Care este sensul MEGA-SCANDALURILOR MICROSOFT si EADS? Prin anticoruptie la antidemocratie sau cum dispare POLITICUL din Romania. CINE NU E DE ACORD CU DIRECTIVELE OBLIGATORII N-ARE DECAT SA DEVINA “EXTREMIST”

CE UITA SUA: CA ESTE ACTOR PARTICIPANT LA CORUPTIA DIN ROMANIA, INCLUSIV PRIN FOSTI AMBASADORI
UCRAINA: INCEPE BALUL ANTICORUPTIEI IN ASTEPTAREA COSMARULUI IERNII

Nuland Victoria – oficialul american care arata calea pentru esticii Europei

• Voxpublica/ Costi Rogozanu: 

CANARII. Ceva straniu se întîmplă. Avertismente internaţionale, portavioane curăţate, candidaţi tremurînd. Şi un aproape-premier: MAIOR

Multă-multă lume e nedumerită. Se întîmplă ceva şi ne scapă printre degete. Se întîmplă Microsoft şi se va întîmpla EADS. Candidaţii au mai toţi o ţintă pe spate la linia de start. Şuşoteală, vorbiri despre secrete, oculte  transpartinice, surprize, bombe etc.

Văd un Hurezeanu îngrijorat că explozia anticorupţie se petrece prea în timpul alegerilor, Cristoiu zice că se curăţă portavionul american numit România. Unii entuziaşti anunţă direct un soi de “vin americanii”. Jurnalişti de tip Ciutacu vin şi prevăd un soi de Apocalipsă “mani pulite”. De altfel, mă simt nevoit să-l citez pe acest “tonomat”, cum cu precizie se autointitulează. Pentru că produce un paragraf care rezumă perfect frica de anticorupţie ca un soi de linie externă de atac la integritatea României:

Niște băieți de afară lucrează, prin cozile de topor de aici, la resetarea clasei politice din România. Contextul e extrem de favorabil. Sindromul toți sunt hoți e bine înșurubat în mentalul colectiv. E greu de protestat cu argumente. Iar lumea-i proastă/obosită/acrită/îngrijorată și n-are timp sau chef de nuanțe. Deci s-ar putea să le iasă mișcarea. Cum le-a ieșit și la italieni, cu Mani Pulite. Când au schimbat corupta clasă politică din temelii, cu una și mai coruptă. (sursa)

Ciutacu scrie probabil fie ce simte în portofel, fie ce-a auzit: că ne tremură micul capital în faţa ăluia mare; dacă nu-l mai vămuim pe ăla mare “noi” cu ce rămînem.

Mai vine şi George Friedman de la Stratfor şi emite în limbaj de cartier – gen “scoateţi banul” pentru arme – scenarii cu Putin în Deveselu.

În fine, Victoria Nuland, pe care unii care se numesc “ziarişti” deja o cereau preşedinta României, este citată ca referindu-se sigur la Ponta şi România (deşi nu citează şi se referă la protecţia parlamentarilor corupţi ceea ce poate privi zona cu totul, dar pentru Hotnews astea-s bagatele: l-a avertizat pe Ponta personal şi gata!):

In intreaga Europa Centrala, coruptia e un cancer care ameninta visul celor care au luptat pentru el in 1989. Avem lideri care profita de avantajele NATO si UE, si par sa fi uitat de valorile pe care se bazează aceste institutii. Azi ii intreb: cum puteti dormi linistiti sub protectia art. 5 al NATO in timp ce vorbiti despre “democratie non-liberala”, teorie impinsa pana la ultranationalism, despre restrictionarea presei libere sau demonizarea societatii civile? As întreba acelasi lucru despre protejarea de urmarirea penala a oficialilor corupti, despre ignorarea Parlamentulului cand va este convenabil sau despre protejarea afacerilor murdare care cresc dependenta tarilor dvs. de o sursa de energie straina, in ciuda politicilor declarate liberale. Azi trebuie sa ne reinnoim promisiunile. Suntem mai puternici impreuna si multi din intreaga lume, care isi doresc aceleasi libertati, depind de noi.

