Rusia detecteaza RACHETE lansate in MEDITERANA/ SUA muta inca un PORTAVION langa Siria/ China se declara “FOARTE INGRIJORATA”/ Assad despre riscul RAZBOIULUI, HAOSULUI si EXTREMISMULUI si despre “inconstientul” ERDOGAN

3-09-2013 13 minute Sublinieri

ussnimitz

UPDATE 13.00 – Cele două rachete balistice detectate de Rusia deasupra Mediteranei s-au prăbuşit în mare, a anunţat agenţia de presă rusă Ria Novosti, citată de Reuters. Rusia a depistat lansarea a două rachete în Marea Mediterană. Acestea ar fi fost lansate din partea centrală a Mării Mediterane către coastele estice, scrie AFP. Lansarea, care a avut loc la 10.16 ora Moscovei (09.16 ora României), a fost detectată de staţiile radar de la Armavir (sudul Rusiei), potrivit ministerului, care adaugă că ministrul Apărării, Serghei Şoigu, l-a informat pe preşedintele Vladimir Putin. Potrivit news.com.au, ambasada rusa în Siria a anunţat, marţi, că nu a observat semne ale unui atac cu racheta sau explozii in Damasc, ca urmare a detectării celor două rachete deasupra Marii Mediterane. Un purtător de cuvânt al armatei israeliene a declarat pentru Reuters că nu cunoaşte până în prezent dacă o astfel de lansare a avut loc în largul Mării Mediterane. “Nu suntem la curent cu tiruri de rachetă în Mediterana”, a declarat un purtător de cuvânt al armatei. Şi Serviciul de presă al Pentagonului a anunţat că nu deţine date despre lansarea a două rachete balistice în Marea Mediterană, în timp ce NATO a comunicat că verifică informaţia, potrivit RIA Novosti.

  • Mediafax:

Hezbollah îşi mobilizează forţele anticipând un eventual ATAC asupra Siriei

Combatanţii Hezbollah-ului şiit libanez, aliat al regimului de la Damasc, au ocupat poziţii ţinute secrete în Liban, în anticiparea unei lovituri eventuale a Statelor Unite împotriva Siriei, au raportat luni martori citaţi de AFP. Cotidianul Akhbar, apropiat al regimului sirian şi Hezbollah, a afirmat la rândul său luni că “rezistenţa islamică (Hezbollah) a chemat toate cadrele şi membrii săi să se alăture poziţiilor lor”. Localnici, întrebaţi de AFP, din regiunea Tyr, au declarat că există o atmosferă de mobilizare generală în sudul Libanului, chiar dacă nimeni nu a vorbit explicit. Majoritatea tinerilor, cunoscuţi pentru a fi membri ai Hezbollah, au dispărut din oraşe şi sate de cinci zile, însă măsurile de securitate în jurul sediilor partidului şi barajele nu s-au schimbat, conform martorilor. Aceeaşi atmosferă se regăseşte şi în câmpia Bekaa, în estul ţării, alt centru al mişcării şiite. Conform locuitorilor din Baalbeck, luptătorii Hezbollah s-au evaporat, în special artileria, deşi nimeni nu o menţionează. Telefoanele mobile ale acestora sunt închise pentru a nu fi localizaţi. În suburbiile Beirutului, tineri de aprocimativ 15 ani au înlocuit militanţii mai experimentaţi pentru a perchiziţiona vehiculele care intră în zona controlată de Hezbollah. Întrebat de AFP, un purtător de cuvânt al Hezbollah a afirmat că nu are niciun comentariu de făcut cu privire la acest subiect. Cotidianul Akhbar afirmă în ediţia sa de luni că “armata siriană a mobilizat unităţile care nu au participat până în prezent la confruntările (cu rebelii). Aceasta a instalat de asemenea alături de Hezbollah o sală de operaţii şi a plasat unităţile care se ocupă de rachete într-o stare de alertă fără precedent”. Preşedintele american Barack Obama a încercat să convingă membrii Camerei Reprezentanţilor şi ai Senatului să voteze în favoarea unui atac asupra Siriei. Conform Wadah Charara, profesor de sociologie la Universitatea libaneză şi autor al volumului intitulat “Statul Hezbollah”, mişcarea şiită numără 30.000 de luptători, dintre care 10.000 foarte experimentaţi. Între 800 şi 1.200 dintre ei au luptat la Qousseir şi Homs (centru) alături de armata siriană împotriva rebelilor.

