ALEGERI PREZIDENTIALE – TURUL I. Valsul marionetelor si lectia neinvatata a ”inteligentilor cu dinti”. URA FATA DE ROMANIA SARACA, OPORTUNISMUL DE SCOALA NOUA SI ROMANIA NEREPREZENTATA

foto: b365.ro

• Hotnews: 

UPDATE Rezultatele finale ale turului I: Victor Ponta – 40,44%; Klaus Iohannis – 30,37%

VIDEO Rezultate oficiale partiale, ora 10:20: Victor Ponta – 40,33%, Klaus Iohannis – 30,44%, Calin Popescu Tariceanu – 5,40%. Au fost centralizate voturile din 98,3% din sectiile de votare

Biroul Electoral Central (BEC) a anuntat luni dimineata, la ora 11:00, noi rezultate oficiale partiale, dupa centralizarea voturilor din 98,3% din sectii. Conform datelor, Victor Ponta a obtinut 40,33% din voturi, Klaus Iohannis 30,44 %, Tariceanu 5,40%, Elena Udrea 5,18%, Monica Macovei 4,46%. Prezenta la vot pe tara a fost de 53,16%.

Rezultatele partiale anuntate de BEC la ora 11:00 pentru voturile numarate pana la ora 10:20:

Kelemen Hunor – 3,50%
Klaus Iohannis – 30,44%
Dan Diaconescu – 3,99%
Victor Ponta – 40,33%
William Branza – 0,45%
Elena Udrea – 5,18% 
Mirel Mircea Amaritei – 0,08%
Teodor Melescanu – 1,10%
Gheorghe Funar – 0,48%
Zsolt Szilagyi – 0,56%
Monica Macovei – 4,46%
Constantin Rotaru – 0,30%
Calin Popescu Tariceanu – 5,40%
Corneliu Vadim Tudor – 3,66%

• Catalin Tolontan: Falimentului disprețului pentru ”proști”

Pentru cei care s-au culcat cu 6% între Ponta și Iohannis și s-au trezit cu 10%. Pentru cei care au crezut că Macovei va veni pe locul 3 cu peste 6%. Ce s-a petrecut?

Azi noapte, la o oră după închiderea urnelor, PSD anunța diferență de 10 procente între Victor Pontași Klaus Iohannis.

Pesediștii număraseră paralel doar primii doi candidați și adunaseră deja cam 40% dintre secții. Iar ordinea următorilor era: Tăriceanu, Udrea și Macovei.

La RTV, Ludovic Orban îl ia peste picior pe Liviu Dragnea, dar cu eleganță. ”Numărătoarea noastră va fi cea corectă”, spune reprezentantul ACL. E versiunea soft a refuzului de cunoaștere.

În studioul Realitatea TV, se practică wishful thinking în varianta hard. Ziariștii sînt mai orbi decît politicienii. De ce? Pentru că, vorba lui Ion Cristoiu, remarcată și de Vintilă Mihăilescu în ”Dilema”, ”spre deosebire de politicieni, ziariștii se urăsc sincer”. Iar ura are efectul răsuflării spulberate pe interiorul parbrizului rece. Nu mai vezi.

Ca și ACL, Rareș Bogdan nu crede în numărătoarea paralelă a PSD. Numai că, spre deosebire de ACL, ziaristul nici măcar nu ia act de ea.

Rareș e un realizator cu farmec și, deseori, își pune interlocutorul în condiția relaxării. În noaptea asta însă, refuză să creadă chiar și la ora 23, cînd PSD aproape că încheie numărătoarea paralelă pentru primii doi: Ponta 40,5 – Iohannis 29,4%.

Rivalii de la ACL număraseră pînă în acel moment sub 20% dintre secții și diferența la ei era de 6 procente, nu de 11. Cei din tabăra roșie sînt, în principiu, mai proști, că asta se crede despre ei.

În studioul Realitatea, Ion Cristoiu și Dan Andronic aproape că strigă la realizator că celelalte televiziuni pun pe ecran cifre mult diferite. ”Nu mai vorbiți despre numărătorile paralele, hai să discutăm pe sondaje!”, țipă și Rareș. Sondajele de la Realitatea arată 6 puncte între primii doi alergători. ”Eu mă duc să mă culc”, zice Cristoiu. Totul oscilează între glumă și indignare pentru ceea ce se întîmplă în străinătate.