Iar pe final de săptămînă vine George Maior şi anunţă că-şi dă demisia după alegeri, iar toată lumea înţelege: îşi dă demisia pentru că se pune la dispoziţie pentru funcţia de premier al României. Maior a fost anunţat ca favorit şi de Ponta, dar n-ar fi refuzat nici de alţi candidaţi, am aşa o bănuială.

Nimeni nu mai are sensibilităţi democratice (astea-s figuri!), cum că mergem să votăm un preşedinte, dar e doar o chestie de “Românii au talent” pentru că avem o linie clară de urmat pentru care de-alde Maior sînt garanţi absoluţi, tehnocraţi ai serviciilor care sînt cel mai bine integraţi în sistemul global.

Să punem nişte cioburi explicative unul după altul şi aştept şi de la voi altele:

a) una dintre priorităţi pare a fi sa alegem un preşedinte ca să-l pună pe Maior premier sau să pună un tehnocrat  care să fie garant anticorupţie, FMI, tratat transatlantic, exploatări intense de resurse etc. etc. Noi avem alegeri şi ne exercităm drepturile, iese şi cine trebuie în caz că sîntem bătuţi în cap. Democraţie, nene.

b) anticorupţia a ajuns, ascultînd-o pe Victoria Nuland, un fel de F16. Pînă una alta am vrea să vedem cum funcţionează corupţia la nivel global. Dacă văd cum a făcut Microsoft praf pe aici, mai prindem poate şi nişte companii din industria farmaceutică. Şi? Eliminăm intermediarii, preţurile nu cred că vor scădea, piaţa liberă are întotdeauna imaginaţie, iar monopolul e acelaşi.

c) SUA îşi vrea aliaţi de încredere în est, estul nu trebuie să aibă fiţe democratice de vest-europeni, ăia-s altceva.

d) toată lumea simte ceva straniu pe care-l semnalează cu diverse ţipete: Serviciile! Americanii! Mafia transpartinică! Ruşii! etc. Însă cel mai straniu lucru e că nici un scenariu nu ne arată vreun plus de democraţie cîştigată în competiţia electorală.

Acel acord de coabitare făcut de Băsescu şi semnat de Ponta începe să-şi arate forţa vizionară: esenţa nu era doar să guvernăm împreună, asta se termină acum; esenţa era că sînt mult mai multe lucruri dure de respectat indiferent cine vine la putere. Cine nu e de acord cu ele n-are decît să devină “extremist”.

Grav, nene, mult mai grav decît îşi închipuie Ciutacu, cum că ar lua vreo bucată peste ceafă unul din gaşca lui. Aia-i nimic, să vezi cum e cînd n-ai gaşcă.

Să încheiem cu un superb citat tot din Nuland:

For more than 20 years, Central Europe has been the canary in the coal mine for the promise of a Europe whole, free and at peace.

sursa

Din cîte ştiu, canarii şi-o fură primii.

Microsoft. CAPITALISM, reţeta lor secretă

Mitul exploziei tehnologice sună cam aşa: şi se dădu statul la o parte şi-mi veniră Bill Gates şi Steve Jobs şi inventară noile tehnologii care cuceriră pieţele. În realitate lucrurile sînt mai complexe, toată inovaţia tehnologică a mers mînă în mînă cu banul public (prea multe studii şi cărţi ca să le mai citez) şi “cucerirea pieţei” a însemnat întotdeauna luarea în posesie a unei bucăţi de “public” în numele aventurii private; multe inovaţii în zona IT au fost susţinute din bani publici etc. Dacă nu băgăm în seamă decît căpuşele locale din România  (fie ele şi miniştri) şi nu înţelegem mişcarea în ansamblu, pierdem un moment important de înţelegere a lumii în care trăim.

Scandalul spectaculos al mitelor Microsoft în România, China, Rusia, Italia, Pakistan este reflectat în presa noastră dintr-un singur unghi, corect, dar incomplet: corupţii noştri au supt banii poporului. E şi viziunea preferată de mai toate publicaţiile business-oriented şi ceva mai conservatoare din Vest. Pe scurt, teoria e cam aşa: domnule, ţările în care mergem cu businessurile noastre sînt foarte corupte, nu putem sta pe loc pentru cîteva milioane mită; dăm mita şi producem bani pentru acţionarii noştri, unde-i problema? O fi chiar atît de simplu?