ANALIZĂ: Obama amână războiul cu Siria, spre nemulţumirea complexului industrial militar american

Decizia preşedintelui Barack Obama de a cere votul Congresului cu privire la un atac asupra Siriei i-a luat prin surprindere pe adepţii intervenţiei militare americane şi pe analiştii politici deopotrivă, după ce toate pregătirile sugerau un atac iminent asupra obiectivelor militare siriene. Preşedintele şi-a argumentat decizia prin dorinţa de a cere acordul Congresului – organul legislativ al Statelor Unite, care este reprezentantul poporului, aşa cum prevede Constituţia. Criticii argumentează că orice amânare este doar un semn de slăbiciune care îi va dezamăgi pe aliaţi şi îmboldi pe inamici. Obama a argumentat în discursul său de sâmbătă după-amiază că o amânare nu înseamnă o renunţare la pedepsirea preşedintelui sirian Bashar al-Assad, forţele armate americane fiind poziţionate şi actualizându-şi ţintele în permanenţă. Criticii săi susţin însă că regimul lui Assad va avea timp să-şi întărească apărarea şi să ascundă armele. Nu în ultimul rând, şi decizia Parlamentului britanic de vineri, de a nu permite trupelor britanice să ia parte la conflict, pare să fi cântărit în răzgândirea lui Obama. “Este poate cea mai proastă decizie pe care o putea lua. După ce a vorbit de «linia roşie» pe care Assad nu are voie să o treacă, în acest moment o acţiune militară nu mai poate fi evitată”, a declarat John Bolton fostul amabasador la ONU şi unul dintre criticii fervenţi ai lui Obama. Republicanii John McCain şi Lindsey Graham, doi dintre cei mai duri adepţi ai războiului, l-au avertizat pe preşedinte că nu vor fi mulţumiţi dacă acţiunea militară împotriva Siriei va fi una limitată. Dar au existat şi reacţii pozitive la anunţul lui Obama, atât în tabăra democrată, cât şi în cea republicană. “Administraţia va trebui să explice cum sunt afectate interesele americane” de acţiunile regimului sirian, a declarat Alan Grayson, deputat de Florida al Partidului Democrat . “N-am auzit nicio explicaţie în acest sens, cred că singurii care doresc intervenţia militară sunt reprezentanţii complexului industrial militar”, a adăugat el. Complexul industrial militar american este un termen care caracterizează industria de armament şi tentaculele sale care ajung în forţele armate, Congres, lobby şi chiar formatorii de opinie. Pe lângă ocazia de a-şi testa forţele armate în situaţii reale de luptă, orice intervenţie militară americană înseamnă zeci de miliarde de dolari care se scurg în bugetul industriei de armament şi în conturile miliardelor de furnizori privaţi de tehnică militară, consultanţă şi sprijin logistic. Pentru aceşti furnizori, orice nouă implicare militară în lume înseamnă mai multe contracte. Toate intervenţiile militare majore ale Statelor Unite din ultimii 20 de ani au urmat acelaşi model: o criză internă cu victime umane, care trebuie neutralizată înainte de a se extinde. Cancerul trebuie oprit, dictatorul trebuie pedepsit. Fie că a fost vorba de bombardarea Serbiei, motivată de epurarea etnică a albanezilor din Kosovo de forţele lui Slobodan Miloşevici, de războiul din Irak, motivat de armele de distrugere în masă care s-au dovedit inexistente, sau de războiul din Afganistan, motivat de războiul împotriva terorismului, toate au avut un pretext care, dacă a existat cu adevărat la un moment dat, acţiunea militară americană care a urmat a fost disproporţionată ca intensitate şi durată şi nu lipsită de “victime colaterale” printre civili. Şase nave de război, dintre care cinci dotate cu rachete Tomahawk, şi o navă amfibie cu 2.200 de infanterişti au fost poziţionate de acum câteva săptămâni în Marea Mediterană în anticiparea atacului asupra Siriei, deşi încă de la începutul crizei din Siria a fost exclusă