştiu ce ni se va întâmpla nouă ca slujitori, nouă ca mănăstiri, nouă ca Biserică şi dumneavoastră ca şi membri ai Bisericii. Dar să fim întăriți şi să ne ţinem cu mâna strânşi de poala hainei lui Hristos, că de la el ne va veni tăria şi de la el va veni vârtutea şi împreună cu psalmistul să zicem: În umbra morţii fiind, nu m-am temut de rele, că Tu, Doamne, cu mine eşti. Cu El să fim şi vom trece cu bine toate. Cu El să fim şi în necazuri vom simţi bucurie. Cu El dacă vom fi, în prigoană vom simţi liniște. Că fără de El, nimic nu putem face bun.

Amin.

sursa audio: Manastirea Sihastria Putnei

transcriere: sora G., pentru Razboi intru Cuvant

arhim-damaschin

Legaturi:

***

***

***

***

***


Categorii

1. SPECIAL, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Parintele Damaschin Luchian, Sfantul Intaiul Mucenic si Arhidiacon Stefan, Staretul Efrem Vatopedinul

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

17 Commentarii la “PRIGOANA BISERICII SI A SLUJITORILOR EI. CALOMNIA, ARMA SATANICA PREDILECTA – Predica Parintelui Damaschin Luchian de la Sihastria Putnei la praznicul Sfantului Arhidiacon Stefan, 2011 – (audio + text)

  1. “Pe bârfitor şi pe cel cu două limbi blestemaţi-i, că pe mulţi care aveau pace i-au pierdut.”
    (Sirah/Ecclesiasticul 28, 14)

  2. “Aduceți-vă aminte apoi de [?], la fel: doi bătrâni, înaintați nu doar în zile, ci şi în patimi, tot aşa, dorind a o necinsti pe ea şi nereuşind, au calomniat-o.”

    Istoria Susanei

    http://www.bibliaortodoxa.ro/vechiul-testament/75/Susanei

  3. Schitul Patrunsa, unul dintre putinele locuri, ramas neatins de civilizatia moderna, incepe sa fie “destramat si desfintat”. Mai marii ierarhi ai BOR au hotarat, fara sa consulte obstea sau sa fi facut vreun sondaj in randul mirenilor care ravnesc la Duhul din pustia Builei, sa introduca electricitate si sa realizeze un drum de acces pentru automobile.

    Fostul staret, umilul parinte Varsanufie Gherghel, cunoscut ca un om simplu, un om al rugaciunii si fost pusnic, nefiind de acord cu cele mentionate mai sus, stiind ca acestea nu pot face decat rau sufletului celor aflati in manastire, a fost schimbat in luna noiembrie 2013 cu mai tanarul si evlaviosul parinte de la Manastirea Cozia, ieromonahul Caliopie Gavrila, un calugar modern cu cont de Facebook, venit doar sa indeplineasca aceasta misiune. Parintele Varsanufie fiind mutat pentru trei luni la Manastirea Stanisoara si pus sa faca ascultare la cele mai umile activitati, de la curatatul grajdului de animale pana la alte treburi pe care, in mod firesc, le face un frate mai tanar intrat in manastire. La randul sau, parintele facand acestea in tinerete. Nimeni nu a mai tinut cont ca are o anumita varsta, aproape 50 de ani, si ca este bolnav, si ca din anul 1996 de cand a primit ascultare de a fi staret al schitului a realizat din aproape nimic o obste de 45 de vietuitori, a construit o biserica cat o catedrala din centrul marilor metropole si o clopolnita la fel de impunatoare in inima pustiei, numai prin sudoarea celor pe care ierarhii BOR acum ii “calca in picioare” si vin sa ia totul de-a gata.

    Preasfintiti ierarhi ai BOR, obstea acelui schit si noi simpli mireni care ne bucuram de pacea acelui loc nu dorim sa fie distrusa starea aceea a curateniei si a simplitatii pe care o are Schitul Patrunsa. Prin introducerea curentului electric nu faceti decat sa indepartati duhul rugaciuni, pastrat cu sfintenie de fiecare calugar in chilia sa. Vor aparea multe ispite care sa le distraga atentia de la rugaciune. Iar prin realizarea drumului de accest cu automobilul, nu faceti altceva decat transformarea acesteia intr-o manastire turistica. Oare chiar va doriti acest lucru?!!! In ultima vreme BOR sa fie interesata mai mult de partea materiala decat de suflet?!!! Nu va impuneti obiectivele cu pumnul, tineti cont de cei care s-au straduit sa realizeze ceea ce sfiintiile voastre constatati ca exista acum. Tineti cont ca sunt foarte multi mireni care au contribuit fizic si material la o parte foarte mare din ce este acum Schitul Patrunsa.

    Am ajuns sa scriu acest articol fiind revoltat in sufletul meu de tot ce vad ca se intampla in ultimele saptamani cu miraculoasa manastire, aflata in prezent in acelasi contrast cu natura.

    Parintele Varsanufie Gherghel isi primeste cu multa umilinta aceasta “palma”. Pentru tot ce i se intampla nu l-am auzit niciodata cartind sau suduind pe cineva.