Să luăm cazul românesc. Asistăm practic la o înţelegere între intermediari, facilitată de cîţiva oameni cheie (precum acel domn Florică, şeful Fujitsu, înainte de el era Bittner, om de [baza?] în regimul Năstase, cetăţean american despre care se spune că ar fi dat cu subsemnatul în faţa FBI), prin care mai multe părţi îşi iau procente serioase din achiziţii abracadabrante. Există oameni cheie care aranjează distribuţia către politic şi business.

Astfel se creează o categorie de gulere gri. Marile corporaţii de afară, din IT, pharma şi alte domenii, înghit bucăţi mari din banul public, demantelează state periferice cu ajutorul unor caste de băieţi create ad-hoc. Dacă vorbiţi cu un astfel de băiat cu guler gri veţi constata că şi el are filozofia lui: dacă nu luăm noi banii, atunci cine? cum să acumulăm capital dacă nu luăm de la ăştia mari? e singura modalitate de ale lua banii (pentru că taxe nu prea plătesc).

Multinaţionalele sunt mult mai speriate de o taxare la vedere serioasă decît de o taxă de protecţie inventată de nişte mahări locali. Dovadă stă toată neputinţa europeană în taxarea unor Google sau Facebook.

Scandalul Microsoft prinde mai toate numele mari din IT, miniştri de tot felul, plus legături care se pot face cu premieri (Năstase mai mult, Ponta pomenit de un martor, Boc apare şi el pe acolo). Ne putem mulţumi cu indignarea faţă de această afacere în familie românească, putem să mai constatăm încă o dată că celule politice şi de business  se susţin tacit în culegerea unor fărîmiţe aruncate de  marele capital.

Putem însă constata că o mişcare generală neoliberală, de trecere a banului public în privat, mişcare din ce în ce mai puternică în ultimii 40 de ani, generează mereu acelaşi tip de schemă: o elită improvizată de intermediari şi o anulare instantanee a reglementării în zona privată a marilor jucători.

Chiar credeţi că dacă ar fi vrut Microsoft să facă direct afaceri cu statul român, n-ar fi reuşit din cauza unor Pinalti, Cocoş şi alţii? Există un motiv pentru care sînt preferaţi intermediarii: vînzări rapide, sigure şi la un preţ mai bun decît printr-un contract direct. Şi, mai ales, acces rapid la banul public – că doar nu “piaţa liberă” îi interesa pe ei. Ca să nu mai zic că intermediarii mai înseamnă şi ocolirea fiscalităţii atît de iubită de corporaţii.

Mai e o întrebare. Dacă Florică a dispărut cine face treaba acum? Au dispărut nişte intermediari, însă contracte în IT se semnează în continuare, lobby agresiv se face în continuare (pentru legea Big BRother şi altele din zona noii tehnologii, investiţii de tip nou din zona “securitate”).

Presiunea corporatistă e enormă şi cred că e o naivitate să spunem că e doar vina păduchilor de aici. (Ştiu că e greu să ni-i închipuim pe Cocoş sau Pinalti drept pionieri lobbişti pentru Microsoft şi intermediarii lor. Dar asta se pare că au fost.) E ca şi cum ai da vina numai pe cîte un guvern servil atunci cînd îi vezi că mai cheltuie cîteva miliarde cu cine ştie ce avion de atac de ultimă generaţie. Un pasaj din senzaţionala descriere a “martorului cheie”, făcută publică de Mediafax, ne arată că Microsoft nu era deloc inocentă în această chestiune:

“În anul 2008, Călin Tatomir a fost numit director general la Microsoft. El a declarat în piaţă că a acceptat această funcţie doar pentru a se ocupa împreună cu Claudiu Florică de reînnoirea contractului de licenţiere cu Guvernul României. De altfel, Călin Tatomir a părăsit Microsoft în 2010, după semnarea acestui contract”.

Observăm din declaraţiile martorului că au mai existat neînţelegeri, cutremuri, certuri şi reasocieri cu SIVECO etc. Acest mare dosar venit din exterior înspre interior (semnalarea din Wall Street Journal a unei anchete privind şpăgile date de Microsoft prin lume) ne arată şi că se schimbă echipele de intermediari, dar nu că se vor schimba obiceiurile. Statul este în continuare un client minunat pentru marile corporaţii. Un client irezistibil. Va fi interesant să vedem noile trupe de băieţi deştepţi care vor filtra banii.