absolut posibilitatea unei descinderi cu trupe pe teren. Imagini cu victimele atacului chimic din Siria au fost difuzate la nesfârşit în programele de ştiri în fiecare seară, în ultima săptămână, deşi spaţiul alocat evenimentelor externe la posturile de televiziune americane este de obicei nesemnificativ. Iar alocuţiunea lui John Kerry de condamnare a lui Assad a depăşit în patos discursul lui Colin Powell de la Naţiunile Unite despre armele de distrugere în masă ale lui Saddam Hussein, care a precedat atacarea Irakului. Decizia lui Obama de a cere aprobarea Congresului este una extraordinară, iar dacă teoria influenţei complexului militar industrial se confirmă, atunci Obama ar putea fi primul preşedinte în ultimii 20 de ani care nu se lasă “impresionat” uşor. Fie că este cu adevărat informat şi a realizat perspectiva clară a posibilelor complicaţii pe care o nouă implicare militară în Orientul Mijlociu le-ar avea, fie că îşi calculează doar precis mişcările, urmând teoria jocului în toţi paşii pe care îi urmează, Obama pare să stea pe propriile lui picioare. Una dintre caracteristicile preşedinţiei lui încă din campania electorală dinaintea primul mandat, este aceea că a fost înconjurat de echipe puternice de consilieri şi măsurători de opinie care i-au calculat exact sprijinul, şansele şi mişcările, în toţi paşii pe care i-a urmat. Fie că a fost vorba de Legea Sănătăţii, de decizia retragerii din Irak şi Afganistan sau de legalizarea căsătoriilor gay şi relaţiilor deschise în armată, care deşi nu i se poate atribui direct este legată de administraţia sa – deciziile majore luate sub Obama au fost validate de sprijinul popular, în pofida criticilor iniţiale. Altele, precum închiderea centrului de detenţie de la Guantanamo sau asasinatele de suspecţi terorişti, rămân încă în dezbaterea publică. Maşina militară o dată pusă în funcţiune este greu de oprit şi pe aceasta mizează promotorii războiului. Chiar şi cu preşedintele neconvins, este uşor de găsit un pretext pentru declanşarea bombardamentelor, iar lui Obama, cu toată autoritatea poziţiei pe care o are, s-ar putea să-i fie greu să evite cursul războiului. Corespondentul Fox News de la Departamentul de Stat prezenta, sâmbătă, ca “sigură” o acţiune împotriva regimului sirian, chiar şi în cazul în care Congresul va respinge intervenţia militară. Analize semantice se fac pe formularea din discursul preşedintelui: “Am decis că Statele Unite trebuie să întreprindă o acţiune militară” asupra regimului sirian. Este de anticipat că în săptămâna următoare se va da o adevărată luptă în culisele scenei politice, bazată pe justificări şi formulări, pentru ca rezoluţia propusă Congresului să poată obţine sprijinul necesar. Rămâne de văzut dacă decizia lui Obama de a nu acţiona militar precipitat va slăbi imaginea Americii în lume sau o va întări, atât pe plan intern cât şi extern. De asemenea este de urmărit cum reacţiile interne şi internaţionale din următoarele zile vor influenţa atitudinea Congresului. Cu o opinie publică americană care se opune majoritar implicării Statelor Unite într-un război, cu un sprijin internaţional redus şi cu opoziţia Chinei şi a Rusiei, Obama se pare că a preferat, cel puţin pe moment, soluţia cea mai înţeleaptă. “A acţiona corect înseamnă a acţiona cu tărie”, şi-a argumentat el poziţia. Săptămâna viitoare, preşedintele american va merge la Sankt-Petersburg la summitul G20, iar Congresul va reveni din vacanţă peste încă o săptămână, aşa că votul cu privire la atacarea Siriei ar putea avea loc la o data apropiată de 11 septembrie, aniversarea atentatelor teroriste de la World Trade Center. Dacă adăugăm şi reuniunea Adunării Generale a ONU care are lor tradiţional în a doua jumătate a lunii, se anunţă un septembrie încărcat.