”Uite, pesediștii mint, doar la 40% dintre secții au primit procesele verbale!”, tresare la un moment dat realizatorul, electrocutat în contactul cu butoanele telefonului. Deține proba minciunii PSD! ”Rareș, amesteci lucrurile”, îl roagă chiar și colega lui, Lavinia Șandru. ”Pe sms au numărat doar pe primii doi, iar acum le vin procesele verbale și-i numără pe toți”, explică ea.

La ora 1 noaptea, Gheorghe Flutur iese și spune că au ajuns cu numărătoarea paralelă la 40% dintre secții și că scorul este 37% – 32%. Cinci procente!  ”De la 40% se cam stabilizează”, zice Flutur. O reporteră de la fața locului inistă: ”Mai pot avea loc schimbăr majore?”. ”Nu prea, se cam stabilizează”, spune Flutur. Cei din platou nu mai înțeleg nimic. Publicul, nici atît. PSD dă 11 procente, ACL, 5.

La 60% dintre secții, se păstrează distanța de 5%. Apoi, începe dezastrul. La 82% dintre secții, ACL constată o diferență de 8 procente! La 90%, urcă la 9 puncte! Și, după ora două și jumătate noaptea, ACL admite că diferența între Ponta și Johannis e de 10%!

Ce s-a întîmplat între 60% și 100% dintre secții, cînd diferența s-a dublat de la 5 la 10 puncte?

Ca să se petreacă asta pe cele 40% dintre secții rămase a trebuit ca Ponta să aibă, în medie, 17,5% în plus față de Iohannis. Se poate? De pildă, în Argeș,  Ponta a obținut cu 30% mai mult, în Dolj, tot cu 30%. Dacă au venit cîteva județe din acestea, a fost suficient. Și o altă explicație din interiorul dreptei: în general, se strîng mai repede date de la organizațiile puternice, care adună voturi.

BEC oferă rezultatele oficiale. La 10:20 dimineață, după 98,3% din secțiile de votare, Victor Ponta a obtinut 40,33% din voturi, Klaus Iohannis 30,44 %, Tariceanu 5,40%, Elena Udrea 5,18%, Monica Macovei 4,46%.

E o dimineață dezamăgitoare pentru dreapta, dar e și momentul adevărului.

1.”Proștii” de la PSD au fost mai deștepți decît ”maeștrii numărătorii paralele” de la ACL. Pentru prima oară după un deceniu, PSD a oferit rezultatele mai repede și cu un grad de acuratețe ridicat.  Față de datele de acum de la BEC au greșit doar cu un procent.

Cineva din tabăra lor a avut ideea să numere doar pe primii doi candidați pe baza sms-urilor. Asta e o lecție pentru cei care cred că monopolul inteligenței s-a înfipt la dreapta. Stați că mai vin!

2. Cetățenii și-au făcut treaba. Prezenta la vot pe tara a fost de 53,16%, doar cu o jumătate de procent sub cea din primul tur din 2004. Datoria e să vii la vot, nu să votezi cu cine vreau eu. Eu am votat cu Monica Macovei, dar nu înseamnă că restul merită descalificați. Macovei a luat 12% în București, peste Nicușor Dan în 2012. Dar e la fel de adevărat că Ponta a cîștigat în fața lui Iohannis în București!

3. Acest rezultat insuportabil pentru dreapta nu e generat de România slab educată și bătrînă, ci și de România cu studii și tînără, de vreme ce 71% dintre votanții cu studii superioare au venit la vot, spre deosebire de doar 33% dintre cei cu studii primare! E un procent normal peste tot în lume, să terminăm cu miturile false că ”proștii” decid soarta țării.

De asemenea, au votat 51% dintre tinerii între 18-34 de ani, depășindu-i pe cei 44% dintre votanții cu vîrste de peste 65 de ani. Alt mit spulberat, nu-i așa? Unde apar aceste lucruri? Din cifrele IRES, cei care au făcut sondajul pentru DigiTV. Aaaaa, Vasile Dâncu, veți zice. Da, au dat rezulatele cele mai bune la exit-poll!

Și încă ceva, apropo de structura votului. Pentru prima oară, votanții din urban se apropie mult de cei din rural.

4. Incidentele de la secțiile din străinătate atestă un haos și-i frustrează pe bună dreptate pe miile de oameni care n-au mai apucat să voteze sau pe cei care au stat la cozi ca la sifoane pe vremea lui Ceaușescu.