    Sf. Lavrentie de Cernigov spunea:

    „Vine timpul, şi nu e departe, povestea stareţul, când foarte multe biserici şi mănăstiri se vor deschide în slujba Domnului şi se vor repara, le vor reface nu numai pe dinăuntru ci şi pe dinafară. Vor auri şi acoperişurile atât ale bisericilor, cât şi ale clopotniţelor, dar preoţimea nu va lucra la sufletul credinciosului ci numai la cărămizile lui Faraon. Preotul nu va mai face şi misiune. Când vor termina lucrările nu se vor putea bucura de slujbe duhovniceşti în ele că va veni vremea împărăţiei lui antihrist şi el va fi pus împărat „

    Luaţi aminte la toate cele ce vă spun căci totul se pregăteşte cu foarte mare viclenie . Toate bisericile şi mănăstirile vor fi într-o bunăstare imensă, pline de bogăţii, ca niciodată, dar să nu mergeţi în ele. Antihrist va fi încununat ca împărat în marea biserică din Ierusalim cu participarea clerului şi a Patriarhului. Intrarea şi ieşirea din Ierusalim va fi liberă pentru orice om, dar atunci să vă străduiţi să nu vă duceţi, căci totul va fi spre a vă linguşi pe voi, ca să vă atragă în ispită.

    Bisericile vor fi deschise, dar creştinul ortodox (trăitor, viu cu sufletul) nu va putea intra în ele să se roage, căci în ele nu se va mai aduce jertfa fără de sânge a lui Iisus Hristos. În ele va fi toată „adunarea satanică”.

    Mai multe despre Schitul Patrunsa aici.

    Nota mea personala: Contul de facebook al acestui parinte staret nou de la Schitul Patrunsa, are poze compromitatoare….parintele e prezent la un banchet intre femei imbracate lasciv.

    http://www.pelerinortodox.com/duhul-schitului-patrunsa-aflat-in-pragul-dizolvarii/

    Link catre facebookul noului staret: https://www.facebook.com/caliopie
    Daca nu merge, accesati linkul si acolo veti gasi alt link catre adresa lui !

  4. Pingback: “De ce oare talharii se aduna imprejurul Bisericii si o batjocoresc?” PENTRU CA NU NE MAI DOARE SI NU MAI APARAM BISERICA ATUNCI CAND ESTE TERFELITA, “pentru ca nu ne mai identificam cu ai nostri“ (PREDICA AUDIO) -
  5. Pingback: Cuvinte de trezire de la staretul Manastirii Putna, Parintele Melchisedec: “CRESTINII SUNT PRIGONITI, parca pacea s-a luat de pe pamant, ispitele s-au inmultit mai mult ca oricand. SA NE RUGAM PENTRU CRESTINII DIN SIRIA, MULTI DINTRE EI SUNT MUCENIC
  6. Pingback: SFANTUL ARHIDIACON STEFAN – puterea bucuriei Duhului Sfant -
  7. Pingback: Mare este caderea omului! Oamenii au devenit mai primejdiosi decat dracii… ARMA CLEVETIRII MINCINOASE. Pana unde merge acceptarea calomniilor? | Cuvântul Ortodox
  8. Pingback: FURTUNA INFRICOSATOARE S-A RIDICAT… | Cuvântul Ortodox
  9. Pingback: Cuvantul ARHIM. MIHAIL la slujba de pomenire de la Caldarusani a PARINTELUI SOFIAN despre PRIGOANA FATISA SI CEA NEVAZUTA IMPOTRIVA CRESTINILOR si despre PUTEREA RUGACIUNII SFINTILOR: “Sa ne rugam mai mult unii pentru altii! Sa pastram credinta drea
  10. Pingback: Martiriul Sfantului Stefan: ADEVARUL ESTE MEREU UCIS CU PIETRE… | Cuvântul Ortodox
  11. Pingback: “Voiau cu tot dina­dinsul ca Bătrânul să tăgăduiască Biserica şi să devină un zelot orb”. DE CATRE CINE SI DE CE A FOST DEFAIMAT si in timpul vietii, si dupa adormire, SFANTUL PAISIE AGHIORITUL? | Cuvântul Ortodox
  12. Pingback: CURAJUL INTAIULUI MUCENIC, STEFAN: “Nu incape indoiala ca pentru a privi jertfa primului mucenic al Sau, Domnul S-a ridicat in picioare”/ Omilie video a Arhim. Dumitru Cobzaru: “IN LUME SE VARSA INCA SANGE PENTRU HRISTOS, CHIAR SI IN LIB
  13. Pingback: Cuvant al Protos. Hrisostom de la Putna: “DIAVOLUL LUCREAZA INSELAREA PRIN OAMENI, incercand sa provoace GROAZA si, mai ales, DEZBINARE, RAZVRATIRE. Prezenta lui Dumnezeu PROVOACA, iar lumea reactioneaza prin VRAJMASIE fata de slujitorii Lui…
  14. Pingback: SFÂNTUL ÎNTÂI MUCENIC ȘTEFAN, arhidiaconul mărturisitor în Duhul Sfânt. PS DAMASCHIN DORNEANUL: OARE A TRECUT VREMEA MĂRTURISIRII? “Nu dobândim CURAJUL atunci când ne negăm FRICILE, ci când le ÎNFRUNTĂM” (video, audio) | Cuvântul Or
  15. Pingback: SFÂNTUL ÎNTÂI MUCENIC ȘTEFAN, arhidiaconul mărturisitor în Duhul Sfânt. PS DAMASCHIN DORNEANUL: Oare a trecut vremea mărturisirii? TOATĂ LUMEA SE TEME ACUM, NU MAI SUNTEM OAMENI LIBERI, CI OAMENI UȘOR DE CONTROLAT! “Nu dobândim CURAJUL at
  16. Pingback: OSTILITATEA SPUMEGÂND DE FURIE FAȚĂ DE CREȘTINISM. Cuvânt despre Sfântul Întâiul Mucenic și Arhidiacon ȘTEFAN rostit de Părintele Episcop MACARIE DRĂGOI (audio, foto) - Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Articole Recomandate

Carti recomandate