Nu vom putea niciodată înlătura gulerele gri care intermediază relaţia marelui capital cu banul public de aici dacă nu înţelegem tocmai importanţa vigilenţei în faţa investitorilor. Bani publici se tot scurg în zone private sub formă de ajutoare, subvenţii etc. în timp ce ni se predică piaţa liberă şi sfinţenia investitorului privat. Bănci, farmaceutice, energie, în toate sectoarele două curente puternice se petrec concomitent: naţionalizarea pierderilor şi privatizarea profiturilor.

De ce se întîmplă tocmai acum această mare investigaţie în legătură cu practicile Microsoft. O lege americană din 1977 – Foreign Corrupt Practices Act (FCPA) – e baza. Dar acum 4 ani s-a mai întîmplat ceva, a intrat în vigoare un pachet legislativ susţinut de Obama prin care se dorea transparentizarea post-criză. Un detaliu important: informatorii care dau amănunte preţioase despre schemele de corupţie primesc sume importante, parte din banii recuperaţi.

Lista multinaţionalelor IT investigate e mai mare (vezi aici).

• ActiveNews: Scrisoare DESCHISĂ către Victoria Nuland: La perpetuarea corupţiei din România contribuie şi participanţi externi, inclusiv din SUA. Se cere ANCHETAREA unui fost ambasador american

Declaraţia Victoriei Nuland, prin care acuza statele din Estul Europei, printre care şi România, că nu fac destul de mult împotriva corupţiei a fost primită ca un semnal pentru demonizarea acestor ţări, care nu s-ar ridica la înalta corectitudine a partenerilor de peste Ocean.

Mizerabilii I+II+III – Victor Hugo

Iată însă că tocmai dinspre justiţie vine semnalul că lucrurile nu stau chiar aşa şi că există corupţi inclusiv printre reprezentanţii Statelor Unite la Bucureşti.

Astfel, într-o scrisoare deschisă a Asociaţiei pentru Monitorizarea Justiţiei se atrage atenţia că la perpetuarea corupţiei “contribuie si participanti externi, unii apartinand unor state cu reala si veche democratie, cum este cazul Statelor din Vestul Europei sau al Statelor Unite ale Americii.”

Asociaţia dă ca exemplu cazul Fondului Proprietatea, acolo unde fostul ambasador american Mark Gitenstein, “a condus, in mod activ si transpartinic, activitate de lobby in favoarea Franklin Templeton Investement Management Limited Londra, pentru ca aceasta sa preia conducerea Fondului Proprietatea si sa administreze activele acestuia, intre care se afla la momentul preluarii o cota de 20% din capitalul companiilor energetice ale Romaniei”.

Doamnei Nuland i se atrage atenţia că Ambasada SUA, prin Mark Gittenstein, “a continuat sa sustina public pozitia Franklin Templeton, cerand astfel autoritatilor sa ignore hotararile judecatoresti pronuntate si si sa impuna pe cale administrativa o persoana juridica la conducerea unei societati infiintate pentru despagubirea proprietarilor deposedati abuziv de regimul comunist si sustinandu-o apoi in demersurile acesteia de instrainare a activelor Fondului Proprietatea la preturi sub pretul pietei si transferul acestor active catre alte societati din grupul Franklin Templeton”.

Activitatea lui Mark Gittenstein demonstrează că există o linie fină de demarcaţie între activitatea de ambasador şi cea de lobist, atât prin cazul Fondului Proprietatea, cât şi în dosarul Microsoft, arată autorii scrisorii. Aceştia îi mai transmit doamnei Nuland că “ultimele dezvăluiri arată modul de operare al companiei americane in Romania se baza exclusiv pe coruperea inaltilor functionari si asocierea cu grupurile de interese absconse care au beneficiat de-a lungul timpului de banii varsati din bugetul Romaniei“.

În aceste condiţii, semnatarii îi cer doamnei Victoria Nuland să sesizeze şi să cerceteze “implicarea pe care a avut-o dl. Mark Gitenstein in cazurile Microsoft si Fondul Proprietatea, pentru a evita ca imaginea pe care SUA si-a construit-o in timp sa fie umbrita de acte de coruptie chiar din interior, savarsite de reprezentanti ai SUA sau a unor companii americane in conlucrare transpartinica si transfrontaliera cu membrii clasei politice si gruparile subterane ale economiei romanesti.”