Totuși, dacă luăm sifoanele acelea și ne spălăm cu ele pe față vedem cum cifrele spun că în 2014 au votat mai mulți români, 153.000, decît cei 147.000 care au izbutit să-și exprime votul în 2009, cînd nu ”proștii” de la PSD, ci ”deștepții” de la PD-L au organizat votul.

Scenele de umilință din străinătate trebuie stopate, însă creșterea de la 1,5% voturi care vin din afară către, să zicem, un necesar 10%, nu se va realiza niciodată prin multiplicarea imposibilă a secțiilor, ci doar prin introducerea votului prin corespondență.

5. Am citit ce au scris Dan Tăpălagă și Cristi Pantazi azi, pe Hotnews. În o mie de chestiuni sîntem de acceași părere, în aceasta nu. Chestia cu ”elita ultraminoritară” este contraproductivă și, după părerea mea, falsă. Elită e și cel de la PSD care a avut ideea să-i numere doar pe primii doi și a obținut în două ore ce a obținut ACL într-un timp mai mult decît dublu.

Elită sînt sociologii IRES de la Cluj care au oferit un exit-pool la zecime pentru Tăriceanu (5,3 față de rezultatul de 5,4), Udrea (5,1 față de 5,18) și Macovei (4,5 față de 4,46)! Iar diferența dintre Ponta și Iohannis au apreciat-o, după datele de la ora 19, furnizate la 21!, cu o eroare de 0,4 puncte! Elita este definită profesional, nu ideologic.

6. ”În turul 2 se pleacă de la 0-0”, zic astăzi unele voci. Vedeți să nu! În termeni sportivi, se pleacă de la 2-0 pentru o echipă după primul tur. Ceea ce înseamnă că Iohannis ar trebui să cîștige returul cu 3-0, cu 4-1, cu 5-2 și tot așa. Noi, ca votanți de dreapta, putem să ne mințim desigur, nu ne oprește nimeni.

În mod realist, un 2-0 în deplasare se poate recupera, dar cu o mobilizare și cu o competență exemplare.

Ziua de azi este falimentul ”disprețului pentru celălalt” și al ideii că ”sînt mai deștept decît toți interlocutorii mei, d-aia nu mă fac realizator de TV, hă-hă”, frază cu care Traian Băsescu a închis campania electorală vineri seara, la Realitatea TV.

Glumea și nu glumea președintele. E genul acela de haz cu care și-a căsăpit și adversarii și apropiații, de a ajuns să se ia și de revista ”22”, cînd a tresărit lumea care nu o mai citise de un deceniu! I-a scos din minți pe adversari și i-a îndepărtat pe aliați.

N-o mai luăm de la capăt cu ce au făcut politicienii de dreapta votanților de dreapta.

Știți ce mi-a scris azi un cititor? ”Lucrul care pe mine mă deranjează cel mai mult la această ultra-minoritate agresivă este ipocrizia dată de indulgența cu care privesc hoțiile propriilor favoriți”. Aici sau pe Hotnews nu au fost cauționați ”deștepții”, dar în alte locuri, da.

Într-un experiment ”revizitat” recent de către o universitate din vest, psihologii și-au întărit o observație fundamentală: oameni normali ajung să se poarte obsedant la adresa semenilor lor și să fie cruzi nu pentru că ar fi răi, ci pentru că ”sînt convinși că ei și doar ei au dreptate”. Și atunci fac totul pentru a-și impune punctul de vedere, fără nici un fel de reținere sau respect față de argumentul celuilalt.

Sînt 10 puncte diferență între Ponta și Iohannis. Iar Macovei are 4,5%, aproape de Dan Diaconescu, cu 3,99%. 4,5% n-a mai luat niciodată un independent la prezidențialele din România, e mai mult decît Oprescu în 2009 (3,3%). Fețele tinerilor din spatele Monicăi macovei consacră sigurul cadru al bucuriei. A început o zi dezamăgitoare și vin altele și mai grele.

Însă nu inteligența e în insolvență, ci suficiența.

• EVZ/ Ion Cristoiu: Primul tur văzut de un îmbătrînit într-ale alegerilor

Sunt, ca jurnalist, la al șaptelea prim tur de scrutin. Spre deosebire de alți ani, nu m-a încercat duminică, 2 noiembrie 2014, nici o emoție. Mai întîi pentru că primul tur al acestui scrutin are un rezultat deja știut: Victor Ponta și Klaus Iohannis în al doilea tur. Apoi sunt suficient de bătrîn într-ale alegerilor postdecembriste ca să mai fiu minim chibiț al unui candidat.