Nota noastra:

Ar fi fost de mirare sa apara o stire pe agentiile de presa mainstream despre cum regizeaza razboaiele complexul militaro-industrial al SUA. Insa nu, “analiza” de mai sus este doar o naratiune gandita pentru a-l legitima pe Obama si a ii face o aura de presedinte care, chipurile, ia o decizie independent de presiunile complexului. Este o propaganda penibila, iar decizia lui Obama n-are de-a face cu vreo divergenta intre acesta si complexul respectiv, ci cu un simplu calcul al pasilor de facut si al convingerii opiniei publice, de legitimare a interventiei militare care se prea poate ca, in final, sa nu fie deloc doar o “simpla” interventie limitata. Dar e semnificativ efortul de PR facut pentru a convinge lumea ca Obama laureatul Nobel pentru pace este un presedinte rational, ferm dar prudent, decis dar independent de presiunile puternicilor bla-bla.

Israelienii se tem că vor fi nevoiţi să înfrunte singuri Iranul: “Bâlbâiala şi ezitarea în privinţa Siriei dovedesc că Israelul nu poate conta decât pe sine”

Israelienii se tem că au fost lăsaţi singuri pentru a contracara programul nuclear iranian, după decizia preşedintelui american, Barack Obama, de a cere aprobarea Congresului pentru o intervenţie militară în Siria. “Atem lo levad” (“Nu sunteţi singuri”), le-a spus preşedintele american, Barack Obama, israelienilor, transmiţând acelaşi spirit de solidaritate pe care John F. Kennedy l-a invocat atunci când a declarat “Ich bin ein Berliner” în Berlinul de Vest, în 1963. Dar israelienii îşi amintesc acum cu tristeţe discursul lui Obama, după decizia acestuia de a deferi Congresului orice acţiune militară împotriva Siriei, relatează Financial Times, în ediţia electronică. Întrebaţi despre cum îi face să se simtă această decizie, mulţi au declarat: “singuri”. Ei sunt îngrijoraţi nu pentru că Israelul este lăsat singur să se descurce cu Siria, împotriva căreia Guvernul şi populaţia nu vor o implicare directă, ci în legătură cu mesajul transmis în acest fel Iranului. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat în mai multe rânduri în ultimele zile că Siria este “terenul de încercare” pentru Iran. Orice nehotărâre a Statelor Unite în ceea ce priveşte disciplinarea regimului lui Bashar al-Assad, pentru depăşirea “liniilor roşii” prin folosirea armelor chimice, creează un precedent nefavorabil pentru eforturile de a opri Iranul de la dezvoltarea armei nucleare, consideră israelienii. Naftali Bennett, ministru al Economiei şi liderul partidului de extremă dreapta Căminul Evreiesc, a afirmat vineri, înaintea discursului lui Obama, dar după votul britanic împotriva unei acţiuni militare în Siria, într-un mesaj postat pe Facebook că “bâlbâiala şi ezitarea internaţională în privinţa Siriei dovedesc încă o dată că Israelul nu poate conta pe nimeni altcineva decât pe sine”. “Auzi din ce în ce mai multe persoane din Guvern întrebându-se: «Putem într-adevăr să ne bazăm pe Statele Unite pentru a opri Iranul?»”, a declarat Mike Herzog, un general israelian în rezervă, expert asociat al Washington Institute for Middle East Policy. “Dacă nu pot lua o decizie în privinţa unei linii roşii în Siria, de ce ar trebui să ne gândim că ar putea face acest lucru în privinţa Iranului?”. Mulţi israelieni consideră, în acest moment, că ambiguitatea Statelor Unite faţă de Siria a slăbit puterea de disuasiune a liniei roşii. Unii se tem că acum este mai probabil ca Iranul să o treacă şi dacă va fi forţat să acţioneze, Israelul ar putea să fie nevoit să o facă singur.