Iată textul integral:

Stimata doamna Nuland, Asociatia pentru Monitorizarea Justitiei saluta pozitia dvs prin care incriminati coruptia si derapajele sistemelor democratice si solicitati clasei politice sa respecte principiile fundamentale ale statului de drept si societatea civila.

Consideram ca reactia dvs este indreptatita si intemeiata si credem ca singurul mod prin care conducatorii politici ai statelor pot sa se bucure de legitimitate este prin polarizarea intregii activitati in slujba natiunii si a bunastarii acesteia. Mesajul dvs ne permite sa va supunem atentiei recentul scandal de coruptie care zguduie Romania si care demonstreaza ca, de multe ori, coruptia este un fenomen la nasterea si perpetuarea caruia contribuie si participanti externi, unii apartinand unor state cu reala si veche democratie, cum este cazul Statelor din Vestul Europei sau al Statelor Unite ale Americii. Aceasta tendinta este cu atat mai periculoasa deoarece astfel de persoane se bucura de influenta, resurse si putere de penetrare mult mai mare decat a actorilor interni si totdata, am putea spune de imunitate jurisdictionala. De aceea speram ca discursul dvs a avut in vedere si recentul scandal de coruptie in centrul caruia se gaseste compania Microsoft, impreuna cu alte doua companii de origine americana, Compaq si HP.

Un alt caz similar avand implicate societati si resortisanti americani este cel asupra caruia AMJ a mai atras atentia si anterior – Fondul Proprietatea. Si in acest caz, ca si la Microsoft, oficiali ai SUA, respectiv dl. Mark Gitenstein, fost ambasador al SUA, a condus, in mod activ si transpartinic, activitate de lobby in favoarea Franklin Templeton Investement Management Limited Londra, pentru ca aceasta sa preia conducerea Fondului Proprietatea si sa administreze activele acestuia, intre care se afla la momentul preluarii o cota de 20% din capitalul companiilor energetice ale Romaniei. Chiar si dupa ce instantele de judecata au anulat in mod irevocabil hotararea de numire a companiei Franklin Templeton ca administrator al Fondului Proprietatea, Ambasada SUA, prin Mark Gitenstein, a continuat sa sustina public pozitia Franklin Templeton, cerand astfel autoritatilor sa ignore hotararile judecatoresti pronuntate si si sa impuna pe cale administrativa o persoana juridica la conducerea unei societati infiintate pentru despagubirea proprietarilor deposedati abuziv de regimul comunist si sustinandu-o apoi in demersurile acesteia de instrainare a activelor Fondului Proprietatea la preturi sub pretul pietei si transferul acestor active catre alte societati din grupul Franklin Templeton. O astfel de imixtiune in afaceri private in scopul favorizarii unuia sau mai multor resortisanti americani urmata de numirea domnului Mark Gitenstein in conducerea Fondului Proprietatea dupa terminarea mandatului de ambasador, ridica multe semne de intrebare cu privire la ratiunea depasirii liniei fine de demarcatie dintre activitatea de ambasador si cea de lobbist, prin raportare si la implicarea activa a domnului Gitenstein in promovarea intereselor Microsoft dat fiind faptul ca, ultimele dezvaluiri arata modul de operare al companiei americane in Romania se baza exclusiv pe coruperea inaltilor functionari si asocierea cu grupurile de interese absconse care au beneficiat de-a lungul timpului de banii varsati din bugetul Romaniei.

Sperand ca o astfel de activitate a fost initiativa personala a domnului Gitenstein si pentru elucidarea oricaror imprejurari si conflicte de interese, va solicitam sa va sesizati in acest caz si sa cercetati implicarea pe care a avut-o dl. Mark Gitenstein in cazurile Microsoft si Fondul Proprietatea, pentru a evita ca imaginea pe care SUA si-a construit-o in timp sa fie umbrita de acte de coruptie chiar din interior, savarsite de reprezentanti ai SUA sau a unor companii americane in conlucrare transpartinica si transfrontaliera cu membrii clasei politice si gruparile subterane ale economiei romanesti.