Deși am stat  închis în camera mea de lucru de acasă (citesc despre șmecheriile prin care CIA a încercat și încearcă să-i convingă pe americani că nu-i așa de fioroasă cum pare), pe parcursul zilei am căutat să notez pe cristoiublog.ro observațiile mele despre acest prim tur, scrise și publicate sub titlul:

Primul tur văzut de un îmbătrînit într-ale alegerilor

DNA-visul românilor?

Ca și în celelalte zile de vot, candidații au mers la urne pentru a putea spune ceva Poporului român.

Și anul acesta, vorbele au fost cele dintotdeauna: votez pentru țară, votez pentru viitor, votez pentru democrație.

Au făcut excepție doi candidați: Călin Popescu Tăriceanu și Monica Macovei.

Călin Popescu Tăriceanu l-a atacat din nou pe Traian Băsescu.

Prezervativul uzat al junelui Victor Ponta nu se dezminte. Așa a primit ordin, așa a zis. Cu prețul de a fi din nou jalnic.

Monica Macovei a declarat: „Fiecare cînd mergeţi la vot gîndiţi-vă ce înseamnă DNA pentru voi, un vis sau un coţmar? Nu opriti visul, votaţi visul!”

Cum adică, visul oricărui român e DNA? Eu credeam că visele oamenilor sunt altele: o viață mai bună, șosele, străzi curate, pace, viitor sigur pentru copii.

DNA e o instituție de forță. E foarte bine că există. E foarte bine că e nemiloasă cu corupții. Dar cineva care vrea să ajungă președintele Românei nu poate declara în ziua votului că visul românilor e DNA.

Mă tot întrebam ce se ascunde în spatele hărniciei DNA – SRI din campanie.

Încerc să cred că unii din conducerea SRI pariază pe Monica Macovei?

E o întrebare normală cîtă vreme Monica Macovei și-a întemeiat campania pe DNA – visul românilor!

Fenomenul votului multiplu prin traseismul studențesc

Secția de vot din Piața Amzei, unde votez eu de cînd mă știu, are majoritatea alegătorilor în vîrstă. Tot sectorul unu stă sub acest semn, ceea ce și explică, atît procentajul de participare cel mai mare din București, cît și opțiunea pentru PSD.

Duminică, 2 noiembrie 2014, cînd am mers la vot, să-mi fac cruce nu alta.

Un grup de studenți voia să voteze, dar nu puteau pentru că nu mai erau tipizate.

Studenți care să vină în Piața Amzei și nu oricum, ci în grup, ca să voteze!

Măi, să fie!

Întors acasă, am văzut la tv, din întîmplare, făcîndu-se mare caz că poporul e frustrat de posibilitatea de a vota.

Deontologii de la Hotnews și ofițerii acoperiți de la ziare.com s-au umplut de muci sub puterea unei indignări civice.

Numai că acest Popor vrea să voteze pe liste suplimentare.

Nu în Grozăvești, ci în Amzei, loc pentru care trebuie să bați tot orașul.

N-am nici o îndoială.

Studioșii ăia care au venit de la mama dracului ca să voteze pe liste suplimentare sunt niște amărîți plătiți de unele partide ca să facă turul Bucureștilor votînd pe liste suplimentare de mai multe ori.

Asta ar trebui să-i preocupe pe deontologi și pe deontoloage?

Fenomenul votului multiplu prin traseismul studențesc.

*

Și, totuși, de ce n-au ieșit românii la vot în proporția așteptată?

Pentru prima dată în anii postdecembriști s-au dat publicității rezultate de peste zi ale exit-pollurilor.

Deontologii de la Hotnews, cei care și-au propus să stea cu ochii beliți în fundul televiziunilor de știri, au fost primii care au dat un sondaj de ora 13.

Potrivit sondajului, Victor Ponta va pierde alegerile, iar Monica Macovei le va cîștiga.

A venit după un timp Evenimentul zilei, cu un sondaj în care Victor Ponta cîștiga detașat. Cei de la Hotnews l-au scos pe al lor după site. A fost  preluat, de îndată, de ziare.com site-ul SRI.

Față de acest nou război, care încalcă Legea, îmi permit să observ:

• Singurul lucru cert e prezența mai mică la vot față de așteptări.  Asta deși deontologii și deontoloagele ne-au amețit cu îndemnul de a merge la vot. Realitatea unei prezențe surprinzător de proaste față de mult așteptata Revoluție prin vot poate spune multe despre rezultatele primului tur.
• Primul tur contează doar în perspectiva turului al doilea. Din acest punct de vedere, nici diseară, după exit-pollurile legale, nu putem spune mare lucru despre turul al doilea, deoarece va conta și marja de eroare.