Nota: vai, vai, saracul Israel e singur-singurel si Assad e asa multi si in gasca! Nu-i asa ca nu Assad e izolat pe scena internationala si incoltit de marile puteri, ci Israelul? E totusi o evidenta, sa nu ne facem ca nu o vedem. 🙂

  • Gandul: 

Un portavion american nuclear se apropie de Siria

Un portavion american mobilizat de câteva luni în Marea Oamn se deplasa în direcţia Siriei, spre Marea Roşie, în pofida faptului că nu a primit încă ordinul să participe la eventuale atacuri americane, a anunţat luni postul de televiziune ABC News, relatează AFP. USS Nimitz, un portavion cu propulsie nucleară, urma să revină la Baza Everett, în statul Washington (nord-vest), dar a primit ordinul să rămână în regiune. Totuşi, navei nu i-a fost încredinţată vreo misiune anume, oficiali în domeniul Apărării evocând “o poziţionare prudentă”, potrivit ABC News. Un oficial din cadrul Pentagonului a confirmat pentru AFP că nava se află în regiune, dar fără să ofere alte precizări. “Păstrăm toate opţiunile deschise, menţinând nave suplimentare în regiune”, a adăugat acest oficial. Statele Unite au mobilizat în estul Mediteranei o navă de transport amfibie, capabilă să transporte câteva elicoptere şi sute de puşcaşi marini, în afară de cele cinci distrugătoare deja poziţionate în eventualitatea unor acţiuni militare împotriva Siriei, a anunţat duminică un oficial american. Cele cinci distrugătoare – USS Stout, USS Mahan, USS Ramage, USS Barry şi USS Gravely – navigează în apropiere de coastele siriene, pregătite să lanseze rachete de tip Tomahawk în cazul în care preşedintele dă acest ordin. Rupând cu decenii de “practică” prezidenţială şi provocând o surpriză, Barack Obama a optat sâmbătă să solicite în mod oficial autorizarea Congresului, care se va reuni începând de pe 9 septembrie, o autorizare a recurgerii la forţa militară împotriva Siriei.

China se declară “foarte îngrijorată” de eventualitatea unor atacuri în Siria

China s-a declarat luni “profund îngrijorată” de eventualitatea unor “acţiuni militare unilaterale” vizând regimul de la Damasc şi a continuat să afirme că este de luat în calcul doar o “soluţie politică” a crizei din Siria, relatează AFP. “Suntem profund îngrijoraţi de eventualitatea că (unele) state ar putea întreprinde acţiuni militare unilaterale” în Siria, a declarat Hong Lei, purtătorul de cuvânt al diplomaţiei chineze, într-o conferinţă de presă obişnuită. Beijingul se “opune utilizării, de către oricine, a armelor chimice”, a adăugat el, insistând asupra faptului că China susţine ancheta în curs a ONU cu privire la un atac în apropierea Damascului, la 21 august. Statele Unite au publicat săptămâna trecută un raport al serviciilor de informaţii în care enumeră mai multe elemente ce demonstrează, potrivit lor, folosirea de arme chimice, în acest atac, de către regimul de la Damasc. Duminică, secretarul de Stat american John Kerry a atribuit din nou acest atac regimului de la Damasc. “Statele Unite au informat China cu privire la dovezi americane referitoare la folosirea armei chimice în Siria”, a subliniat Hong, fără să precizeze credibilitatea pe care Beijingul o acordă acestor probe.“Numai o soluţie politică poate soluţiona criza siriană”, a mai declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, reiterând poziţia cunoscută a Beijingului asupra acestui subiect. Guvernul sirian i-a cerut secretarului general al ONU Ban Ki-moon să întreprindă măsuri pentru a “împiedica orice (act de) agresiune împotriva Siriei”, după ce preşedintele american Barack Obama a decis să ceară Congresului autorizaţia de a efectua un atac împotriva regimului de la Damasc. De peste doi ani, China, folosindu-se de dreptul său de veto în Consiliul de Securitate al ONU, se opune apelurilor internaţionale de a exercita mai multă presiune asupra regimului lui Bashar al-Assad.