• Energy Report: Americanii vor mai întâi să-i “anticorupă” pe ucraineni să-și înființeze un DNA, înainte să-i ajute (sau nu) să nu înghețe în case la iarnă fără gaze rusești

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a discutat, luni, cu asistentul secretarului de stat al Statelor Unite pentru afaceri europene și eurasiatice, Victoria Nuland, despre necesitatea luării de măsuri pentru evitarea unui dezastru umanitar în Ucraina la iarnă, prin restabilirea alimentării cu electricitate, gaze naturale și alimente la parametri normali.

Cele două părți au vorbit despre posibilitatea majorării ajutorului macrofinanciar al SUA pentru Ucraina, în același context cu necesitatea adoptării de către Parlamentul de la Kiev a unui pachet de legi anticorupție elaborat de președinția ucraineană.

La întâlnirea cu Nuland, președintele Poroșenko a menționat necesitatea luării de măsuri urgente pentru evitarea unui dezastru umanitar, dat fiind apropierea sezonului rece, mai precis despre restabilirea alimentării cu electricitate, gaze naturale și alimente la parametri normali.

“Cele două părți au discutat despre posibilitatea majorării asistenței macrofinanciare a SUA pentru ucraina și, în acest context, despre necesitatea adoptării pachetului de legi anticorupție al președinției ucrainene“, se arată într-un comunicat al președintelui Ucrainei.

Obligație față de partenerii externi

Tot luni, președintele Poroșenko le-a transmis liderilor grupurilor parlamentare din Rada de la Kiev că adoptarea pachetului său de legi anticorupție este de cea mai mare importanță pentru Ucraina. Pachetul prevede crearea unei agenții independente specializate în lupta împotriva corupției, Biroul Național Anticorupție.

“Adoptarea legilor anticorupție este importantă în contextul îndeplinirii de către Ucraina a obligațiilor sale față de organizațiile internaționale și al implementării acordului de asociere cu UE. Amânarea sau lipsa de voință politică cu privire la adoptarea legilor anticorupție creează probleme serioase și aș vrea să vă rog pe toți să fiți responsabili, întrucât aceste proiecte de lege au fost elaborate alături de un mare număr de organizații ale societății civile și fac acum obiectul unei ample dezbateri publice“, le-a spus președintele Poroșenko liderilor politici ucraineni.

Înființarea Biroului Național Anticorupție, similar DNA-ului românesc, ar reprezenta, potrivit unor experți, o condiție pentru continuarea acordului stand-by al Ucrainei cu FMI. Pentru a minimiza tentația mitei în rândul angajaților Biroului, salariile în cadrul acestei structuri ar începe de la echivalentul a 1.400 de dolari pe lună, cât este salariul președintelui Poroșenko, și ar merge până la 4.700 de dolari pe lună pentru șeful Biroului.

Pe de altă parte, americanii își declară dorința de a-i ajuta pe ucraineni să treacă iarna, însă nu e deloc clar cum plănuiesc să o facă.

Înghețul la iarnă e pavat cu bune intenții

“Avem o echipă în Ucraina care se ocupă de cele mai urgente probleme legate de venirea iernii. Din păcate, problemele sunt dificile. Experții noștri caută soluții pentru încălzirea locuințelor care să nu depindă de alimentarea cu gaze naturale”, a declarat, tot luni, secretarul pentru Energie al Statelor Unite, Ernest Moriz, după o întâlnire a Council on Foreign Relations.

În aceeași zi, ministrul italian de Externe, Federica Mogherini, a declarat, la audierile oficiale în vederea nominalizării sale în funcția de comisar pentru politică externă al UE, că Ucraina va trece printr-o iarnă care va reprezenta “un coșmar din punct de vedere economic și energetic”.

În plus, întrebat în ce măsură ar putea SUA să ajute Ucraina să devină mai puțin dependentă de livrările de gaze ale Gazprom, Moriz a declarat că exporturile de gaze naturale lichefiate ale SUA nu vor începe decât cel devreme în 2015 sau chiar 2016 și că nu vor ajunge la volume semnificative decât la finalul acestui deceniu, adăugând că nu există nici un fel de soluție rapidă pentru această problemă a dependenței de gazele rusești.