Și, totuși, de ce n-au ieșit românii la vot în proporția așteptată?

• Catavencii.ro/ Mihai Radu: Asistații fără dinți vor să pună președinți

Ura împotriva PSD s-a transformat în ura împotriva săracilor proști fără dinți. De partea luminoasă a forței îi avem pe inteligenții cu dinți și locuri de muncă.

Săracii fără dinți sînt și răi. Li s-a explicat timp de zece ani și mai bine că nu trebuie să mai participe la construirea viitorului acestei țări. De ce? Simplu, pentru că nu știu să construiască un viitor luminos pentru țară. Sunt niște constructori de viitor bețivi, leneși și nepregătiți. Riscăm, cu așa constructori, să se prăbușească viitorul pe noi. Clar, fură la materiale acești asistați, aceste milioane de găuri mici la buget, tot atîtea puncte negre dizgrațioase pe tenul curat al viitorului.

N-au vrut să dispară odată cu privatizările întreprinderilor, cu dispariția agriculturii, ei bine, atunci măcar să nu ne deranjeze, că-i vindem și pe ei pe bucăți.

Domnul Baconschi însuși, un inteligent cu dinți, le-a zis-o foarte bine: e vorba de mahalaua ineptă.

Deci: moarte săracilor fără dinți. Hai, că poate nu-l credeți pe Baconschi (și pe bună dreptate, că te umflă rîsul cînd vezi intelectuali cu frunte de furnică și c[…] de bondar), dar a zis-o campania ziarului Gândul, a zis-o campania ProDemocrația: veniți la vot, inteligenților cu dinți, pentru că altfel, invazia săracilor fără dinți îl vor aduce la Cotroceni pe Ponta! Ei sînt cotropitorii viitorului nostru.

Dar să aprofundăm.

Unii inteligenți cu dinți nu reușesc să-i facă – prin toate campaniile și rugămințile lor – pe proștii și asistații fără dinți să nu iasă la vot! Dar nu reușesc să-i facă nici pe restul inteligenților cu dinți și locuri de muncă să nu stea acasă.

Titanică muncă și în zadar, iar asta poate să nască ură.

De-atîția ani, oamenii inteligenți cu dinți și spirit civic pe deasupra le explică altor oameni inteligenți și cu dinți că trebuie să iasă la vot. Și ei tot nu înțeleg. Oare ce spune asta? Că oamenii inteligenți și cu dinții albi par foarte mofturoși, comozi, fără simț civic, oameni care, evident, văd răul provocat de PSD și de săracii care îi votează, dar care nu fac “efortul” de-a ieși jumătate de oră să voteze, o dată la cîțiva ani. Pe bune, cît de deștepți sînt atunci inteligenții ăștia inteligenți cu dinți?

Rămîn totuși niște întrebări:

De ce, totuși, săracii fără dinți pot fi manipulați cu o sticlă de ulei și o pungă de făină, iar inteligenții cu dinți nu ies la vot cînd e în joc viitorul lor, ci trebuie să te rogi de ei și să le faci scamatorii cum le faci copiilor ca să pună gura pe legume?

Și-atunci, te întrebi, oare cît de inteligenți sînt inteligenții cu dinți?

Să presupunem, căci și asta s-a tot discutat, că la mijloc e o defecțiune a democrației: săracii fără dinți n-ar trebui să voteze, ci doar inteligenții cu vot. Credeți că săracii cu dinți dispar din țară după această victorie a celor cu dinți? Vom duce democrația mai departe și vom lua hotărîrea (noi, ăștia inteligenți cu dinți) să-i tăiem și de la ajutoarele de la stat cum deconectezi un muribund de la aparate?

Și-ar mai fi ceva: în 2004 și 2009 au cîștigat inteligenții cu dinți. Cred că întrebarea se formulează de la sine.

• Alexandru Racu (facebook):

 e cât se poate de grav faptul că mai mulți cetățeni români nu au putut să-și exercite dreptul de vot. Îi înțeleg perfect pe oamenii furioși din țară și de peste hotare, eu însumi am locuit ani buni în străinătate. E de datoria statului să asigure exercitarea drepturilor fundamentale prevăzute în Constituție. Responsabilii trebuie trași la răspundere. Protestele sunt pe deplin justificate.