Bashar al-Assad avertizează faţă de riscul unui “război regional” în caz de atacuri străine

Preşedintele sirian Bashar al-Assad a avertizat, luni, faţă de riscul unui “război regional” în caz de acţiune militară occidentală, în timp ce Washington şi Paris susţin necesitatea unui atac asupra regimului sirian acuzat că a utilizat arme chimice, relatează AFP. “Orientul Mijlociu este un butoi cu pulbere iar focul se apropie astăzi (…) Toată lumea va pierde controlul situaţiei şi butoiul cu pulbere va exploda. Haosul şi extremismul se vor răspândi. Riscul unui război regional există”, a declarat preşedintele sirian pentru jurnalul Le Figaro. În timp ce Parisul este în prima linie alături de Washington pentru a conduce o ripostă, preşedintele Assad a avertizat faţă de o “politică ostilă poporului sirian”.Poporul francez nu este inamicul nostru, însă (…) în măsura în care politica statului francez este ostilă poporului sirian, acest stat va fi inamicul nostru”. “Vor exista repercusiuni, negative bineînţeles, asupra intereselor Franţei”, a ameninţat acesta. Preşedintele Francois Hollande s-a declarat săptămâna trecută “determinat” să atace regimul de la Damasc, acuzat că a utilizat arme chimice la 21 august, un atac care s-a soldat cu “cel puţin 281 de morţi” conform Parisului care a difuzat luni seară pe Internet o “notă de sinteză naţională de informaţii” conform căreia, în acea zi, regimul sirian a lansat un atac asupra cartierelor din suburbiile Damascului controlate de opoziţie, “asociind mijloace convenţionale şi utilizarea masivă a agenţilor chimici”. Însă pentru Bashar al-Assad, “dacă americanii, francezii sau britanicii ar fi dispus de o singură probă, ar fi arătat-o din prima zi”. Preşedintele sirian a refuzat să admită că regimul său deţine stocuri de astfel de arme. “Nu am spus niciodată că deţinem astfel de arme chimice”. a spus acesta jurnalistului care l-a întrebat dacă decizia de a le utiliza ar fi putut fi luată fără aprobarea sa. “Oricine acuză trebuie să aducă dovezi. Am provocat Statele Unite şi Franţa să avanseze o singură probă. Obama şi Hollande au fost incapabili, inclusiv în faţa propriilor popoare”, adaugă acesta. “Între 80 şi 90 la sută din cei cu care ne luptăm aparţin Al-Qaida”, mai declară preşedintele sirian care afirmă că şi-a avertizat vecinii, Iordania şi Turcia, faţă de riscurile propagării “terorismului”. “Le-am trimis mesaje directe şi indirecte. Iordania este conştientă, în pofida presiunilor la care este supusă pentru a deveni un loc de trecere pentru terorişti. În ceea ce îl priveşte pe Erdogan, (Recep Erdogan, premierul turc), nu cred că este conştient de ceea ce face”, a ironizat acesta. În sfârşit, cu privire la Coaliţia naţională siriană (opoziţia), acesta a afirmat că “este fabricată în străinătate. Nu dispune de nicio bază populară în Siria. Ea este fabricată în Franţa, fabricată în Qatar însă în niciun caz nu este formată în Siria. Ea urmează ordinele celor care au fabricat-o. Nu le-a fost astfel permis membrilor acestei opoziţii de a răspunde favorabil apelului nostru, nici soluţiilor politice pentru a ieşi din criză”, adaugă acesta. În Statele Unite, Barack Obama, care s-a declarat pregătit sâmbătă să atace regimul sirian însă a solicitat un vot al Congresului, a multiplicat apelurile telefonice către membri ai Camerei Reprezentanţilor şi Senatului pentru a încerca să convingă aleşii, care trebuie să se pronunţe după 9 septembrie.