“Chiar dacă livrările de gaze rusești ar funcționa normal în aceast iarnă, faptul că infrastructura energetică a Ucrainei a suferit daune semnificative din cauza conflictului armat ar face să fie la fel de dificilă furnizarea de energie la parametri optimi”, a declarat secretarul de stat pentru Energie al SUA, adăugând că experții americani încearcă să găsească soluții de substituire a combustibilului pentru încălzire care să fie compatibile cu instalațiile și echipamentele energetice ucrainene.

Fără căldură și apă caldă

Ucrainenii sunt nevoiți să se ducă la rude și prieteni pentru a putea face un duș fierbinte, multe școli sunt sau vor fi închise din aceeași cauză, iar locatarii blocurilor din perioada comunistă vor trece, se pare, din nou la metode improvizat-artizanale de izolare termică a apartamentelor lor, în perspectiva unei ierni care se anunță extrem de dificilă.

Gigantul rus de stat Gazprom a oprit în iunie livrările de gaze naturale către Ucraina. În august, mai multe primării ale unor orașe importante din Ucraina au oprit alimentarea cu apă caldă în blocurile de apartamente construite în perioada sovietică, pentru a face economii la gaze.

Kievenergo, furnizorul de energie termică al capitalei ucrainene, a anunțat că va amâna debutul furnizării de căldură până la începutul lunii noiembrie, când temperaturile medii se situează în jurul valorii de zero grade. În plus, încălzirea centrală va funcționa, în actualul sezon rece, cu o lună mai puțin decât de obicei, urmând să fie oprită la sfârșitul lunii martie 2015. Adoptarea acestor măsuri va duce la economii de gaze naturale de 5,5 milioane de metri cubi pe zi, potrivit Kievenergo.

Șeful Naftogaz, Andrei Koboliev, spune că, iarna aceasta, temperatura din locuințe va fi mai redusă, urmând să fie setată la 19 grade Celsius, cu 5 grade mai jos decât de obicei, și a avertizat populația să se pregătească și pentru întreruperi ale alimentării cu curent electric.

Probleme mari în industria carboniferă

Luptele intense purtate în estul Ucrainei între armata ucraineană și forțele separatiste proruse au obligat companiile miniere să reducă sau să chiar să oprească cu totul producția de cărbune la minele din zona respectivă, punând în pericol aprovizionarea cu energie electrică a țării, iar guvernul de la Kiev ia în calcul măsuri precum raționalizarea consumului și interzicerea exporturilor de cărbune.

Industria carboniferă a Ucrainei este concentrată în regiunile industriale Lugansk și Donețk, care constituie totodată teatrul de desfășurare al unui sângeros conflict între separatiștii proruși și armata ucraineană, care a dus la distrugerea unor elemente vitale de infrastructură energetică, cum ar fi o serie de rețele de distribuție a curentului electric. Termocentralele ucrainene riscă să rămână fără cărbune și din cauza distrugerii în conflict a liniilor de cale ferată pe care este transportat cărbunele. Termocentralele pe cărbune asigură circa 28% din consumul de energie al Ucrainei, iar gazele naturale – 40%.

“Marea problemă a termocentralelor este aprovizionarea cu cărbune”, spune șeful DTEK Holding, Maxim Timcenko, a cărui companie desfășoară activități miniere în regiune.

Presa ucraineană vorbește despre o adevărată isterie a cumpărărilor de boilere electrice, care până la actuala criză a gazelor erau utilizate în special în case și în ansambluri rezidențiale noi. Analiștii estimează că economia Ucrainei se va contracta cu 7% anul acesta.

“Guvernul ucrainean a raționalizat, prin impunere de limite, consumul de gaze al consumatorilor industriali, al instituțiilor publice și al companiilor de utilități din august și până la sfârșitul iernii. Plafonul total de consum a fost fixat la 14 miliarde de metri cubi, din care 7,5 miliarde alocate consumatorilor industriali, 5,8 miliarde companiilor de utilități și 0,6 miliarde instituțiilor publice. Raționalizarea înseamnă că sectorul industrial va fi nevoit să-și reducă consumul de gaze cu aproape 50%, iar companiile de utilități – cu 11%. Considerăm că o astfel de reducere drastică a consumului de gaze al industriei nu va putea fi realizată fără o scădere semnificativă a producției industriale”, se arată într-o notă pentru investitori a băncii de investiții Dragon Capital, cu sediul la Kiev.