Pe de altă parte însă, chiar aș fi curios să fac un sondaj de opinie în rândurile celor care își exprimă public nemulțumirea față de ceea ce s-a întâmplat pentru a afla câți dintre aceștia, într-o formă sau alta, sunt nemulțumiți nu doar pentru faptul că nu au putut ei să voteze acum, ci și pentru faptul că pot să voteze alții: adică săracii, needucații, bătrânii, etc., sau, ca să-l citez pe un artist local care ne îndemna să ieșim la vot, în cadrul unei campanii protviste la care au luat parte o serie de “oameni ok”, “toți țăranii, toți știrbii și toate javrele care au votat cum au votat pentru că au primit o sticlă de ulei”. Îmi pun această întrebare întrucât l-am văzut și pe Mândruță agitându-se în fața sediului MAE.

La urma urmei, am avut o campanie electorală în care presa mainstream ne-a bombardat cu întrebări sugestive de gen: “credeți că votul cenzitar ar reprezenta o idee bună?”, “ar reprezenta oare o idee atât de rea ca doar cei educați să voteze?”, ș.a.m.d. Față cu reacțiunea, a reacționat în vreun fel revoluționarul Mândruță? Dacă transformăm votul asistaților sau al needucaților într-o “temă de reflecție” la vreme de campanie electorală, de ce n-am proceda la fel și cu votul expaților?

Cu atât mai mult cu cât, dacă pe de o parte în 2009 Traian Băsescu a fost ales prin votul expaților, suspect de rapid și de eficient la vremea aceea, consecințele acelei alegeri le-au suportat nu expații ci, ca să-l citez din nou pe același apostol al democrației înfiorător de originale, “toți țăranii, toți știrbii, …”, ș.a.m.d.

• Voxpublica/ Costi Rogozanu: ALEGERI 2014. Ce s-a întîmplat pe 2 noiembrie în 12 puncte

Votul în străinătate. E un scandal, sigur. S-a păstrat numărul de secţii, s-a schimbat procedura de vot şi în felul ăsta autorităţile (MAE şi BEC) au reuşit să-şi bată joc de mii de români. E foarte probabil să fi fost calculată o gripare a mecanismului electoral de dreapta din exterior şi le-a ieşit celor de la PSD o prostie care se va întoarce împotriva lor.

E totuşi un amestec de comic şi scîrbos să văd în stradă oameni lîngă care protestam în 2012 sau împotriva RMGC-CHEVRON, alături de oameni care-i numeau pe primii “mahala violentă” – la Cluj era şi Papahagi pe stradă, ăla care-i scria blogul lui Baconschi.

Mai trebuie să înţelegem că dincolo de calcule meschine electorale, acele secţii de afară sînt puţine şi cu puţini oameni şi din cauza fondurilor minimale alocate. Vorba lui Florin Poenaru, nu se poate şi austeritate, şi grijă pentru drepturile cetăţenilor.

A fost o bătălie între bani şi ceva organizare la Udrea şi văicăreala intelectuală împotriva apocalipsei pesediste cu scrisori deschise de la liiceni, tismăneni etc. din tabăra Macovei; a fost un transfer complet al corupţiei în barca PSD cu o amnezie ciudată în ce-i priveşte pe Cocoş şi alţi prieteni prezidenţiali. S-au luat cîte 5 procente aproximativ. “Fenomenul Macovei” n-a fost decît o uriaşă risipă de populisme şi discurs nedemocratic în numele democraţiei. Bătălia Macovei-Udrea a fost f. plastic rezumată de prietenul George Verdeş: “Macovei şi Udrea au făcut egal. Adică Înliniedreaptă, Ghinea, Liiceanu, Ioniţă şi hipsterii creativi sunt pe acelaşi loc cu Louis Vuitton, Băsescu & Co.”

Ponta a ieşit cu explicaţii stupide în ce priveşte organizarea – pe scurt, a vrut el să le-arate ălora de-afară cum e votul corect. Ce nu înţelege Ponta e că ieşitul la vot masiv în afară nu e doar împotriva lui, e un strigăt de nemulţumire inclusiv în ce priveşte situaţia lor de acolo.