Victor şi Viorel – surfing pe tsunami de Lelia MUNTEANU

În politică e ca în surfing: trebuie să prinzi valul. Să fii aproape de culme, înainte ca valul să se spargă. Fireşte că e nevoie, chiar dacă le-ai avea pe toate, şi de curaj. Dar e o nebunie să faci surfing pe tsunami şi să-ţi iei tupeul drept curaj. În chestiunea Siriană, preşedintele României a reacţionat corect. Solidaritate cu aliaţii, consecvenţă, prudenţă. La ora când făcea declaraţiile, nu se putea spune mai mult. Nici astăzi nu sunt multe vorbe de spus, după ce elanul premierului Cameron a fost temperat de Camera Comunelor, după ce preşedintele Obama însuşi s-a întors la Congres, după ce preşedintele Hollande e chemat în Parlament, iar minoritarii conservatori – ba chiar şi unii dintre majoritarii socialişti – cer nu doar să fie consultaţi, ci şi să voteze. Asta, la ei. La noi, telepremierul Ponta (nu mă întrebaţi care dintre ei, Victor sau Viorel), incapabil să citească o ştire până la capăt, dacă subiectul nu e el însuşi, are păreri ferme: Bashar Al-Assad e un preşedinte nelegitim. Auzise ceva dinspre Departamentul de Stat în ziua respectivă şi a simţit nevoia să intre în poză. Doar că John Kerry l-a făcut ”bandit” şi ”criminal” pe liderul de la Damasc, n-a făcut gafa de a-l declara ilegitim. Ce n-au observat nici Victor, nici Viorel, e că poţi să-l faci criminal, susţinând că ai pe masă dovezile că a atacat cu sarin copii şi femei, dar nelegitim nu ai dreptul să-l declari. Nici măcar Barack Obama nu s-a referit la legitimitatea lui Al-Assad, subliniind că nu intenţionează să-l debarce de la putere. Acţiunea armată pe care o pregătesc Statele Unite e justificată de folosirea armelor chimice, de încălcarea tratatelor internationale. (Siria n-a semnat Convenţia din 1993, dar asta e mai puţin important acum). A, dacă în atacul limitat care va urma, pe Bashar Al-Assad îl va trage curentul de la Tomahawk şi va pieri de gripă – ghinion. Nu mă mir că atât ministrul Corlăţean, cât şi al doilea om în stat, Crin Antonescu, au omagiat  declaraţia premierului Ponta. Care continua fix aşa: ”Astă seară, în faţa dovezilor prezentate de Departamentul de Stat al SUA, cred că lucrurile sunt evidente şi cred că România nu mai poate să aibă o poziţie ezitantă”. N-avea de unde să ştie premierul că poziţia României nu e deloc ezitantă, de vreme ce – a repetat-o şi astăzi – ”ce spune domnul preşedinte Băsescu nu mă interesează”. Hm. Poate să nu mă intereseze pe mine – deşi mă interesează, după cum mă interesează şi poziţia lui Victor, şi poziţia lui Viorel. Dar să nu-l intereseze pe primul ministru al ţării poziţia preşedintelui, s-o mai şi declare mulţumit de sine, asta n-are cum să nu îngrijoreze. Tot astăzi, Victor şi Viorel (unul are o părere, celălalt nu e de acord cu ea – Roşia Montană e, din acest punct de vedere, o premieră politică mondială) au tele-simţit nevoia să exprime  ”poziţia Guvernului” în chestiunea siriană. Există două poziţii – a Guvernului şi a Preşedinţiei? Dar poziţia României care e?

siria-ultimul-subiect-de-cearta-intre-ponta-si-basescu-presedintele-acuzat-de-lasitate-si-coruptie-102377-1


Categorii

1. DIVERSE, America, China, Israel, Opinii, analize, Razboi Turcia Grecia Cipru Rusia, Rusia, Siria, SUA versus Rusia, Turcia

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

18 Commentarii la “Rusia detecteaza RACHETE lansate in MEDITERANA/ SUA muta inca un PORTAVION langa Siria/ China se declara “FOARTE INGRIJORATA”/ Assad despre riscul RAZBOIULUI, HAOSULUI si EXTREMISMULUI si despre “inconstientul” ERDOGAN

  1. “cineva” a lansat 2 rachete (care au cazut in Mediterana), Rusia le-a vizualizat pe radar si NATO=USA ‘nu detine date’ ??

    A inceput razboiul electronic si nu i-a avertizat nimeni pe rusi ?

  2. Pare tot mai clar, chiar şi din pdv militar, pe lângă celelalte considerente, având în vedere forţele pe care le desfăşoară americanii în regiune, că NU va avea loc o acţiune de război LIMITATĂ împotriva Siriei. F probabil şi “ezitarea” lui Obama face ca balonul să se umfle în mod artificial. Ca să atingă cel puţin şi Iranul….