Ponta n-a ştiut să facă altceva decît să se cocoloşească în studioul Antena 3, să explice cum organizează dezbateri TV şi altele asemenea.

televiziuni lăsate să zburde toată campania (CNA nici nu poate avea cvorum în acest moment) şi condiţionări cu bani puţini, cam ăsta e portretul trist al presei acum. Plus exaltări electoral-jurnalistice care fac mai uşor de înghiţit loviturile murdare pe care şi le dau candidaţii.

am auzit tot soiul de vox-uri la TV, ne arată o fanatizare a unui electorat “tînăr şi educat” în direcţii periculoase. Atacuri la categorii precum asistaţi şi bătrîni în numele unei civilizări prin justiţie. Între timp acceptă noi tipuri de explotare şi abuz fără să zică pîs. (cel mai bine o zice omul ăsta aici)

mesajul anticorupţie este singurul important răzbătut din acest prim tur, în rest nu s-a discutat oricum nimic. Cum curăţăm mesajul anticorupţie de fanatisme proprivatizări, antiasistaţi? Cum curăţăm anticorupţia de ipocrizii probăsescu incredibile? Cum poate fi ţinut departe Ponta de pîrghii lăsate moştenire de sistemul Băsescu? Nimeni nu pare interesat de asta. Anticorupţia e doar vehicul pentru dreapta radicală. Ponta practică un discurs dublu în continuare, Iohannis nu ştie nici el ce caută în turul doi, e doar suma procentelor PDL şi PNL de la europarlamentare.
migranţii în general sînt frustraţi de vot. Migranţii de afară împreună cu cei interni sînt peste 3,5 milioane. Bucureştiul de exemplu este într-o istorică stare de negare – cei care nu au domiciliul de pe buletin în Bucureşti sînt mult mai mulţi decît apar în orice statistici. Apropo de liste, cît timp vom avea ruşinea incredibilă de a avea români cu drept de vot aproximaţi cu o eroare de plus-minus 2 milioane ce să mai aşteptăm corectitudine?

Apropo de îndemnurile violente antiasistaţi, împotriva celor cu educaţie mai puţină, un tabel excelent detaliat (de la IRES) oferit de Călin Moldovan-Tesalios. Se vede de acolo că “educaţii” votează în mult mai mare proporţie decît “needucaţii”. Dar aşa le trebuie unor tembeli, să-i dea înainte cu populisme pentru confirmarea statutului. Aşa ajung să văd studenţi îndoctrinaţi împotriva ălora cu patru clase sau împotriva vârstnicilor.

Apropo de listele speciale, trebuie să amintim, cum zicea şi Alexandre Spahiu, că am tot făcut filmuleţe cu Ştefan şi Mihai Viteazul chemînd şerbii la vot şi n-am fost în stare, nici ONG, nici presă, să prezentăm cît mai precis cum se votează…

• Argumente si Fapte: Campania electorală din România, sau valsul marionetelor

Campania electorală pentru alegerile prezidențiale din România este purtătoarea unor învățăminte interesante privind nivelul politic al candidaților și al acelora dintre intelectuali care îi susțin în mod direct. Deosebit de insipidă sau pur și simplă vidă, pentru cine asculta sau citea profesiunile de credință ale candidaților, conținând lozinci nedemne de o campanie politică ce trebuie să desemneze un om care va deține mai mult decât puterea executivă, așa cum a demonstrat domnul Băsescu. Între injurii, defăimări, și afirmații infantile despre faptul că unul ar fi mai român decât altul, sau că unul nu vorbește în vânt, ci acționează (când în realitate n-a făcut mare lucru), că unul are trei case și altul șase, între criticile de un moralism îndoielnic enunțate de candidați care făceau mai bine să se auto-analizeze înainte de a căuta păduchii din capul concurenților lor, nu se poate pretinde că dezbaterea a atins un nivel foarte înalt, chiar dacă unii candidați au fost susținuți de intelectuali „străluciți” sau de adevărați actori buni, fiecare dintre aceștia fiind de altfel liberi de orice afilieri, inclusiv cu diavolul!

Totuși tema geopolitică ar fi meritat să fie abordată cu ceva mai multă seriozitate, decât prin discursuri pline de false promisiuni sau prin distribuirea de sacoșe pline cu alimente, ba chiar, așa cum se zvonește, cu sume de bani. Este vorba de o dezbatere reală asupra alianțelor geopolitice. Indiferent că e Doamna Macovei, sau că sunt Domnii Iohannis, Ponta, Tăriceanu  care lansează fraze ca „să fugim de ruși, să ne aruncăm în brațele americanilor care apără România”, mă prinde un râs sinistru, dar nu pentru că Rusia n-ar avea propriile sale ambiții de exercitare a influenței politice – ar fi naiv să se afirme contrariul. și eu nu sunt deloc așa. Dar a face lumea să creadă că SUA, Germania, Franța, Marea Britanie, Italia vor apăra România, înseamnă sau să fii un ignorant în politică sau să fii un agent de reprezentare, și să-i iei pe cetățeni drept idioți, ceea ce adesea și sunt, într-adevăr. Dar idioți sau nu, cetățenii sunt alegători, și să-i minți cu bună știință e o gravă eroare etică. Într-adevăr, de când marile puteri apără interesele statelor mici? Cum spunea Churchill în memoriile sale, «Statele n-au prieteni, ele au doar interese». Și deci tot așa odinioară, în timpul ocupației sovietice de către URSS, aceasta, în ciuda discursurilor sale despre solidaritatea proletară internațională, apăra în primul rând interesele sale de stat, mai înainte de orice, și mai înainte de interesele clasei muncitoare din România – iar grație unui istoric ca răposatul Florin Constantiniu am aflat de furia sovieticilor atunci când autoritățile comuniste române și-au reluat autonomia geopolitică față de strategiile imperiului roșu, autonomie ilustrată perfect de refuzul lor din august 1968 de a interveni alături de ceilalți membri ai Pactului de la Varșovia contra Primăverii de la Praga sau de refuzul de a rupe relațiile cu Israelul, în timp ce toate celelalte state satelit le suspendaseră sub injoncțiunea Moscovei.

Azi ne confruntăm cu o situație inversă, numai că discursul elitelor politice și al unui număr mare de intelectuali este încă mai înșelător decât înainte, în aceea că el afirmă că SUA apără interesele României. De când marile puteri apără interesele altor puteri? Oare în timpul celui de-al doilea război mondial Al Treilea Reich, aliat al României, a apărat interesele acesteia, sau pe cele, bine sau rău concepute, ale propriei sale strategii? Marile Puteri cu care România s-a aliat după 23-24 august 1944 contra aceluiași Reich au apărat interesele României contra veleităților sovietice de a include țara în spațiul său vital? Dacă amintirile mele de lectură sunt bune, chiar din 1945 existau în presa americană articole ce relatau condamnarea, de către politicieni americani eminenți, criticile făcute de partidele românești de dreapta și centru-dreapta la adresa conduitei deja imperiale a sovieticilor la București! Cum așadar să crezi că Statele Unite și-ar fi schimbat în strategia? N-au abandonat ele Vietnamul de sud sorții sale triste, atunci când războiul nu mai prezenta interes pentru ei și când majoritatea populației Statelor Unite se opunea tot mai mult acestuia? Această mare putere apără aici și în toată lumea interesele sale (și e dreptul ei de mare putere s-o facă) contra concurenților, Rusia postcomunistă, China, India, Iranul, statele BRICS din America Latină. Și în acest mare joc geopolitic ea are momentan nevoie de România, și pentru a instala baze militare, și – iar aceasta nu e miza cea mai neînsemnată –  pentru a exploata materiile prime la cel mai mic preț și piața spre cel mai mare beneficiu propriu. Asta trebuia să li se spună cetățenilor pentru a-i determina să facă alegerile lor politice în cunoștință de cauză – căci și o altă politică ar fi posibilă, nu aceea de a sări în brațele rușilor, ci a dezvolta o politică abilă de echilibru între cele două puteri, ceea ce politicienii români din perioada interbelică au făcut (între Germania nazistă, pe de o parte, și Franța și Anglia pe de alta, dar prăbușirea militară din iunie 1940 a acestora două a rupt acest delicat echilibru, aruncând țara în brațele Germaniei, și datorită lipsei de curaj a elitelor de a refuza dictatele, inclusiv cel de la Viena. De fapt, a exploata disensiunile dintre marile puteri spre satisfacerea optimă a intereselor vitale (economice și politice) ale României este ceea ce ar putea feri România de statutul de simplă colonie a Washington-ului și Bruxelles-ului, statut pus la cale în mod hotărât în perioada epocii Băsescu, 2004-2014.

În contextul propagandei electorale hrănite de iluziile tip wishful thinking și de minciuni, oricare ar fi fericitul ales, el nu va fi nimic altceva decât un fel de marionetă delegată să mențină ordinea pentru a satisface interese care, o știm din experiență, sunt totdeauna contrare celor ce aparțin realmente întregii țări.

 Claude Karnoouh