  3. Ciudat mi se pare ca Germania e, deodata, absenta in toata tevatura asta razboinica! Nu am citit pana acum nimic despre pozitia ei. Ea, care era mereu in fruntea tuturor miscarilor economice si politice din UE, “locomotiva UE”…ce face? carnati?

  4. @Cora Cred ca Germania asteapta ca Franta sa intre in razboi cu Siria ca sa anexeze Alsacia si Lorena 🙂 🙂 🙂

  5. A fost un fake..au testat reactia sirienilor si a rusilor. Simulare eschiva croseu.

  6. În ceea ce priveşte România faţă-n faţă cu războiul, este absolut evident, că având aceşti “conducători”, suntem cu totul copiii ploii! Ei sunt deconectaţi şi relaxaţi total, iar dacă ar fi altfel, probabil că ne-ar fi şi mai rău. Tare mi-e frică, că vom plăti pt păcatele noastre ca neam.

  7. http://www.zf.ro/business-international/obama-are-sustinerea-uneia-dintre-camere-pentru-razboiul-din-siria-votul-va-avea-loc-in-zilele-urmatoare-11290242

    Preşedintele republican al Camerei Reprezentanţilor John Boehner i-a oferit marţi o susţinere politică decisivă preşedintelui Barack Obama, declarând că susţine o intervenţie militară în Siria, relatează AFP.

    “Voi susţine apelul preşedintelui în favoarea unei acţiuni” de represalii faţă de folosirea armelor chimice, a declarat Boehner la finalul unei întâlniri a principalilor lideri parlamentari americani, la Casa Albă, cu preşedintele.

    “Este un lucru pe care Statele Unite, ca ţară, este necesar să îl facă”, a justificat republicanul. “Inamicii noştri din lume trebuie să înţeleagă că nu vom tolera acest tip de comportament”, a adăugat el.

    “Avem, de asemenea, aliaţi în lume şi în regiune care au nevoie să ştie că America este acolo când se dovedeşte necesar”, a adăugat el.

    Susţinerea lui Boehner urmează să amplifice o dinamică favorabilă unei rezoluţii parlamentare care să autorizeze recursul la forţă împotriva regimului preşedintelui sirian Bashar al-Assad, în contextul în care numeroşi membri ai Partidului Republican şi-au anunţat intenţia de a vota împotrivă.

    Camera Reprezentanţilor, controlată de republicani, şi Senatul, controlat de către democraţi, îşi vor relua activitatea luni, iar voturi ar putea să aibă loc, în ambele Camere, în zilele imediat următoare după reluarea activităţii.

  8. Pingback: Exces de zel si de slugarnicie stupida: CRIN ANTONESCU ne vrea IN PRIMA LINIE a razboiului cu SIRIA (video) - Recomandari
  9. http://www.voltairenet.org/article180065.html – cuvantul “peace” apare de 23 de ori 😛

  10. @ Cora: urmariti relatia Germania-Turcia…

  11. Pingback: “Parteneriatul strategic” SUA – Al Qaeda: spre o DISTRUGERE PLANIFICATA a crestinilor din SIRIA?/ “MINCINOSUL” KERRY intretinandu-se cordial cu “TIRANUL” ASSAD (in 2009)/ Turcia si Rusia mobilizeaza mai multe FORT
  12. Pingback: Razboiul din Siria si PROPAGANDA DIABOLICA A SUA/ Dan Dungaciu despre INCERCUIREA RUSIEI. DE CE VA FI ROMANIA IN PRIMEJDIE/ Pentagonul face PLANUL DE ATAC, Rusia trimite NAVA CU “INCARCATURA SPECIALA” - Recomandari
  13. Pingback: Razboiul din Siria. PROPUNEREA RUSIEI CE AR PUTEA AMANA CONFLICTUL MILITAR. Obama “SALUTA” initiativa / Teste cu rachete in Mediterana/ Pozitia Romaniei pe DOSARUL SIRIAN - Recomandari
  14. Pingback: TURCIA VREA RAZBOI CU SIRIA. NOI SEMNE ALE RAZBOIULUI MONDIAL PROFETIT? Inregistrare cu oficiali turci care au planificat o PROVOCARE MILITARA pentru a justifica ATACAREA SIRIEI - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare